1. P\u00e2n\u0103 la ce nivel vor cre\u015fte dob\u00e2nzile la lei?<\/strong><\/p>\n\nCre\u015fterea infla\u0163iei este o certitudine av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 s-a petrecut deja \u00een 2021 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne la un nivel destul de ridicat \u015fi \u00een 2022, dar \u00eentrebarea este p\u00e2n\u0103 la ce nivel vor cre\u015fte dob\u00e2nzile la lei. ROBOR-ul deja a ajuns la 3,01 \u00een ultima zi din 2021, cu 50% mai mult dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu un an, iar acum se \u00eendreapt\u0103 repede spre un nivel de 3,5%, dac\u0103 nu chiar 4%, pentru a ajunge din urm\u0103 infla\u0163ia, care este la un nivel dublu. BNR va majora dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 de mai multe ori \u00een 2022, dar p\u0103rerile anali\u015ftilor \u00een privin\u0163a nivelului maxim sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite: unii merg pe 2,5%, al\u0163ii se a\u015fteapt\u0103 la 3,5%, dac\u0103 nu chiar mai mult. Acum dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la BNR este de 1,75%, iar pia\u0163a se a\u015fteapt\u0103 ca pe 10 ianuarie BNR s\u0103 opereze o nou\u0103 majorare.<\/p>\n
\nDac\u0103 firmele au \u00eenceput s\u0103 simt\u0103 cre\u015fterea dob\u00e2nzilor pentru c\u0103 ROBOR-ul a crescut cu 50% fa\u0163\u0103 de acum 1 an, \u015fi cu 100% \u00een ultimele 6 luni, persoanele fizice care au creditele de consum \u015fi ipotecare legate de IRCC \u00eenc\u0103 nu simt acest lucru, pentru c\u0103 aceast\u0103 dob\u00e2nd\u0103 de referin\u0163\u0103 are un decalaj de 6 luni.<\/p>\n
\nDe pe 3 ianuarie IRCC-ul va cre\u015fte, dar nu la nivelul la care a ajuns acum ROBOR, dar urmeaz\u0103 din trimestrul al doilea \u015fi al treilea.<\/p>\n
\nDar important este care va fi nivelul maxim al dob\u00e2nzilor la lei \u015fi cum vor ar\u0103ta noile rate de plat\u0103 la credite.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n2. Cei care \u00ee\u015fi \u0163in economiile \u00een lei \u00een depozite bancare vor avea un nou an de pierdere<\/strong><\/p>\n\nDob\u00e2nzile la depozite nu \u0163in pasul cu infla\u0163ia, a\u015fa c\u0103 cei care au economiile \u00een lei marcheaz\u0103 lun\u0103 de lun\u0103 dob\u00e2nzi real negative, deci pierd din valoarea banilor \u00een lei. Rom\u00e2nia are cea mai mare dob\u00e2nd\u0103 real negativ\u0103 dintre \u0163\u0103rile din regiune \u2013 6%. Odat\u0103 ce BNR va majora dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 mai sus\u0163inut, dac\u0103 \u015fi b\u0103ncile vor majora dob\u00e2nzile la depozite, aceast\u0103 dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103 se va mai reduce, dar nu s eva ajunge la dob\u00e2nzi real pozitive. Noroc c\u0103 euro a crescut doar cu 1,6% \u00een 2021, ceea ce a mai salvat din puterea economiilor \u00een lei, dac\u0103 sunt raportate la euro \u015fi nu la infla\u0163ie.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n3. Cursul va trece de 5 lei pentru 1 euro<\/strong><\/p>\n\nCu o \u00eent\u00e2rziere de 2 ani, cursul valutar va dep\u0103\u015fi 5 lei pentru 1 euro, mai ales c\u0103 infla\u0163ia este ridicat\u0103, iar dezechilibrele macro se tot adun\u0103. Is\u0103rescu \u0163ine de curs pentru a nu crea o presiune suplimentar\u0103 asupra infla\u0163iei av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 40% din infla\u0163ie este importat\u0103 din exterior prin canalul pre\u0163urilor externe, unde Rom\u00e2nia nu are niciun control. Probabil c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce infla\u0163ia va sc\u0103dea, BNR va l\u0103sa cursul s\u0103 creasc\u0103. Va exista o singur\u0103 zi din an c\u00e2nd va fi un Breaking News c\u0103 euro a dep\u0103\u015fit 5 lei, dar dup\u0103 aceea, presiunea mediatic\u0103 va disp\u0103rea. Teoretic, odat\u0103 ce deficitul bugetar se va reduce, presiunea pe deficitul de cont curent va mai sc\u0103dea, iar dac\u0103 intr\u0103 m\u0103car o parte din banii din PNRR, evolu\u0163ia cursului valutar va fi extrem de stabil\u0103. Mai ales c\u0103 sistemul financiar este finan\u0163at acum \u00een propor\u0163ie de 70% \u00een lei \u015fi doar 30% a mai r\u0103mas \u00een valut\u0103.