{"id":199832,"date":"2021-12-18T10:00:00","date_gmt":"2021-12-18T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=199832"},"modified":"2021-12-18T10:00:00","modified_gmt":"2021-12-18T10:00:00","slug":"cum-va-creste-romania-postpandemie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=199832","title":{"rendered":"Cum va cre\u015fte Rom\u00e2nia postpandemie"},"content":{"rendered":"

\nDac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum economia Rom\u00e2niei era recunoscut\u0103 pentru avatajul competitiv dat de costurile mici ale for\u0163ei de munc\u0103, \u00een perspectiv\u0103 acest avantaj se erodeaz\u0103, iar bancherii vorbesc despre un model de cre\u015ftere pentru Rom\u00e2nia cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare. Orientarea investi\u0163iilor cu prec\u0103dere spre inova\u0163ie \u015fi digitalizare trebuie s\u0103 devin\u0103 noua strategie de business a Rom\u00e2niei, cred cei care de\u0163in banii pentru finan\u0163area acesteia.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nModelul de cre\u015ftere economic\u0103 a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne o tem\u0103 important\u0103 pentru orice \u0163ar\u0103, care isc\u0103 deseori dezbateri aprinse. Iar de-a lungul timpului pot s\u0103 apar\u0103 \u015fi diverse crize care afecteaz\u0103 economiile, \u015focuri, cum este acum criza determinat\u0103 de pandemia de COVID-19.<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii apar o serie de \u00eentreb\u0103ri: Ce model de cre\u015ftere economic\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103 Rom\u00e2nia? Pandemia schimb\u0103 datele \u015fi vom vedea un nou model model de cre\u015ftere economic\u0103 postpandemie sau doar c\u00e2teva modific\u0103ri? Care ar fi sectoarele pe care ar trebui s\u0103 mizeze Rom\u00e2nia? Care sunt atuurile Rom\u00e2niei \u015fi care sunt provoc\u0103rile? Care este rolul b\u0103ncilor \u00een finan\u0163area economiei? Sunt c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri la care au r\u0103spuns \u015fefi ai unor b\u0103nci mari din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\"\"\u00cen general, dezvoltarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei este privit\u0103 cu optimism de \u015fefii b\u0103ncilor mari \u00een condi\u0163iile \u00een care exist\u0103 poten\u0163ial pe termen mediu \u015fi lung \u015fi oportunit\u0103\u0163i, exist\u0103 resurse umane, digitale \u015fi financiare. Dar, bancherii sus\u0163in necesitatea unei strategii pe termen lung, care s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 ciclurile electorale, \u015fi concentrarea pe sectoarele care pot aduce diferen\u0163iere \u015fi avantaje competitive economiei Rom\u00e2niei. Dincolo de poten\u0163ial, sunt necesare \u015fi ambi\u0163ie, inten\u0163ie, \u015fi trecerea la fapte, trebuie fixate anumite priorit\u0103\u0163i, care ulterior trebuie urm\u0103rite \u015fi realizate, mai spun bancherii. La categoria provoc\u0103ri pentru economia Rom\u00e2niei, bancherii aduc \u00een discu\u0163ie cre\u015fterea infla\u0163iei, deficitele mari \u2013 bugetar \u015fi de cont curent \u2013 evolu\u0163ia demografic\u0103, ponderea ridicat\u0103 a salariilor \u015fi protec\u0163iei sociale \u00een cheltuielile statului sau ritmul reformelor.<\/p>\n

\nDac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum economia Rom\u00e2niei era recunoscut\u0103 pentru avatajul competitiv dat de costurile mici ale for\u0163ei de munc\u0103, numeroas\u0103 \u015fi bine calificat\u0103, \u00een perspectiv\u0103 acest avantaj se erodeaz\u0103, iar bancherii vorbesc despre un model de cre\u015ftere pentru Rom\u00e2nia cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare, \u00een condi\u0163iile \u00een care modelul unui \u201eatelier de produc\u0163ie bazat pe costul redus al m\u00e2inii de lucru\u201d nu mai este de actualitate \u00eentr-o Europ\u0103 care avanseaz\u0103 spre o economie bazat\u0103 pe inovare. Cert este c\u0103 sunt necesare investi\u0163ii, din fonduri europene \u015fi din resurse interne, pentru a reduce decalajul economic fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103ri dezvoltate din UE, iar IT-ul, sectorul energetic, sectorul auto, sectorul agricol se reg\u0103sesc printre sectoarele economice prioritare cu poten\u0163ial, aduse \u00een discu\u0163ie de unii \u015fefi de b\u0103nci mari din Rom\u00e2nia. Investi\u0163iile \u00een infrastructur\u0103 sunt un element-cheie pentru dezvoltarea durabil\u0103 a Rom\u00e2niei, precum \u015fi investi\u0163iile \u00een educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate. Planul Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103, adic\u0103 deja celebrul PNRR, este adus \u00een discu\u0163ie de unii bancheri, ca o \u015fans\u0103 pentru Rom\u00e2nia de a face schimb\u0103ri importante, pentru a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban \u015fi rural, dar este necesar un consens politic pentru transpunerea \u00een practic\u0103 a reformelor agreate \u00een acest plan, astfel \u00eenc\u00e2t Rom\u00e2nia s\u0103 poat\u0103 beneficia de fondurile europene aferente PNRR.<\/p>\n

