{"id":199601,"date":"2021-12-09T14:19:00","date_gmt":"2021-12-09T14:19:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=199601"},"modified":"2021-12-09T14:19:00","modified_gmt":"2021-12-09T14:19:00","slug":"oamenii-care-au-prevestit-acum-20-de-ani-cele-mai-mari-probleme-cu-care-se-confrunta-lumea-astazi-ei-spuneau-ca-este-posibil-sa-avem-o-pandemie-care-va-ucide-milioane-poluare-si-preturi-mari-la-e","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=199601","title":{"rendered":"Oamenii care au prevestit, acum 20 de ani, cele mai mari probleme cu care se confrunt\u0103 lumea ast\u0103zi. Ei spuneau c\u0103 este posibil s\u0103 avem: o pandemie care va ucide milioane, poluare \u015fi pre\u0163uri mari la energie"},"content":{"rendered":"

\nSe \u00eent\u00e2mpla \u00een 1997. Supercomputerul Deep Blue c\u00e2\u015ftiga pentru prima dat\u0103 \u00een fa\u0163a campionului uman la \u015fah Garry Kasparov. Pre\u015fedintele american Bill Clinton descuraja ferm clonarea uman\u0103. O criz\u0103 financiar\u0103 \u00een Asia b\u0103ga \u00een sperie\u0163i lumea \u00eentreag\u0103 \u015fi undeva, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 african\u0103, zeci de oameni erau masacra\u0163i zilnic \u00eentr-o rebeliune. Un an interesant, dar normal pentru o er\u0103 a optimismului.<\/p>\n

\nRevista WIRED vedea atunci viitorul prin prisma acestui optimism: 20 de ani de pace mondial\u0103, prosperitate \u015fi progres, o nou\u0103 er\u0103 a politicii de consens \u015fi a avansului tehnologic. \u00cens\u0103 \u00een imaginea lini\u015ftitoare revista a strecurat o mic\u0103 list\u0103 cu 10 lucruri care pot evolua \u00een r\u0103u. Printre ele: cre\u015fterea tensiunilor dintre SUA \u015fi China, \u00eenghe\u0163area procesului de integrare european\u0103, schimb\u0103ri climatice, terorism \u015fi poluare cu efecte destabilizatoare, scumpirea dramatic\u0103 a energiei \u015fi o pandemie incontrolabil\u0103, poate un fel de grip\u0103 modern\u0103, care va ucide milioane de oameni. Sunt lucruri foarte, foarte actuale, nu? Anul acesta, WIRED \u00eencearc\u0103 din nou s\u0103 vad\u0103 \u00een viitor.<\/p>\n

\nRevista a asamblat c\u00e2teva obiective de anvergur\u0103 ca un cadru pentru tabloul cu ceea ce ar putea deveni realitate \u00een deceniul urm\u0103tor: colonii spa\u0163iale, o megaexpansiune \u00een secven\u0163ierea genomului uman, dr\u0103g\u0103la\u015fe centrale nucleare liliputane. Nu sunt rodul imagina\u0163iei, ci lucruri despre care se discut\u0103 sau pentru care se fac deja planuri. A\u015fadar, trebuie \u0163inut minte c\u0103 nu este niciodat\u0103 prea devreme pentru a \u00eencepe s\u0103-i tragi la r\u0103spundere pe cei care acum se bat cu pumnii \u00een piept c\u0103 pot realiza imposibilul, scrie WIRED. Chiar dac\u0103 ace\u015ftia sunt miliardari.<\/p>\n

\nDeci, bun venit pe Baza Lunar\u0103! C\u00e2nd ultimul om a plecat de pe Lun\u0103 \u00een 1972, pu\u0163ini ar fi putut prezice c\u0103 oamenii nu se vor mai \u00eentoarce acolo timp de 50 de ani. Dar NASA spune c\u0103 de data aceasta lucrurile vor fi altfel. Agen\u0163ia are planuri pentru o misiune cu echipaj uman pe Lun\u0103 \u00een 2024 \u015fi de data aceasta vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo. Ideea misiunii Artemis este de a pune bazele unei prezen\u0163e umane permanente pe \u015fi \u00een jurul Lunii, care va servi apoi drept punct de plecare pentru aventura agen\u0163iei occidentale c\u0103tre Marte.<\/p>\n