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n4. C\u00e2nd vor sc\u0103dea pre\u0163urile la energie \u015fi gaze?<\/strong><\/p>\n\nPlafonarea decis\u0103 de guvern \u00een privin\u0163a pre\u0163urilor la energie \u015fi gaze care va costa poate 1 miliard de euro, va expira la finalul lunii martie. \u00centrebarea este dac\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, pre\u0163urile la energie \u015fi gaze, care au crescut de 3-5 ori \u00een ultimele luni pe pie\u0163ele externe, la care se raporteaz\u0103 \u015fi companiile din Rom\u00e2nia, vor sc\u0103dea astfel \u00eenc\u00e2t factura final\u0103, dup\u0103 aceast\u0103 plafonare, s\u0103 fie mai redus\u0103. Deja marii consumatori industriali \u00eencep s\u0103-\u015fi reduc\u0103 produc\u0163iile, \u00een Rom\u00e2nia deja avem exemplele Azomure\u015f \u015fi Alro, pentru c\u0103 nu pot pl\u0103ti aceste cre\u015fteri de pre\u0163uri la energie. Pre\u0163urile nu vor reveni la nivelurile din 2020 sau \u00eenceputurile lui 2021, dar s\u0103 vedem unde se vor stabiliza.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n5. Dac\u0103 agricultura va avea un nou an bun, economia va dep\u0103\u015fi a\u015ftept\u0103rile<\/strong><\/p>\n\n\u00cen 2021 cre\u015fterea economic\u0103 a fost dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de previziuni, asta pentru c\u0103 primele dou\u0103 trimestre au mers peste a\u015ftept\u0103ri, iar trimestrele 3 \u015fi 4, c\u00e2nd industria \u015fi construc\u0163iile au \u00eencetinit, au fost salvate de cel mai bun an agricol din istoria Rom\u00e2niei. Guvernul estimeaz\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 de 4,6%, iar prognozele anali\u015ftilor merg \u00eentre 3,5% \u015fi 5,2%, estimarea celei mai mari b\u0103nci din Rom\u00e2nia, Banca Transilvania. Banii din PNRR ar trebui s\u0103 revigoreze investi\u0163iile \u00een infrastructur\u0103, care au \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 pasul pe loc din a doua parte a anului trecut. Un punct negativ \u0163ine \u00eens\u0103 de sectorul IT, care, de doi ani, nu mai are cre\u015fterile spectaculoase de alt\u0103dat\u0103, chiar dac\u0103 v\u00e2nzoleala din pia\u0163a muncii din IT este la cotele cele mai ridicate. Serviciile externe din IT, care mai echilibreaz\u0103 balan\u0163a de pl\u0103\u0163i, stagneaz\u0103 de mai bine de 1 an.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n6. Ce facem cu gazele din Marea Neagr\u0103 care stau degeaba?<\/strong><\/p>\n\nLa \u00eenceputul lui 2022 ar trebui s\u0103 apar\u0103 primele molecule de gaze din proiectul Black Sea Oil and Gas, de\u0163inut de un fond de investi\u0163ii american, care deja a v\u00e2ndut toat\u0103 produc\u0163ia grupului Engie, \u015fi care a \u00eenceput exploatarea mai devreme, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai a\u015ftepte modificarea legii offshore. Dar f\u0103r\u0103 aceast\u0103 modificare legislativ\u0103, cel mai mare proiect de gaze din Marea Neagr\u0103, Neptun Deep, nu \u00eencepe. Poate c\u0103 acum, c\u00e2nd statul, prin Romgaz, a preluat jum\u0103tate din proiect, cump\u0103r\u00e2nd partea americanilor de la Exxon, din consor\u0163iul cu OMV