\nOdat\u0103 cu pandemia de COVID-19, a accelerat digitalizarea, iar poten\u0163ialul de cre\u015ftere pentru viitor este chiar mai mare, mai spun bancherii. \u00cen aceste condi\u0163ii, orientarea investi\u0163iilor cu prec\u0103dere spre inova\u0163ie \u015fi digitalizare poate genera un avans important pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia are resurse digitale, umane \u015fi financiare, este nevoie de alocarea eficient\u0103 a acestora, pentru a face diferen\u0163a dintre cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi dezvoltare durabil\u0103. \u00cen mod clar, Rom\u00e2nia are nevoie de investi\u0163ii pentru recuperarea decalajelor economice fa\u0163\u0103 de restul Uniunii Europene, dar \u015fi pentru reducerea diferen\u0163elor dintre zonele administrative si istorice \u015fi pentru a accelera incluziunea social\u0103. Din fericire, \u0163ara noastr\u0103 are un culoar favorabil pentru perioada postpandemie \u015fi poten\u0163ial pentru a deveni hubul Europei de Sud-Est. Putem accelera dezvoltarea \u015fi convergen\u0163\u0103 economic\u0103 european\u0103\u201d, sus\u0163ine Omer Tetik, CEO al B\u0103ncii Transilvania, cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia dup\u0103 active.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eEu sunt un \u00abambasador\u00bb al focusului pe zonele care ne pot crea diferen\u0163iere \u015fi avantaje competitive sustenabile \u00een Europa \u015fi \u00een lume \u2013 adic\u0103 trebuie s\u0103 profit\u0103m de zonele \u00een care putem s\u0103 avem un avantaj \u015fi unde impactul investi\u0163iilor poate s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a. Un astfel de sector este \u015fi agricultura, unde noi avem un focus deosebit \u015fi investim sus\u0163inut pentru c\u0103 este o zon\u0103 \u00een care este nevoie de investi\u0163ii mari.\u201d<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\nOmer Tetik, CEO al B\u0103ncii Transilvania<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nEl crede c\u0103 implementarea unui mix permanent \u015fi echilibrat de politici economice bazate pe continuitatea reformelor structurale \u015fi pe trecerea spre economia verde, digital\u0103, rezistent\u0103 la \u015focuri este modelul de cre\u015ftere economic\u0103 sustenabil\u0103. \u201eUn astfel de model ar consta \u00een investi\u0163ii eficiente pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea sectorului public, cre\u015fterea absorb\u0163iei fondurilor europene, dar \u015fi \u00een domenii precum educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi cercetare. La fel, eu sunt un \u00abambasador\u00bb al focusului pe zonele care ne pot crea diferen\u0163iere \u015fi avantaje competitive sustenabile \u00een Europa \u015fi \u00een lume \u2013 adic\u0103 trebuie s\u0103 profit\u0103m de zonele \u00een care putem s\u0103 avem un avantaj \u015fi unde impactul investi\u0163iilor poate s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a. Un astfel de sector este \u015fi agricultura, unde noi avem un focus deosebit \u015fi investim sus\u0163inut pentru c\u0103 este o zon\u0103 \u00een care este nevoie de investi\u0163ii mari\u201d. Rom\u00e2nia s-a eviden\u0163iat \u00eencep\u00e2nd cu 2019 printr-o dinamic\u0103 mai bun\u0103 a investi\u0163iilor productive comparativ cu evolu\u0163ia consumului privat, ceea ce exprim\u0103 tranzi\u0163ia spre un nou model de cre\u015ftere economic\u0103, care s\u0103 fie bazat\u0103 mai pu\u0163in pe consum. Cu toate acestea, ne confrunt\u0103m \u015fi cu o serie de provoc\u0103ri cum ar fi dinamica infla\u0163iei, evolu\u0163ia demografic\u0103, ponderea ridicat\u0103 a salariilor \u015fi protec\u0163iei sociale \u00een cheltuielile statului sau ritmul reformelor, mai spune Omer Tetik.<\/p>\n

\nInvestitorii str\u0103ini au \u00eencredere \u00een economia Rom\u00e2niei, fapt confirmat de cre\u015fterea ISD-urilor, de investi\u0163iile str\u0103ine directe, care au fost de aproximativ 4,4 mld. euro \u00een perioada ianuarie \u2013 august, cel mai ridicat nivel din 2008. \u00cen ceea ce prive\u015fte rolul b\u0103ncilor, acestea au responsabilitatea de a finan\u0163a economia \u2013 pentru c\u0103 decalajele nu pot fi \u00eenchise dec\u00e2t cu investi\u0163ii mari \u2013 dar \u015fi \u00een a contribui la un ecosistem mai larg de finan\u0163are, inclusiv prin dezvoltarea pie\u0163elor de capital, \u00een opinia \u015fefului B\u0103ncii Transilvania.<\/p>\n

\nRom\u00e2nia face parte din Uniunea European\u0103 de 14 ani \u00eencoace, iar apartenen\u0163a sa la UE a fost folosit\u0103 ca un instrument capabil s\u0103 reduc\u0103 decalajul care o separ\u0103 \u00eenc\u0103 de membrii mai dezvolta\u0163i ai UE din Europa de Vest. \u201eS-au f\u0103cut multe \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, iar progresul este evident. Rom\u00e2nia, o \u0163ar\u0103 cu resurse importante, cu o structur\u0103 institu\u0163ional\u0103 de inspira\u0163ie european\u0103 \u015fi oameni instrui\u0163i, are atuuri reale pentru a se dezvolta prin for\u0163e proprii, \u00eentr-un cadru general definit de politicile \u015fi strategiile europene\u201d, este de p\u0103rere Fran\u00e7ois Bloch, CEO al BRD Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, a treia cea mai mare banc\u0103 dup\u0103 active de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\n\"\"Problema este c\u0103 modelul unui atelier de produc\u0163ie bazat pe costul redus al m\u00e2inii de lucru nu mai este de actualitate \u00eentr-o Europ\u0103 care avanseaz\u0103 spre o economie bazat\u0103 pe inovare, pe energie alternativ\u0103 \u015fi ecologic\u0103 \u015fi, \u00een general, pe un model de cre\u015ftere care \u00eencorporeaz\u0103 mult\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 rezultat\u0103 din cercetare, explic\u0103 el.<\/p>\n

\n

\n\u201eModelul unui atelier de produc\u0163ie bazat pe costul redus al m\u00e2inii de lucru nu mai este de actualitate \u00eentr-o Europ\u0103 care avanseaz\u0103 spre o economie bazat\u0103 pe inovare, pe energie alternativ\u0103 \u015fi ecologic\u0103 \u015fi, \u00een general, pe un model de cre\u015ftere care \u00eencorporeaz\u0103 mult\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 rezultat\u0103 din cercetare.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nFran\u00e7ois Bloch, CEO al BRD Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nDar care ar fi atuurile Rom\u00e2niei, vectorii ei de cre\u015ftere? \u201eRom\u00e2nia are o resurs\u0103 pre\u0163ioas\u0103, pe care \u00eenc\u0103 nu o folose\u015fte la maximum. Este vorba despre agricultur\u0103, zootehnie \u015fi industria de transformare, \u00eempreun\u0103 cu agricultura ecologic\u0103. Alt punct forte este industria serviciilor IT, care este deja conectat\u0103 la evolu\u0163iile europene. Al treilea punct forte este industria auto, unde exist\u0103 \u00eenc\u0103 mult poten\u0163ial, iar unele oportunit\u0103\u0163i au fost ratate din cauza lipsei infrastructurii. Al patrulea punct forte este industria energetic\u0103, un domeniu \u00een care Rom\u00e2nia are experien\u0163\u0103 \u015fi un poten\u0163ial enorm, de\u0163in\u00e2nd un num\u0103r de \u00abcampioni\u00bb  na\u0163ionali care, m\u00e2ine, pot deveni campioni regionali. Aceste dou\u0103 sectoare, care au un efect major de trac\u0163iune asupra restului economiei rom\u00e2ne\u015fti, trebuie s\u0103 profite de acest context extrem de favorabil pentru a se alinia tendin\u0163elor prezente \u00een privin\u0163a protec\u0163iei mediului, schimb\u0103rilor climatice \u015fi progresului tehnologic\u201d, explic\u0103 \u015feful BRD-SocGen.<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul ei, Mihaela B\u00eetu, CEO al ING Bank Rom\u00e2nia, se declar\u0103 \u00eencrez\u0103toare \u00een ceea ce prive\u015fte perspectiva de dezvoltare pe termen lung a Rom\u00e2niei, dar ea sus\u0163ine necesitatea unei strategii pe termen lung, care s\u0103 excead\u0103 \u00een timp obiectivele imediate \u015fi ciclurile electorale.<\/p>\n