\nC\u00e2nd Artemis a fost anun\u0163at\u0103 pentru prima dat\u0103, totul putea s\u0103 par\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 incredibil: agen\u0163ia vrea s\u0103 foloseasc\u0103 o rachet\u0103 care nu zburase \u00eenc\u0103, \u00eei lipseau fondurile necesare pentru o misiune pe Lun\u0103… \u015fi lista poate continua. Dar anul acesta NASA a f\u0103cut pa\u015fi mari (ca pe Lun\u0103) \u00een direc\u0163ia propus\u0103. Agen\u0163ia a selectat c\u00e2teva companii pentru a construi componente pentru poarta sa lunar\u0103, o sta\u0163ie spa\u0163ial\u0103 pe orbit\u0103 \u00een jurul Lunii \u015fi a solicitat proiecte pentru un aparat care s\u0103 poat\u0103  ateriza pe satelitul P\u0103m\u00e2ntului, un lunar lander.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Dac\u0103 NASA \u00ee\u015fi realizeaz\u0103 obiectivul de a avea \u00een 2024 o misiune cu echipaj pe Lun\u0103, nu mai pare at\u00e2t de nebunesc planul de a avea o baz\u0103 lunar\u0103 permanent\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Pe c\u00e2t de lini\u015fte va fi pe Lun\u0103, pe at\u00e2t de agitat\u0103 va fi via\u0163a pe P\u0103m\u00e2nt. \u00cen octombrie 2018, ONU a avertizat c\u0103 omenirea mai are 12 ani la dispozi\u0163ie pentru a evita schimb\u0103ri climatice catastrofale. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, va trebui reduse la jum\u0103tate emisiile globale de gaze cu efect de ser\u0103, o sarcin\u0103 nu doar greu de realizat ci \u015fi deocamdat\u0103 imposibil\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 emisiile continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103 de la an la an.  \u00cens\u0103 avertismentul \u015fi studiile pe care se bazeaz\u0103 acesta sunt clare: cu c\u00e2t trecem mai repede la o economie mondial\u0103 bazat\u0103 pe energie regenerabil\u0103, cu at\u00e2t mai mult pot fi atenuate consecin\u0163ele \u2013 furtuni mai puternice, cre\u015fterea nivelului m\u0103rii, incendii devastatoare. Deci ce putem face? \u00cen primul r\u00e2nd, avem nevoie de taxe pe carbon \u00een \u00eentreaga lume: cine emite gaze cu efect de ser\u0103 pl\u0103te\u015fte o tax\u0103 din care este finan\u0163at\u0103 adoptarea energiei verzi. Trebuie subven\u0163ionate masiv panourile solare \u015fi ma\u015finile electrice. Trebuie \u00eencurajat transportul public \u00een comun \u015fi trebuie reproiectate ora\u015fele pentru a descuraja folosirea automobilelor. Iar urm\u0103torul lucru poate suna de domeniul fantasticului, dar este extrem de important: unit\u0103\u0163ile de aer condi\u0163ionat au nevoie de o reproiectare fundamental\u0103 pentru a fi mai eficiente sau chiar pentru a capta dioxidul de carbon deoarece cererea pentru acestea cre\u015fte \u00een ritm cu cre\u015fterea temperaturii globale. Este important s\u0103 cunoa\u015ftem mediul \u00eenconjur\u0103tor \u015fi limitele lui. Este important s\u0103 cunoa\u015ftem universul \u015fi legile sale, poate \u015fi s\u0103-l cucerim. Este la fel de important s\u0103 ne cunoa\u015ftem pe noi, s\u0103 \u015ftim cum func\u0163ioneaz\u0103 omul. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au f\u0103cut progrese mari \u00een a descifra pachetul genetic cu care se na\u015fte fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi cum func\u0163ioneaz\u0103 genele. Dar nu \u015ftim \u00eenc\u0103 totul. Urm\u0103torul deceniu va aduce un boom, o cre\u015ftere de peste o sut\u0103 de ori, \u00een produc\u0163ia mondial\u0103 de date genetice umane.<\/p>\n