Petrom, coali\u0163ia de guvernare va trece prin Parlament aceast\u0103 lege cu modific\u0103rile vizate de investitori. Dac\u0103 exploatarea \u00eencepe, primele gaze din acest proiect vor ie\u015fi pe pia\u0163\u0103 \u00een 2-3 ani, dar m\u0103car se va da o perspectiv\u0103. S\u0103 vedem unde se vor vinde aceste gaze, dac\u0103 se va crea o cerere intern\u0103 suplimentar\u0103 prin extinderea re\u0163elei de gaze c\u0103tre gospod\u0103rii, sau dac\u0103 vor ap\u0103rea unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie care au nevoie de aceste gaze. Dac\u0103 nu, gazele se vor duce la export, s\u0103 le prelucreze al\u0163ii.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n7. Supraestimarea bugetul \u015fi deficitele macro: sc\u0103p\u0103m f\u0103r\u0103 major\u0103ri de taxe?<\/strong><\/p>\n\nGuvernul trebuie s\u0103 reduc\u0103 deficitul bugetar dar se bazeaz\u0103 pe o cre\u015ftere considerat\u0103 prea optimist\u0103, \u00een privin\u0163a cre\u015fterii \u00eencas\u0103rilor la buget, adic\u0103 veniturile sunt supraestimate cu peste 2 miliarde de euro, iar cheltuielile sunt subestimate cu 1 miliard de euro. Conform angajamentului luat fa\u0163\u0103 de Bruxelles, PNRR-ul, pe l\u00e2ng\u0103 miliardele de euro care pot fi trase are \u00een spate mai multe condi\u0163ii: cheltuielile cu salariile bugetarilor \u015fi cu pensiile nu pot dep\u0103\u015fi un anumit nivel din PIB, iar dac\u0103 se va dep\u0103\u015fi, guvernul, indiferent de numele \u015fi culoarea lui politic\u0103, trebuie s\u0103 ia m\u0103suri de corec\u0163ie, fie de cre\u015ftere a veniturilor, prin cre\u015fterea taxelor \u015fi impozitelor, fie de sc\u0103dere a cheltuielilor. Guvernul este optimist c\u0103 va reu\u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 bugetul, anali\u015ftii au semne de \u00eentrebare, a\u015fa c\u0103 totul depinde de c\u00e2t de performant\u0103 va fi economia, care \u00eens\u0103 \u00ee\u015fi reduce ritmul de cre\u015ftere, de la 7% spre 4,5 \u2013 5%. Pe de alt\u0103 parte nimeni nu \u015ftie cum se poate corecta balan\u0163a extern\u0103, care are un deficit comercial de aproape 25 de miliarde de euro. Pandemia ne-a adus o cre\u015ftere accelerat\u0103 a datoriei externe \u015fi a datoriei publice interne, datorii care trebuie pl\u0103tite. Problema este c\u0103 dob\u00e2nzile sunt \u00een cre\u015ftere.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n8. Presiunea pe cre\u015fterea salariilor continu\u0103<\/strong><\/p>\n\nSalariul minim a crescut cu 10%, iar salariile mici vor urma aceea\u015fi cre\u015ftere. Discu\u0163iile vor fi legate de salariile medii, cele care dep\u0103\u015fesc salariul mediu pe economie de 3.500 de lei net, \u015fi salariile mari. Sub presiunea pie\u0163ei muncii, unde cererea este mai amre dec\u00e2t oferta, companiile trebuie s\u0103 se uite la cre\u015fterea bugetelor de salarii, mai ales c\u0103 infla\u0163ia este folosit\u0103 ca exemplu.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n9. Pre\u0163urile apartamentelor vor cre\u015fte, dar cererea va sc\u0103dea: randamentele se vor reduce<\/strong><\/p>\n\nPia\u0163a imobiliar\u0103 se va confrunta cu o cre\u015ftere a pre\u0163urilor apartamentelor \u2013 cre\u015fterea pre\u0163urilor materialelor de construc\u0163ii, cre\u015fterea infla\u0163iei, majorarea plafonului pentru TVA de 5% de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, care va antrena cre\u015fterea pre\u0163urilor apartamentelor, dar, pe de alt\u0103 parte, cererea se va confrunta cu cre\u015fterea dob\u00e2nzilor la lei, cre\u015fterea ratelor lunare de plat\u0103, lipsa chiria\u015filor – \u00eenc\u0103 se lucreaz\u0103 remote, \u00een cazul \u00een care apartamentele sunt cump\u0103rate pentru a fi date cu chirie. Chiriile nu vor cre\u015fte pentru c\u0103 exist\u0103 ofert\u0103 suficient\u0103 \u00een pia\u0163\u0103, dar, dac\u0103 pre\u0163urile apartamentelor cresc, randamentul scade. Dac\u0103 dob\u00e2nzile la depozite \u015fi la titluri de stat cresc, de ce ar mai investi cineva \u00een apartamente, ca s\u0103 stea goale? 