\n\u201eConvergen\u0163a noastr\u0103 c\u0103tre statele mai dezvoltate ale Europei continu\u0103 \u015fi se poate accelera; exist\u0103 \u00eenc\u0103 poten\u0163ial de dezvoltare \u00een industrie, servicii \u015fi agricultur\u0103. Aceast\u0103 convergen\u0163\u0103 trebuie \u00eens\u0103 poten\u0163at\u0103 printr-o strategie pe termen lung, care s\u0103 excead\u0103 \u00een timp obiectivele imediate \u015fi ciclurile electorale.\u201d \u00cen perspectiv\u0103, trebuie s\u0103 acord\u0103m \u00een continuare o aten\u0163ie deosebit\u0103 sectorului IT, \u00een care avem deja o oarecare tradi\u0163ie \u015fi recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103. \u201eUn sector IT puternic poate constitui fundamentul dezvolt\u0103rii mai multor tipuri de servicii care sunt tot mai dependente de acest sector (telecom, bancar, R&D etc.), dar \u015fi a unor ramuri industriale cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103\u201d, consider\u0103 \u015fefa ING Bank. \u00cen paralel, Rom\u00e2nia nu trebuie s\u0103-\u015fi rateze poten\u0163ialul agricol deosebit \u015fi s\u0103 reconsidere importan\u0163a strategic\u0103 a acestui sector. \u201eFacilitarea comas\u0103rii terenurilor, a asocierii fermierilor sau accesul mai u\u015for al acestora la finan\u0163are ar trebui s\u0103 fie obiective imediate, iar pentru viitorul acestui sector ar trebui acordat\u0103 aten\u0163ie refacerii sistemului de cercetare \u015fi educa\u0163ie \u00een domeniu\u201d, sus\u0163ine ea.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eNu putem ignora faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se depopuleaz\u0103 constant, iar avantajul competitiv pe care \u00eel aveam c\u00e2ndva legat de for\u0163a de munc\u0103 relativ ieftin\u0103, numeroas\u0103 \u015fi bine calificat\u0103 se erodeaz\u0103. \u00cens\u0103 avem \u00eenc\u0103 o fereastr\u0103 de oportunitate pentru a dezvolta sectoarele economice care aduc competitivitate \u0163\u0103rii pe termen lung, iar PNRR \u015fi fondurile europene dau o \u015fans\u0103 real\u0103 Rom\u00e2niei de a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban \u015fi rural. Pe termen mediu si lung, trebuie s\u0103 ne propunem ca societate o mai bun\u0103 uniformizare a bun\u0103st\u0103rii sociale \u015fi economice, f\u0103r\u0103 de care nu putem imagina un viitor sustenabil al \u0163\u0103rii.\u201d <\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nMihaela B\u00eetu, CEO al ING Bank Rom\u00e2nia<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nDe asemenea, ar fi oportun ca Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi valorifice la maxim avantajele geografice strategice, mai spune Mihaela B\u00eetu. Un bun exemplu este portul Constan\u0163a, care poate deveni o intrare principal\u0103 c\u0103tre Europa a bunurilor dinspre Asia \u015fi Orientul Mijlociu; prin extensie, canalul Rin-Main-Dun\u0103re ofer\u0103 un poten\u0163ial semnificativ pentru dezvolt\u0103ri logistice viitoare.<\/p>\n

\n\u201eInvesti\u0163iile \u00een infrastructur\u0103 sunt un element \u2013 cheie pentru dezvoltarea durabil\u0103 a Rom\u00e2niei, put\u00e2nd desc\u0103tu\u015fa poten\u0163ialul nefructificat din zone mai pu\u0163in dezvoltate ale \u0163\u0103rii. Nu putem ignora faptul c\u0103 Rom\u00e2nia se depopuleaz\u0103 constant, iar avantajul competitiv pe care \u00eel aveam c\u00e2ndva legat de for\u0163a de munc\u0103 relativ ieftin\u0103, numeroas\u0103 \u015fi bine calificat\u0103 se erodeaz\u0103. \u00cens\u0103, avem \u00eenc\u0103 o fereastr\u0103 de oportunitate pentru a dezvolta sectoarele economice care aduc competitivitate \u0163\u0103rii pe termen lung, iar PNRR \u015fi fondurile europene dau o \u015fans\u0103 real\u0103 Rom\u00e2niei de a reduce decalajele economice dintre regiuni, dintre urban \u015fi rural. Pe termen mediu si lung, trebuie s\u0103 ne propunem ca societate o mai bun\u0103 uniformizare a bun\u0103st\u0103rii sociale \u015fi economice, f\u0103r\u0103 de care nu putem imagina un viitor sustenabil al \u0163\u0103rii.\u201d Cre\u015fterea economic\u0103 a devenit de-a lungul anilor dependent\u0103 de dinamica principalelor centre urbane \u015fi este de a\u015fteptat ca dezvoltarea economic\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 axat\u0103 pe a\u015fa-numitele regiuni de dezvoltare (\u201epockets of growth\u201d). \u201e\u00cen anii urm\u0103tori, marile ora\u015fe vor r\u0103m\u00e2ne principalele motoare ale economiei. Acest lucru favorizeaz\u0103 o economie dinamic\u0103 \u015fi flexibil\u0103, axat\u0103 pe servicii \u015fi tehnologie\u201d, concluzioneaz\u0103 \u015fefa ING Bank.<\/p>\n