\n\"\"Sc\u0103derea costurilor de secven\u0163iere revolu\u0163ioneaz\u0103 testarea ADN \u00een laboratoarele de cercetare \u015fi \u00een practica medical\u0103 obi\u015fnuit\u0103. Proiectele de secven\u0163iere bazate pe popula\u0163ie \u00een mai mult de o duzin\u0103 de \u0163\u0103ri, inclusiv SUA, sunt de a\u015fteptat s\u0103 produc\u0103 60 de milioane de genomuri p\u00e2n\u0103 \u00een 2025. P\u00e2n\u0103 \u00een 2030, China sper\u0103 s\u0103 adauge alte 100 de milioane din propria ini\u0163iativ\u0103 de medicin\u0103 de precizie. Impactul este greu de imaginat. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, doar aproximativ un milion de oameni au avut \u00eentregul genom secven\u0163iat. \u015ei nu este un grup foarte divers.<\/p>\n

\nMai multe date de pe tot globul vor permite analize mai cuprinz\u0103toare \u015fi mai detaliate ale modului \u00een care genele modeleaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u015fi comportamentul. Seturi foarte mari de date genetice sunt ideale pentru o nou\u0103 tehnic\u0103 numit\u0103 randomizare mendelian\u0103, care imit\u0103 studiile clinice permi\u0163\u00e2nd cercet\u0103torilor s\u0103 dezlege cauzele \u015fi corela\u0163iile. Probele mai mari vor face posibil\u0103 prognoza chiar \u015fi a tr\u0103s\u0103turilor complexe \u2013 cum ar fi \u00een\u0103l\u0163imea sau susceptibilitatea la boli de inim\u0103 \u2013 din ADN.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nO lume at\u00e2t de saturat\u0103 de date genetice va veni cu propriile riscuri. Apari\u0163ia statelor cu supraveghere genetic\u0103 \u015fi sf\u00e2r\u015fitul confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii genetice se profileaz\u0103 la orizont. Progresele tehnice \u00een criptarea genomurilor pot ajuta la ameliorarea unora dintre aceste amenin\u0163\u0103ri. Va fi nevoie de legi noi care s\u0103 men\u0163in\u0103 \u00een echilibru riscurile \u015fi beneficiile a at\u00e2t de multor cuno\u015ftin\u0163e genetice… Va fi nevoie \u015fi de energie. Supercomputerele au nevoie de mult\u0103 energie, la fel \u015fi industria \u015fi popula\u0163ia, dac\u0103 se vrea diminuarea s\u0103r\u0103ciei \u015fi \u00eengro\u015farea p\u0103turii de mijloc.<\/p>\n

\n\"\"P\u00e2n\u0103 \u00een 2030, centrala Vogtle din Georgia, singura central\u0103 nuclear\u0103 aflat\u0103 \u00een construc\u0163ie \u00een prezent \u00een SUA, va func\u0163iona deja de c\u00e2\u0163iva ani. Probabil c\u0103 va fi singura central\u0103 nuclear\u0103 de mare anvergur\u0103 a deceniului care va intra \u00een func\u0163iune, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Statele Unite abandoneaz\u0103 energia de fisiune (ob\u0163inut\u0103 prin spargerea atomului). \u00cen schimb, a\u015ftepta\u0163i-v\u0103 s\u0103 vede\u0163i ap\u0103r\u00e2nd mici reactoare nucleare. La doar o frac\u0163iune din dimensiunea unui reactor nuclear tipic, aceste unit\u0103\u0163i avansate pot fi produse \u00een serie \u015fi transportate cu u\u015furin\u0163\u0103 oriunde, indiferent c\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat este locul. Primele reactoare mici, dezvoltate de o companie numit\u0103 NuScale Power, ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 divizeze atomii la Idaho National Laboratories \u00een 2026.<\/p>\n

\n\"\"Departamentul de Energie lucreaz\u0103, de asemenea, pentru a ob\u0163ine reactoare \u015fi mai mici, cunoscute sub numele de microreactoare, care vor \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 electroni \u00eentr-o instala\u0163ie federal\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2027. Astfel \u00eencepe cursa reactoarelor modulare, mici, iar SUA pare s\u0103 aib\u0103 cel mai bun start. Energia nuclear\u0103 are o reputa\u0163ie proast\u0103 \u00een unele cercuri ecologiste americane, dar nu numai, \u015fi nu este greu de \u00een\u0163eles de ce. Accidentul de la centrala Three Mile Island \u015fi dezbaterile de zeci de ani cu privire la stocarea de\u015feurilor nucleare la Yucca Mountain i-au f\u0103cut pe oameni s\u0103 nu priveasc\u0103 cu ochi buni viitorul acestei surse de energie f\u0103r\u0103 carbon, dar ONU \u015fi mul\u0163i exper\u0163i spun c\u0103 energia de fisiune va fi cheia \u00een lupta cu \u00eenc\u0103lzirea climei.<\/p>\n