2022 va fi un an cu multe semne de \u00eentrebare pentru pia\u0163a reziden\u0163ial\u0103. Cei care vor un apartament \u00een care s\u0103 se mute, vor pl\u0103ti noile pre\u0163uri, dar cei care \u00eencercau s\u0103 investeasc\u0103 \u00een apartamente, \u00ee\u015fi vor face calculele de mai multe ori. Acum 2 ani era extrem de simplu, luai un apartament de 2 camere, pre\u0163urile erau \u0163inute de plafonul de TVA, chiria era bun\u0103, iar randamentul final era de 2-3 ori peste o dob\u00e2nd\u0103 bancar\u0103. Acum pia\u0163a s-a schimbat.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n10. Investi\u0163iile \u00een spa\u0163iile logistice vor cre\u015fte accelerat pentru c\u0103 online-ul mai are loc de cre\u015ftere<\/strong><\/p>\n\n2022 va fi din nou un an al spa\u0163iilor logistice, av\u00e2nd \u00een vedere efervescen\u0163a din pia\u0163\u0103 \u015fi banii pu\u015fi \u00een joc, zeci \u015fi sute de milioane de euro. Tranzac\u0163iile pe logistic\u0103 vor fi la ordinea zilei, se cump\u0103r\u0103r tot ce este disponibil la v\u00e2nzare, iar noii juc\u0103tori \u00eencearc\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 de la 0 tot ce se poate construi. Anali\u015ftii cred c\u0103 \u00eenc\u0103 nu s-a atins punctul maxim al pie\u0163ei \u015fi c\u0103 mai este loc de noi proiecte, mai ales c\u0103 sunt juc\u0103tori noi \u00een pia\u0163\u0103, cu resurse financiare.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n11. Listarea Bitdefender la New York<\/strong><\/p>\n\nDup\u0103 UiPath, care s-a listat \u00een prim\u0103vara anului trecut la Bursa de la New York, urmeaz\u0103 listarea Bitdefender, afacerea \u00eenceput\u0103 \u00een anii 90 de c\u0103tre familia Talpe\u015f. Cel\u0103lalt ac\u0163ionar este fondul de investi\u0163ii Vitrivuan, care vrea s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t a c\u00e2\u015ftigar dup\u0103 ce \u015fi-a plasat banii \u00een Bitdefender acum c\u00e2\u0163iva ani. Dac\u0103 lucrurile merg bine, Bitdefender poate s\u0103 se listeze la o valoarea spre 2 miliarde de dolari, ceea ce ar fi o realizare extraordinar\u0103 pentru familia Talpe\u015f, care a \u0163inut cu din\u0163ii de aceast\u0103 afacere, \u015fi pe care nu a v\u00e2ndut-o \u00een anii 2000, c\u00e2nd \u00eei b\u0103tea toat\u0103 lumea la u\u015f\u0103. Bitdefender este acum o companie global\u0103, fiind printre pu\u0163inele companii pornite din Rom\u00e2nia care au reu\u015fit s\u0103 aib\u0103 un succes extern.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n12. Bursa de la Bucure\u015fti va r\u0103m\u00e2ne pe val<\/strong><\/p>\n\nDup\u0103 exemplele din 2021 cu list\u0103rile private, 2022 ar trebui s\u0103 fie un an care s\u0103 consolideze acest trend \u015fi s\u0103 aduc\u0103 pe burs\u0103 mai multe afaceri antreprenoriale rom\u00e2ne\u015fti, care s\u0103 str\u00e2ng\u0103 bani noi d ela investitori sau ac\u0163ionarii actuali s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 o parte din ac\u0163iuni. Cre\u015fterea indicelui bursier BET de 33% din 2021, poate nu va putea fi replicat\u0103 \u015fi \u00een 2022, dar nu se \u015ftie niciodat\u0103. Dac\u0103 pia\u0163a va avea marf\u0103, investitorii sunt dispu\u015fi s\u0103 pun\u0103 banii \u00een joc, mai ales c\u0103 dob\u00e2nzile r\u0103m\u00e2n \u00een continuare real negative.