\nSteven van Groningen, pre\u015fedinte \u015fi CEO al Raiffeisen Bank, spune care NU ar trebui s\u0103 fie modelul de cre\u015ftere economic\u0103 \u2013 s\u0103 cre\u015ftem bazat pe un nivel de salarizare c\u00e2t mai mic. Altfel spus, s\u0103 nu fim competitivi doar pentru c\u0103 suntem o \u0163ar\u0103 cu un nivel de salarizare mai sc\u0103zut.<\/p>\n

\n\u201eNu cred c\u0103 ne dorim neap\u0103rat acest lucru, dar pentru a-l evita trebuie s\u0103 investim \u00een infrastructur\u0103 \u015fi educa\u0163ie, s\u0103 reducem serios biroca\u0163ia \u015fi num\u0103rul de angaja\u0163i \u00een sectorul public. Nu e nimic nou. Vorbim destul de mult despre asta, dar nu facem destul. Sper ca prin PNRR s\u0103 reu\u015fim s\u0103 schimb\u0103m ceva. Dac\u0103 nu ac\u0163ion\u0103m nu vom fi \u00een stare s\u0103 atragem sumele imense din PNRR \u015fi vom r\u0103m\u00e2ne \u00een urma celorlalte \u0163\u0103ri din ECE \u015fi UE; \u015fi atunci compens\u0103m printr-un nivel de salarizare mai mic.\u201d \u00cen plus, degeaba vorbim despre poten\u0163ialul Rom\u00e2niei dac\u0103 nu vorbim \u015fi de ambi\u0163ie \u015fi inten\u0163ie, aten\u0163ioneaza \u015feful Raiffeisen.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eEvident c\u0103 Rom\u00e2nia are un poten\u0163ial imens \u015fi oportunit\u0103\u0163i multe ca \u0163ar\u0103, dar \u015fi \u00een regiune, dac\u0103 ne propunem s\u0103 ne asum\u0103m un rol important regional. Avem nevoie s\u0103 ne fix\u0103m foarte bine priorit\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103 le urm\u0103rim: vrem s\u0103 ne dezvolt\u0103m infrastructura sau s\u0103 investim \u00een educa\u0163ie? P\u0103i asta s\u0103 facem.\u201d <\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nSteven van Groningen, pre\u015fedinte & CEO al Raiffeisen Bank<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\n\u201eEvident c\u0103 Romania are un poten\u0163ial imens \u015fi oportunit\u0103\u0163i multe ca \u0163ar\u0103, dar \u015fi \u00een regiune, dac\u0103 ne propunem s\u0103 ne asum\u0103m un rol important regional. Avem nevoie s\u0103 ne fix\u0103m foarte bine priorit\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103 le urm\u0103rim: vrem s\u0103 ne dezvolt\u0103m infrastructura sau s\u0103 investim \u00een educa\u0163ie? P\u0103i asta s\u0103 facem\u201d, explic\u0103 van Groningen.<\/p>\n

\nO reformare a anumitor domenii economice are loc \u00een mod firesc \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, ca rezultat direct al scenariului de evolu\u0163ie din ultimii doi ani. Dar schimb\u0103 pandemia de COVID-19 modelul de cre\u015ftere economic\u0103? R\u0103svan Radu, CEO al UniCredit nu se a\u015fteapt\u0103 pentru perioada postpandemie la un cu totul alt univers sau model de cre\u015ftere, \u00eens\u0103 sus\u0163ine c\u0103 vor fi unele modific\u0103ri \u2013 unele domenii vor avea de suferit pentru o perioad\u0103, altele definitiv dac\u0103 nu vor reu\u015fi s\u0103 se reinventeze, \u00een timp ce altele au un poten\u0163ial important de cre\u015ftere.<\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia va putea stimula investi\u0163iile publice prin Planul Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103, aprobat de Comisia European\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie 2021 \u2013 granturile aferente planului de redresare european \u015fi transferurile \u00eent\u00e2rziate din bugetul UE aferent perioadei 2014-2020 urm\u00e2nd s\u0103 sprijine investi\u0163iile publice \u00een 2022 \u015fi \u00een anii urm\u0103tori.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e\u00cen sectorul energetic, \u015fi \u00een special \u00een producerea de energie verde, exist\u0103 mari oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare \u015fi de investi\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t autorit\u0103\u0163ile europene sprijin\u0103, inclusiv prin programe de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103, impulsionarea acestui sector.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nR\u0103svan Radu, CEO al UniCredit<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nLa nivel global s-au desprins dou\u0103 tendin\u0163e de dezvoltare economic\u0103 ulterior acestei crize sanitare, tendin\u0163e care privesc \u015fi Rom\u00e2nia, spune \u015feful UniCredit Bank. \u00cen primul r\u00e2nd, digitizarea \u015fi automatizarea activit\u0103\u0163ilor. Aceste trenduri se manifestau \u015fi \u00eenaintea pandemiei, \u00eens\u0103 perioada de lockdown global a for\u0163at companiile s\u0103 se adapteze noii realit\u0103\u0163i, s\u0103 inoveze \u015fi s\u0103 investeasc\u0103 \u00een tehnologie pentru a-\u015fi putea continua activitatea. Aceste investi\u0163ii \u00een tehnologie \u015fi inova\u0163ii vor continua s\u0103 produc\u0103 efecte economice pozitive \u015fi \u00een viitor, iar Rom\u00e2nia are un avantaj datorit\u0103 sectorului IT foarte dinamic \u015fi infrastructurii moderne de comunica\u0163ii. \u00cen al doilea r\u00e2nd, R\u0103svan Radu aminte\u015fte de aten\u0163ia sporit\u0103 c\u0103tre protejarea mediului \u015fi dezvoltarea sustenabil\u0103. \u201e\u00cen sectorul energetic, \u015fi \u00een special \u00een producerea de energie verde, exist\u0103 mari oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare \u015fi de investi\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t autorit\u0103\u0163ile europene sprijin\u0103, inclusiv prin programe de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103, impulsionarea acestui sector.\u201d<\/p>\n