\nLumea trebuie s\u0103-\u015fi reduc\u0103 la jum\u0103tate emisiile de carbon p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, iar adoptarea noii genera\u0163ii de reactoare nucleare poate fi esen\u0163ial\u0103 pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Dar poate, cine \u015ftie, p\u00e2n\u0103 atunci tehnologia va permite \u015fi construirea de reactoare nucleare de fuziune, care produc energie nu prin spargerea atomului, ci prin contopirea atomilor. Energia astfel ob\u0163inut\u0103 nu produce de\u015feuri radioactive sau radia\u0163ii. Experimentele progreseaz\u0103. Dac\u0103 cei mai mul\u0163i muncesc pentru o via\u0163\u0103 mai simpl\u0103 aici, jos, al\u0163ii viseaz\u0103 la o via\u0163\u0103 mai grea sus, printre stele. Via\u0163a pe Marte este unul dintre cele mai obsedante vise ale lui Elon Musk \u015fi acest deceniu ar trebui s\u0103 fie cel \u00een care miliardarul va aduce via\u0163a pe planeta ro\u015fie. Ini\u0163ial, el a vrut s\u0103 expedieze c\u00e2teva plante \u00eentr-o ser\u0103, dar pe m\u0103sur\u0103 ce compania sa SpaceX a ajuns s\u0103 domine noua industrie spa\u0163ial\u0103, ambi\u0163iile lui Musk au crescut \u015fi ele pentru a include o colonie de oameni \u00een toat\u0103 regula pe Marte. \u00cen 2019 a ar\u0103tat lumii, \u00een premier\u0103, nava spa\u0163ial\u0103 care ar putea face ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"Cronologia lui Musk pe Marte este, previzibil, alunecoas\u0103. \u00cen 2017, el a prezis c\u0103 SpaceX va trimite o misiune cu transport cargo pe Marte p\u00e2n\u0103 \u00een 2022. \u00cen anul urm\u0103tor, el a spus c\u0103 prima misiune cu echipaj pe Marte va avea loc \u00een \u015fapte p\u00e2n\u0103 la zece ani, dar nu mai t\u00e2rziu de 2028. Musk este renumit pentru c\u0103 subestimeaz\u0103 grosolan timpul necesar pentru a-\u015fi \u00eendeplini obiectivele ambi\u0163ioase, a\u015fa c\u0103 nu v\u0103 reprograma\u0163i via\u0163a doar pentru a visa al\u0103turi de Musk. Totu\u015fi, tendin\u0163a la el este de a-\u015fi respecta promisiunile \u2013 \u00eentr-un t\u00e2rziu. Cu milionarii \u00een spa\u0163iu ne-am l\u0103murit. Toat\u0103 lumea \u00eei vrea pe to\u0163i acolo. C\u00e2t de bogat po\u0163i fi pe Marte? Dar c\u00e2t de s\u0103rac po\u0163i fi pe P\u0103m\u00e2nt? \u00cen zece ani, mai pu\u0163in ca acum. Predic\u0163iile pentru viitor au adesea o tent\u0103 \u015ftiin\u0163ifico-fantastic\u0103: ma\u015fini zbur\u0103toare, chiar costume de zbor autonome, hibrizi cu creier organic \u015fi electronic. Na\u0163iunile Unite ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mod normal cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, dar unele dintre obiectivele sale de dezvoltare durabil\u0103 pentru 2030 sun\u0103 aproape la fel de fantastice. \u00cen doar 10 ani, ONU inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 elimine s\u0103r\u0103cia \u201e\u00een toate formele sale, peste tot\u201d.<\/p>\n