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n13. Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu companiile private care au \u00een spate fonduri de investi\u0163ii \u015fi care trebuie s\u0103 fac\u0103 exit<\/strong><\/p>\n\nToat\u0103 lumea \u00eentreab\u0103 ce se va \u00eent\u00e2mpla cu Regina Maria, Profi, Wordclass, afaceri care, \u00eentr-un fel sau altul, trebuie v\u00e2ndute de c\u0103tre ac\u0163ionarii actuali, \u015fi care au \u00eenceput procesele \u00een anii anteriori, dar care, din cauza Covidului, au fost puse pe hold. Profi a ajuns o companie destul de mare care s\u0103 genereze tranzac\u0163ii d e peste 1 miliard de euro, iar Regina Maria valoareaz\u0103 mai mult dec\u00e2t acum 2 ani, asta dac\u0103 facem o compara\u0163ie cu rivalul Medlife, care \u015fi-a triplat valoarea pe Burs\u0103. N-ar fi exclus s\u0103 vedem \u015fi \u00eenceputul unui proces la eMag, dup\u0103 modelul Aleggro din Polonia. Toat\u0103 lumea se uit\u0103 \u015fi la Dedeman, dar cea mai mare companie antreprenorial\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a c\u0103rei valoare dep\u0103\u015fe\u015fte 4 miliarde de euro, nu pare s\u0103 fie de v\u00e2nzare \u015fi nici de listare la Burs\u0103.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n14. V\u00e2nzarea – Rafin\u0103ria Petromidia<\/strong><\/p>\n\nKazahii de la KazMunaiGaz \u00eencearc\u0103 de mai mult timp s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un investitor pentru Rafin\u0103ria Petromidia. Acum 3 ani erau \u00een discu\u0163ii cu un grup din China, iar informa\u0163iile vehiculate \u00een prezent pe pia\u0163\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 un grup polonez \u015fi omul de afaceri \u015etefan Vuza, care a ajuns cu grupul Chimcomplex la o capitalizare de 1,7 miliarde de euro pe Burs\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 pot face o tranzac\u0163ie cu kazahii. Vuza a anun\u0163at oficial c\u0103 este interesat de Rafin\u0103ria Petromidia, un proiect pe care \u00eel vrea mai mult \u00een domeniul chimiei dec\u00e2t \u00een domeniul petrolier. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 vedem cum se vor desf\u0103\u015fura lucrurile.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n15. Ce face Digi cu cei 625 de milioane de euro pe care urmeaz\u0103 s\u0103-i \u00eencaseze din v\u00e2nzarea opera\u0163iunilor din Ungaria \u015fi cui \u00eei va vinde Deutsche Telekom afacerea de telefonie mobil\u0103 din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n\nDigi, companie listat\u0103 la Burs\u0103, cu o capitalizare de 800 de milioane de euro, urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eencaseze 625 de milioane de euro din v\u00e2nzarea opera\u0163iunilor din Ungaria, iar investitorii se \u00eentreab\u0103 unde se vor duce banii. Digi are datorii de aproape 1 miliard de euro, pe care \u00eens\u0103 le poate duce f\u0103r\u0103 probleme, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 acum. Probabil c\u0103 o parte din bani va mai reduce nivelul datoriilor, mai ales c\u0103 se pierd veniturile din Ungaria. Dar ce se va \u00eent\u00e2mpla cu restul de bani? Digi a\u015fteapt\u0103 ca Deutsche Telekom s\u0103 se decid\u0103 \u00een privin\u0163a opera\u0163iunilor Telekom din Rom\u00e2nia. P\u00e2n\u0103a acum, conform zvonurilor, Digi nu a fost extrem de generoas\u0103 \u00een privin\u0163a evalu\u0103rii Telekom, a\u015fa c\u0103 nem\u0163ii \u2013 grecii nu s-au gr\u0103bit s\u0103 v\u00e2nd\u0103 opera\u0163iunile. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i probabil c\u0103 se vor \u00een\u0163elege, mai ales c\u0103 nimeni nu se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 vin\u0103 un alt juc\u0103tor \u00een pia\u0163\u0103 care s\u0103 aib\u0103 curajul s\u0103 concureze cu Digi, cu Orange \u015fi Vodafone.