\nBogdan Neac\u015fu, director general al CEC Bank, spune c\u0103 avem nevoie de un model de cre\u015ftere bazat pe valoare economic\u0103 ridicat\u0103 \u015fi c\u0103 la nivel european, digitalizarea \u015fi industria auto sunt pe agenda domeniilor cu poten\u0163ial de cre\u015ftere considerate prioritare. \u201eSuntem destul de avantaja\u0163i pentru c\u0103 aceste domenii sunt cele care au \u00eempins \u00een sus economia Rom\u00e2niei \u00een ultimii ani. Cu doi produc\u0103tori auto mari, Dacia \u015fi Ford, industria din Rom\u00e2nia s-a dezvoltat \u015fi pe orizontal\u0103, \u015fi pe vertical\u0103. Vorbim de o cre\u015ftere a valorii ad\u0103ugate brute a acestui sector de circa 10 ori \u00een ultimii 23 de ani. Sunt \u015fi alte domenii \u00een care \u00een Rom\u00e2nia se pot dezvolta industrii pe orizontal\u0103 \u015fi vertical\u0103, lu\u00e2nd \u00een considerare pozi\u0163ia geografic\u0103. O alt\u0103 zon\u0103 pe care m-a\u015f concentra este IT-ul. \u00cen Rom\u00e2nia, IT-ul a atras investi\u0163ii str\u0103ine \u015fi a dus la dezvoltarea de campioni globali, alimentat de existen\u0163a talentelor locale.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\n\u201eCu doi produc\u0103tori auto mari, Dacia \u015fi Ford, industria din Rom\u00e2nia s-a dezvoltat \u015fi pe orizontal\u0103, \u015fi pe vertical\u0103. Vorbim de o cre\u015ftere a valorii ad\u0103ugate brute a acestui sector de circa 10 ori \u00een ultimii 23 de ani. Sunt \u015fi alte domenii \u00een care \u00een Rom\u00e2nia se pot dezvolta industrii pe orizontal\u0103 \u015fi vertical\u0103, lu\u00e2nd \u00een considerare pozi\u0163ia geografic\u0103. O alt\u0103 zon\u0103 pe care m-a\u015f concentra este IT-ul.\u201d <\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nBogdan Neac\u015fu, director general al CEC Bank<\/strong><\/span><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\nDigitalizarea a accelerat \u00een contextul pandemiei, iar poten\u0163ialul de cre\u015ftere pentru viitor este chiar mai mare. Un alt domeniu pe care \u015feful CEC Bank \u00eel vede dezvolt\u00e2ndu-se este agricultura \u00een condi\u0163iile \u00een care avem resurse \u2013 terenuri agricole, poten\u0163ial \u00een mediul rural. \u201eRecuper\u00e2nd decalajele de productivitate \u015fi reorient\u00e2ndu-ne c\u0103tre domenii cu valoare ad\u0103ugat\u0103 \u2013 agricultur\u0103 bio sau industria procesatoare \u2013 se pot \u00eenregistra cre\u015fteri importante.\u201d De\u015fi ne sim\u0163im \u00een continuare inferiori dac\u0103 ne raport\u0103m la economiile europene mai dezvoltate, Rom\u00e2nia a progresat enorm \u00een ultimii 23 de ani: avem o cre\u015ftere de 7 ori a PIB\/capita, p\u00e2n\u0103 la aproape 13.000 de dolari \u015fi ne apropiem de pragul pentru economiile dezvoltate, conform defini\u0163iei FMI, mai spune \u015feful CEC Bank.<\/p>\n

\nSergiu Oprescu, pre\u015fedinte executiv al Alpha Bank Romania \u015fi director general al Re\u0163elei Interna\u0163ionale Alpha Bank este de p\u0103rere c\u0103 avem un poten\u0163ial foarte bun \u00een anii ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia a fost campioana convergen\u0163ei cu Uniunea European\u0103 \u00een ultimii ani, iar procesul de recuperare a decalajului va continua.\u201d PIB-ul per capita \u00een puterea de cump\u0103rare standard a ajuns \u00een Rom\u00e2nia la 71,5% din media UE27 \u00een 2020, a patra cea mai mic\u0103 valoare din UE27. Dar PIB-ul per capita \u00een UE27 a \u00eenregistrat din 2004 \u2013 c\u00e2nd a avut nivelul actual al Rom\u00e2niei \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 o rat\u0103 de cre\u015ftere anual\u0103 medie (CAGR) de 2,1%, fa\u0163\u0103 de 6,9% \u00een Rom\u00e2nia, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, explic\u0103 Oprescu. Accentul pus pe stimularea dezvolt\u0103rii inovatoare \u015fi bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere va accelera convergen\u0163a viitoare a Rom\u00e2niei, \u00een viziunea \u015fefului Alpha Bank. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 pozi\u0163ionarea Uniunii Europene pe coordonatele \u2013 digital \u015fi \u201everde\u201d \u2013 va favoriza investi\u0163iile \u00een sectoarele cu tehnologie medie-\u00eenalt\u0103 \u015fi knowledge-intensive. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 unele capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie ar putea fi relocate, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, pentru reducerea unor costuri sau riscuri eviden\u0163iate de pandemie. Provocarea va fi caracterul multi-dimensional al convergen\u0163ei, mai spune Oprescu.<\/p>\n

\n

\n\"\"\u201eCre\u015fterea veniturilor popula\u0163iei va presupune recuperarea decalajelor tehnologice, \u00een acela\u015fi timp cu convergen\u0163a \u00een domeniul climei, energiei, transporturilor \u015fi fiscalit\u0103\u0163ii. Cu alte cuvinte, sunt necesare transform\u0103ri structurale majore, at\u00e2t \u00een structura economic\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103, c\u00e2t \u015fi la nivel social, \u015fi sume consistente pentru finan\u0163area acestor schimb\u0103ri. Rom\u00e2nia are \u015fansa unei transform\u0103ri fundamentale, iar b\u0103ncile vor avea un rol esen\u0163ial \u00een acest proces.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nSergiu Oprescu, pre\u015fedinte executiv, Alpha Bank Romania \u015fi director general al Re\u0163elei Interna\u0163ionale Alpha Bank<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n\u201eCre\u015fterea veniturilor popula\u0163iei va presupune recuperarea decalajelor tehnologice, \u00een acela\u015fi timp cu convergen\u0163a \u00een domeniul climei, energiei, transporturilor \u015fi fiscalit\u0103\u0163ii. Cu alte cuvinte, sunt necesare transform\u0103ri structurale majore, at\u00e2t \u00een structura economic\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103 c\u00e2t \u015fi la nivel social, \u015fi sume consistente pentru finan\u0163area acestor schimb\u0103ri. Rom\u00e2nia are \u015fansa unei transform\u0103ri fundamentale, iar b\u0103ncile vor avea un rol esen\u0163ial \u00een acest proces\u201d, concluzioneaz\u0103 Oprescu.<\/p>\n