\nONU a declarat deja 17 octombrie Ziua interna\u0163ional\u0103 de eradicare a s\u0103r\u0103ciei. Dar pentru scoaterea din s\u0103r\u0103cie ai celor care supravie\u0163uiesc cu mai pu\u0163in de 1,25 dolari pe zi va fi nevoie de pu\u0163in mai mult. Vestea bun\u0103 este c\u0103 s\u0103r\u0103cia lucie global\u0103 a sc\u0103zut semnificativ: Banca Mondial\u0103 raporteaz\u0103 c\u0103 ast\u0103zi sunt cu 1,1 miliarde mai pu\u0163ini oameni care tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie extrem\u0103 dec\u00e2t \u00een 1990. Organiza\u0163ia a colaborat cu diferite \u0163\u0103ri pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i educa\u0163ia, egalitatea de gen, securitatea alimentar\u0103, serviciile sociale \u015fi altele. Dar c\u00e2\u015ftigurile sunt distribuite inegal, iar schimb\u0103rile climatice amenin\u0163\u0103 acum s\u0103 anuleze o mare parte din progres, \u00eemping\u00e2nd milioane de oameni \u00eenapoi \u00een s\u0103r\u0103cie \u015fi cre\u00e2nd un \u201eapartheid climatic\u201d. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deja \u00een America Central\u0103 \u015fi Africa, unde seceta a f\u0103cut ca milioane de oameni s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 gospod\u0103riile. Perspectiva de a pune cap\u0103t s\u0103r\u0103ciei pare, ei bine, mai s\u0103rac\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDar, s\u0103 recunoa\u015ftem, nimeni nu poate vedea \u00een viitor. Edi\u0163ia din 1900 a Ladies\u2019 Home Journal a prezis c\u0103, \u00een decursul secolului, tuburile pneumatice vor livra pachete c\u0103tre case, iar literele C, X \u015fi Q vor ie\u015fi din alfabet. Cu toate acestea, revista a prezis \u015fi telefonul mobil \u015fi fotografia color. Nimeni nu \u015ftie ce inova\u0163ii tehnologice mai apar \u015fi ce impact vor avea acestea asupra vie\u0163ii \u015fi comportamentului omului. Investitorul Peter Thiel (PayPal) remarca \u00een 2013, \u015fi a devenit faimos pentru asta, c\u0103 \u201eam vrut ma\u015fini zbur\u0103toare. \u00cen schimb, am primit 140 de caractere\u201d. El f\u0103cea referire la limita de caractere a unui mesaj-tweet pe Twitter (tot ceva care zboar\u0103), o re\u0163ea de socializare \u015fi comunicare care a devenit tribuna sau trambulina de lansare a politicienilor. Apoi, nimeni nu \u015ftie ce evenimente traumatice vor mai marca omenirea, gr\u0103bind sau \u00eencetinind inova\u0163ia. \u00cen prezent, tendin\u0163a este de \u00eencetinire.<\/p>\n

\n\u00cen sfera economic\u0103 \u015fi politic\u0103, cei care vor s\u0103 fac\u0103 predic\u0163ii urm\u0103resc o for\u0163\u0103 colosal\u0103, demografia. Aceasta poate dicta consumul, productivitatea, povara cheltuielilor, presiunea de a pune st\u0103p\u00e2nire pe resurse, chiar \u015fi r\u0103zboaie. Ca un bonus de final, trendurile demografice arat\u0103 c\u0103 \u00een 20 de ani China va deveni o economie mai mare dec\u00e2t SUA, dar nu \u015fi mai bogat\u0103 (per capita).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se \u00eent\u00e2mpla \u00een 1997. Supercomputerul Deep Blue c\u00e2\u015ftiga pentru prima dat\u0103 \u00een fa\u0163a campionului uman la \u015fah Garry Kasparov. Pre\u015fedintele american Bill Clinton descuraja ferm clonarea uman\u0103. O criz\u0103 financiar\u0103 \u00een Asia b\u0103ga \u00een sperie\u0163i lumea \u00eentreag\u0103 \u015fi undeva, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 african\u0103, zeci de oameni erau masacra\u0163i zilnic \u00eentr-o rebeliune. Un an interesant, dar normal […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,531,512],"tags":[9508,36898,150,14357,25983,347,7175,12167],"class_list":["post-199601","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-energie","category-revista-bm","tag-centrala-nucleara","tag-emisii-de-carbon","tag-energie","tag-genetica","tag-marte","tag-nasa","tag-onu","tag-reactoare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199601","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=199601"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199601\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=199601"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=199601"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=199601"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}