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n16. B\u0103ncile vor \u00eencepe s\u0103 marcheze credite neperformante \u015fi s\u0103 se confrunte cu o \u00eencetinire a credit\u0103rii<\/strong><\/p>\n\nCei doi ani de Covid au fost foarte buni pentru sistemul bancar, av\u00e2nd \u00een vedere dob\u00e2nzile mici care au adus cei mai buni ani de creditare pentru persoanele fizice. Garan\u0163iile oferite de stat prin IMM Invest \u015fi celelalte programe, au sus\u0163inut creditarea companiilor, a\u015fa c\u0103 bilan\u0163urile b\u0103ncilor au ie\u015fit din criz\u0103 mai bine dec\u00e2t au intrat. 2022 va fi un an de \u00eencetinire a credit\u0103rii din cauza cre\u015fterii dob\u00e2nzilor la lei \u015fi a tensiunilor din pia\u0163\u0103 \u2013 infla\u0163ia mare, facturile la utilit\u0103\u0163i \u015fi o cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor la depozite, ceea ce va pune o presiune pe marja b\u0103ncilor. Vor urma \u015fi creditele neperformante acumulate \u00een ace\u015fti doi ani pentru c\u0103 nu toate companiile au dus-o bine. S-ar putea s\u0103 apar\u0103 noi b\u0103nci la v\u00e2nzare, mai ales c\u0103 interesul de a intra \u00een tranzac\u0163ii va cre\u015fte din partea b\u0103ncilor prezente \u00een Rom\u00e2nia, nu din partea unor juc\u0103tori din afar\u0103. B\u0103ncile mari, din top 10, dispun de capital suplimentar pe care nu \u00eel pot fructifica suficient prin cre\u015ftere organic\u0103, a\u015fa c\u0103 trebuie s\u0103 cumpere ceva.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n17. Caritasul de pe pia\u0163a crypto<\/strong><\/p>\n\nToat\u0103 lumea se uit\u0103 c\u0103tre pia\u0163a crypto pentru a se \u00eembog\u0103\u0163i, \u00een aceast\u0103 categorie intr\u00e2nd \u015fi rom\u00e2nii. Cred c\u0103 sunt plasa\u0163i mai mul\u0163i bani \u00een crypto de c\u0103tre rom\u00e2ni dec\u00e2t pe Bursa de la Bucure\u015fti. Fiecare \u00een\u0163elege ce vrea \u015fi c\u00e2t poate din aceste produse care au \u00eemp\u00e2nzit lumea \u00een ultimii ani. De urm\u0103rit ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Elrond, criptomoneda lansat\u0103 la Sibiu acum c\u00e2\u0163iva ani. \u00cen condi\u0163iile \u00een care peste tot sunt avertiz\u0103ri legate de aceste produse, to\u0163i investitorii sunt \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 c\u0103 se pot \u00eembog\u0103\u0163i sau c\u0103 \u00ee\u015fi pot pierde banii. <\/p>\n
\nS\u0103 vedem cum va fi 2022. S\u0103 ave\u0163i un an bun!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rom\u00e2nia nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 un an economic slab, dar asta depinde de guvernul Ciuc\u0103, coali\u0163ia de guvernare PNL-PSD, \u015fi de deciziile economice \u015fi politice pe care cei de la putere le vor lua astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu lase economia de una singur\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[9321,246,187,7573,340,8327],"class_list":["post-200206","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-cerere","tag-crestere","tag-dobanzi","tag-economii","tag-preturi","tag-scadere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/200206","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=200206"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/200206\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=200206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=200206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=200206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}