\nDin punctul de vedere al lui Gyula Fater, CEO al OTP Bank Rom\u00e2nia, cheia succesului pentru cre\u015fterea economic\u0103 a Rom\u00e2niei este gestionarea eficient\u0103 a fondurilor UE \u015fi folosirea lor la maximum \u00een avantajul \u0163\u0103rii.  Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat progrese remarcabile \u00een deceniul precedent. \u00cen timp ce \u00een 2010 \u0163ara era cu aproximativ 22% sub Ungaria \u015fi cu 31% sub Slovacia \u00een ceea ce prive\u015fte PIB-ul pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cump\u0103rare), anul acesta, Rom\u00e2nia ar putea fi cu aproximativ 8% sub Ungaria \u015fi cu 5% sub Slovacia \u00een termenii aceluia\u015fi indicator (toate datele fiind \u00een baza recentelor perspective economice mondiale ale FMI). Cu toate acestea, realiz\u0103rile din ultimii ani au venit cu anumite costuri. Cel mai important este faptul c\u0103, din 2016, echilibrul macroeconomic al \u0163\u0103rii a \u00eenceput s\u0103 se deterioreze, iar \u00een 2019, adic\u0103 \u00eenainte de criza COVID, a ap\u0103rut un deficit dublu \u00een economie, c\u00e2nd deficitul bugetar a ajuns la 4,4%, \u00een timp ce deficitul de cont curent a ajuns la 4,9% din PIB. Iar situa\u0163ia de c\u00e2nd a \u00eenceput criza COVID nu s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, ceea ce este de \u00een\u0163eles, comenteaz\u0103 \u015feful OTP Bank.<\/p>\n

\n\u201eAv\u00e2nd \u00een vedere sprijinul guvernamental extins, ne a\u015ftept\u0103m ca deficitul bugetar din acest an s\u0103 fie de aproximativ 8% din PIB, \u00een timp ce deficitul de cont curent s\u0103 fie de aproximativ 6% din PIB. A\u015fadar, consider c\u0103 una dintre cele mai importante sarcini pentru viitor este ca modelul de cre\u015ftere s\u0103 nu se bazeze pe expansiune fiscal\u0103, ci mai degrab\u0103 s\u0103 fie redus deficitul bugetar. Acest lucru va contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea percep\u0163iei de risc a investitorilor fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, ceea ce duce la randamente mai sc\u0103zute \u015fi la mai multe investi\u0163ii private.\u201d \u00cen mod evident, consolidarea fiscal\u0103 nu este o sarcin\u0103 u\u015foar\u0103, totu\u015fi, cu ajutorul fondurilor UE, acest lucru ar putea fi probabil realizat f\u0103r\u0103 o str\u00e2ngere substan\u0163ial\u0103 a centurii, consider\u0103 Fater. \u201e\u00cen calculul nostru, Rom\u00e2nia ar putea a\u015ftepta fonduri UE de 4-5% din PIB, anual, \u00een urm\u0103torii ani.\u201d \u00cen noul cadru bugetar al UE, majoritatea fondurilor, \u00een special fondurile de redresare \u015fi rezilien\u0163\u0103, ar trebui alocate pentru tranzi\u0163ia digital\u0103 \u015fi verde \u015fi pentru problemele individuale ale \u0163\u0103rilor din UE care r\u0103m\u00e2n \u00een urma frontierei economice.<\/p>\n

\n

\n\"\"\u201eDac\u0103 m\u0103surile preconizate de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne vor fi finalizate cu succes, sunt sigur c\u0103 acest lucru va spori poten\u0163ialul de cre\u015ftere a Rom\u00e2niei, \u00een timp ce echilibrul macroeconomic ar putea fi repus pe drumul cel bun. Dar pentru aceasta trebuie s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 rata de absorb\u0163ie a fondurilor UE va cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la 80%.\u201d <\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nGyula Fater, CEO al OTP Bank Rom\u00e2nia<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n\u201eDac\u0103 m\u0103surile preconizate de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne vor fi finalizate cu succes, sunt sigur c\u0103 acest lucru va spori poten\u0163ialul de cre\u015ftere a Rom\u00e2niei, \u00een timp ce echilibrul macroeconomic ar putea fi repus pe drumul cel bun. Dar pentru aceasta trebuie s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 rata de absorb\u0163ie a fondurilor UE va cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la 80%\u201d, aten\u0163ioneaz\u0103 \u015feful OTP Bank.<\/p>\n

\n\u015ei Mustafa Tiftik\u00e7io\u011flu, CEO al Garanti BBVA Romania este de p\u0103rere c\u0103 orientarea investi\u0163iilor cu prec\u0103dere spre inova\u0163ie \u015fi digitalizare poate genera un avans important pentru Rom\u00e2nia. De altfel, ultimii doi ani, perioad\u0103 dominat\u0103 de pandemia de coronavirus, ne-au demonstrat c\u0103 acestea au fost elementele – cheie care au facilitat continuarea activit\u0103\u0163ilor \u015fi redresarea economic\u0103. Iar pandemia ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 evolu\u0163ia Rom\u00e2niei va fi dictatat\u0103 de inova\u0163ie \u015fi digitalizare.<\/p>\n

\n\u201eSectorul IT rom\u00e2nesc este vibrant \u015fi este important s\u0103 se dezvolte \u00een continuare, cu sprijnul statului rom\u00e2n \u015fi al mediului privat, deopotriv\u0103, deoarece abilit\u0103\u0163ile tehnologice digitale pot reprezenta atuurile rom\u00e2nilor pentru ob\u0163inerea unor locuri de munc\u0103 competitive \u015fi o calitate a vie\u0163ii mai ridicat\u0103\u201d. Un alt factor amintit de \u015feful Garanti, care \u015fi-a dovedit utilitatea \u00een ultimul deceniu, este antreprenoriatul. Iar progresul Rom\u00e2niei este \u015fi \u00een m\u00e2inile antreprenorilor \u015fi tinerilor, care trebuie sprijini\u0163i prin programe adaptate nevoilor lor.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\n\u201eB\u0103ncile au reprezentat un real suport \u00een ultimii ani, prin programele de sprijin puse la dispozi\u0163ia antreprenorilor, \u015fi sunt \u00een continuare \u00een c\u0103utare de solu\u0163ii, pentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea cerin\u0163elor acestora.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nMustafa Tiftik\u04aaio\u011flu, CEO al Garanti BBVA Romania<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n\u201eB\u0103ncile au reprezentat un real suport \u00een ultimii ani, prin programele de sprijin puse la dispozi\u0163ia antreprenorilor, \u015fi sunt \u00een continuare \u00een c\u0103utare de solu\u0163ii, pentru a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea cerin\u0163elor acestora.\u201d Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, infrastructura Rom\u00e2niei are foarte mult poten\u0163ial, iar tragerea de investi\u0163ii str\u0103ine este imperativ\u0103 \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103, mai spune Mustafa Tiftik\u00e7io\u011flu, CEO al Garanti BBVA Romania.<\/p>\n

\nUn model sustenabil de cre\u015ftere pentru Rom\u00e2nia implic\u0103 tranzi\u0163ia de la o economie recunoscut\u0103 prin costurile mici ale for\u0163ei de munc\u0103 la o economie cu valoare ad\u0103ugat\u0103, spune \u015fi Ivan Vrhel, director general al Citibank Rom\u00e2nia. \u201eAcest lucru se poate realiza doar printr-o abordare strategic\u0103, consecvent\u0103, cu priorit\u0103\u0163i pe termen lung stabilite \u00een zonele de educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, infrastructur\u0103, digitalizare. Investi\u0163iile sus\u0163inute \u00een aceste zone de dezvoltare strategice, precum \u015fi anumite reforme sistemice pot crea premisele reten\u0163iei for\u0163ei de munc\u0103 educate, put\u00e2nd accelera consolidarea Rom\u00e2niei ca un pol de valoare ad\u0103ugat\u0103 \u00een regiune, cu efecte benefice asupra atragerii de fluxuri de investi\u0163ii \u015fi a \u00eentregului mediu economic.\u201d<\/p>\n

\nAvem c\u00e2teva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) \u015fi companii-campioni din aceste sectoare care au reu\u015fit s\u0103 genereze o valoare ad\u0103ugat\u0103 semnificativ\u0103 \u015fi s\u0103 devin\u0103 emblematice pentru noua economie a Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 tema principal\u0103 va fi extinderea acestui model la nivelul \u00eentregii economii, inclusiv c\u0103tre sectoarele cu un poten\u0163ial subvalorificat precum agricultura, explic\u0103 Ivan Vrhel. De asemenea, Rom\u00e2nia va avea nevoie de un efort sus\u0163inut \u015fi de un consens politic pentru transpunerea \u00een practic\u0103 a reformelor agreate \u00een cadrul Planului Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 beneficia de fondurile aferente, s\u0103 treac\u0103 spre o economie mai productiv\u0103, cu mai mult\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 \u015fi pentru a putea beneficia pe deplin de oportunit\u0103\u0163ile curentului ESG \u015fi ale dezvolt\u0103rii durabile, completeaz\u0103 \u015feful Citibank Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\n\u201eAvem c\u00e2teva sectoare (IT&C, sectorul industrial etc) \u015fi companii-campioni din aceste sectoare care au reu\u015fit s\u0103 genereze o valoare ad\u0103ugat\u0103 semnificativ\u0103 \u015fi s\u0103 devin\u0103 emblematice pentru noua economie a Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 tema principal\u0103 va fi extinderea acestui model la nivelul \u00eentregii economii.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nIvan Vrhel, director general al Citibank Rom\u00e2nia<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nP\u00e2n\u0103 s\u0103 atragem banii din PNRR \u015fi s\u0103 ajust\u0103m modelul de cre\u015ftere economic\u0103, cert este c\u0103 Rom\u00e2nia va avea \u00een acest an cre\u015ftere economic\u0103, \u00een ciuda crizei pandemice. \u00cens\u0103, anali\u015ftii au \u00eenceput s\u0103 revizuiasc\u0103 prognozele privind cre\u015fterea PIB-ului Rom\u00e2niei din acest an sub 7%, dup\u0103 anun\u0163area datelor din trimestrul al treilea de la Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 care indic\u0103 o \u00eencetinire. \u00cen trimestrul al treilea Produsul Intern Brut a urcat cu 7,2% an\/an, fa\u0163\u0103 de un avans de aproape 14% an\/an \u00een trimestrul al doilea. \u00cen primele nou\u0103 luni economia a crescut cu 7,1%. Iar pentru 2022, unele prognoze anticipeaz\u0103 o \u00eencetinire mai consistent\u0103 a economiei, PIB-ul Rom\u00e2niei urm\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 cu 4-5% anul viitor. Pe de alt\u0103 parte, evolu\u0163ia economiei Rom\u00e2niei trebuie privit\u0103 \u015fi \u00een context regional. Iar \u0163\u0103rile Europei Centrale \u015fi de Est ar urma s\u0103 fie \u00een continuare motorul cre\u015fterii economice a UE, dup\u0103 cum anticipeaz\u0103 Sergiu Oprescu, \u015feful Alpha Bank.<\/p>\n

\n\u015ei R\u0103svan Radu, \u015feful UniCredit consider\u0103 c\u0103 poten\u0163ialul de cre\u015ftere al regiunii Central \u015fi Est Europene ram\u00e2ne unul ridicat, determinat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 ridicat\u0103 \u015fi de procesul de convergen\u0163\u0103 spre economiile din zona euro. \u201eRegiunea continu\u0103 s\u0103 fie una cu atractivitate ridicat\u0103 pentru investitorii str\u0103ini, at\u00e2t prin prisma poten\u0163ialului s\u0103u, a for\u0163ei de munc\u0103 calificate, c\u00e2t \u015fi prin nivelul mai ridicat de stabilitate pe care \u00eel ofer\u0103 \u00een compara\u0163ie cu alte pie\u0163e emergente, \u00een condi\u0163iile \u00een care planul european de redresare NextGenerationEU func\u0163ioneaz\u0103 drept ancor\u0103 \u015fi motor de dezvoltare. Astfel, apreciem c\u0103 regiunea va continua s\u0103 ofere un mediu dinamic, dominat de transform\u0103ri, care vor aduce cu sine oportunit\u0103\u0163i de noi investi\u0163ii \u015fi dezvoltare pentru to\u0163i actorii: popula\u0163ie, companii, guverne\u201d, explic\u0103 R\u0103svan Radu.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, dezvoltarea Europei Centrale \u015fi de Est este un proces cu viteze diferite \u015fi mai ales cu un specific diferit de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103, aminte\u015fte Mihaela B\u00eetu, CEO al ING Bank. O privire sumar\u0103 asupra c\u00e2torva \u0163\u0103ri din regiune relev\u0103 diferen\u0163e clare. Putem observa un model polonez \u00een care statul are \u00eenc\u0103 un cuv\u00e2nt greu de spus \u00een economie, \u00een special \u00een zona de energie. Apoi vedem \u0163\u0103ri precum Cehia \u015fi Slovacia extrem de conectate la economia Germaniei, dar cu o diferen\u0163iere semnificativ\u0103 dat\u0103 de faptul c\u0103 numai Slovacia a aderat la zona euro. \u00cen Ungaria am v\u0103zut \u00een ultimii ani un proces de reindustrializare a \u0163\u0103rii axat \u00eens\u0103 mai mult pe activit\u0103\u0163i cu valoare ad\u0103ugat\u0103 medie.<\/p>\n

\n\"\"<\/strong><\/span>\u00cen Rom\u00e2nia consumul privat a fost de departe motorul cre\u015fterii, dar asta a venit cu dezechilibre comerciale semnificative. Croa\u0163ia \u015fi-a dezvoltat sectorul de turism p\u00e2n\u0103 la a deveni extrem de dependent\u0103 de el, iar exemplele pot continua, spune Mihaela B\u00eetu. Prin urmare, predomin\u0103 mai degrab\u0103 o lips\u0103 de omogenitate \u00een modul \u00een care \u0163\u0103rile din regiune s-au dezvoltat.<\/p>\n

\n

\nCe model de cre\u015ftere economic\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103 Rom\u00e2nia? Pandemia schimb\u0103 datele \u015fi vom vedea un nou model model de crea\u015ftere economic\u0103 postpandemie sau doar c\u00e2teva modific\u0103ri? Care ar fi sectoarele pe care ar trebui s\u0103 mizeze Rom\u00e2nia? Care sunt atuurile Rom\u00e2niei \u015fi care sunt provoc\u0103rile? Care este rolul b\u0103ncilor \u00een finan\u0163area economiei? Sunt c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri la care au r\u0103spuns unii \u015fefi ai unor b\u0103nci mari din Rom\u00e2nia.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n\u201ePu\u0163inele elemente comune tuturor \u0163\u0103rilor din ECE sunt predominant negative, precum cele care \u0163in de migra\u0163ie, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, presiunea asupra sistemelor de pensii \u015fi a celor sanitare. \u00cen acest context, este important ca fiecare \u0163ar\u0103 s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi valorifice avantajele competitive specific\u201d, explic\u0103 \u015fefa ING Bank. Dincolo de efectele negative aduse de pandemia de COVID-19, precum blocajele \u00een lan\u0163urile globale de aprovizionare, exist\u0103 \u015fi oportunit\u0103\u0163i pentru regiunea Europei Centrale \u015fi de Est fiind posibil s\u0103 vedem \u015fi o relocalizare a unor businessuri din Asia \u00een regiune. \u201eUn unghi din care pot fi privite lucrurile este acela c\u0103 pandemia a creat perturb\u0103ri \u015fi chiar blocaje \u00een lan\u0163urile globale de aprovizionare, cu aproape toate sectoarele manufacturiere fiind afectate, \u00een special tech \u015fi auto, dar \u015fi cel alimentar.<\/p>\n

\nAcest context poate crea oportunit\u0103\u0163i pentru regiunea Europei Centrale \u015fi de Est, pe m\u0103sur\u0103 ce la nivelul Uniunii Europene va exista o aten\u0163ie tot mai mare la crearea \u015fi promovarea unor lan\u0163uri scurte \u015fi alternative de aprovizionare. Lan\u0163urile mai scurte pot reprezenta o oportunitate pentru afacerile locale de a-\u015fi spori valoarea ad\u0103ugat\u0103 \u015fi rentabilitatea, gener\u00e2nd locuri de munc\u0103 \u015fi dezvoltare local\u0103\u201d, crede Ivan Vrhel, director general al Citibank Rom\u00e2nia. De asemenea, \u0163\u0103rile din regiune au o oportunitate important\u0103 \u00een accesarea mecanismului de redresare \u015fi rezilien\u0163\u0103 \u015fi \u00een direc\u0163ionarea acestor fonduri c\u0103tre stimularea economiilor \u015fi c\u0103tre zone de dezvoltare sustenabil\u0103, cu prec\u0103dere tranzi\u0163ia digital\u0103, tranzi\u0163ia verde \u015fi rezilien\u0163a. Un aspect important este modul \u00een care criza COVID \u015fi evolu\u0163iile geopolitice vor schimba peisajul economic din regiunea ECE.<\/p>\n

\n\u201eExist\u0103 unele argumente pentru a ne a\u015ftepta la o oarecare relocalizare a anumitor activit\u0103\u0163i de produc\u0163ie ale marilor multina\u0163ionale vest-europene din Asia \u00een regiune, astfel \u00eenc\u00e2t companiile s\u0103-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 rezisten\u0163a lan\u0163urilor de aprovizionare \u015fi a procesului de produc\u0163ie. \u00cen ceea ce prive\u015fte aceste schimb\u0103ri, \u0163\u0103rile din ECE ar trebui s\u0103 fie foarte vigilente pentru a atrage capital str\u0103in proasp\u0103t. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, toate \u0163\u0103rile din regiune, de\u015fi \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 diferit\u0103, se confrunt\u0103 cu lipsa for\u0163ei de munc\u0103 disponibile pe viitor, legat\u0103 par\u0163ial de aspecte demografice \u015fi \u00een\u0103sprit\u0103 de fenomenul migra\u0163iei din regiune. Este posibil ca aceast\u0103 problem\u0103 s\u0103 fie, de asemenea, \u00een prim-planul politicilor\u201d, spune Gyula Fater, CEO al OTP Bank Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum economia Rom\u00e2niei era recunoscut\u0103 pentru avatajul competitiv dat de costurile mici ale for\u0163ei de munc\u0103, \u00een perspectiv\u0103 acest avantaj se erodeaz\u0103, iar bancherii vorbesc despre un model de cre\u015ftere pentru Rom\u00e2nia cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare. Orientarea investi\u0163iilor cu prec\u0103dere spre inova\u0163ie \u015fi digitalizare trebuie s\u0103 devin\u0103 noua strategie de business a Rom\u00e2niei, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512,7208],"tags":[4124,190,33405,50594],"class_list":["post-199832","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-bancheri","tag-crestere-economica","tag-economia-romaniei","tag-postpandemie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199832","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=199832"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199832\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=199832"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=199832"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=199832"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}