{"id":199485,"date":"2021-12-06T12:49:45","date_gmt":"2021-12-06T12:49:45","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=199485"},"modified":"2021-12-06T12:49:45","modified_gmt":"2021-12-06T12:49:45","slug":"cele-mai-dinamice-companii-din-energie-ultimul-an-de-dinaintea-furtunii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=199485","title":{"rendered":"Cele mai dinamice companii din energie: Ultimul an de dinaintea furtunii"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Energia a r\u0103mas un teritoriu interzis riscofobilor, situa\u0163ia sanitar\u0103 din 2020 venind \u00eentr-un sector pentru care cuv\u00e2ntul criz\u0103 \u00eenseamn\u0103 business as usual. Amor\u0163eala de consum s-a v\u0103zut \u00een pre\u0163uri, media de tranzac\u0163ionare spot din 2020 pe bursa de energie OPCOM fiind cu peste 20% mai mic\u0103 fa\u0163\u0103 de cea din 2019. Ce a creat aceast\u0103 ieftinire? O oportunitate bun\u0103 de cre\u015ftere pentru furnizorii de energie \u00een zorii liberaliz\u0103rii totale a pie\u0163ei.<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Spre finalul anului \u00eens\u0103, c\u00e2teva indicii din pie\u0163ele interna\u0163ionale, plus orientarea masiv\u0103 a Bruxelles-ului spre decarbonizare au cutremurat pia\u0163a.<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Pre\u0163urile sunt la cer, revenirea postpandemic\u0103 s-a tradus \u00eentr-o bulimie de consum, resursele se dovedesc insuficiente.<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Rusia z\u00e2mbe\u015fte, produc\u0103torii de energie desfac \u015fampania, verzii stau alinia\u0163i sold\u0103\u0163e\u015fte pentru noile \u015fantiere.<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Dintre toate crizele care au modelat energia, tranzi\u0163ia spre verde va fi cea mai profund\u0103.<\/strong><\/p>\n<p>\n<strong>Furtuna abia acum \u00eencepe.<\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nPotrivit datelor din raportul Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), consumul intern de energie s-a redus anul trecut cu circa 3%, dar de vin\u0103 a fost industria, puternic lovit\u0103 de criza sanitar\u0103.<\/p>\n<p>\nOdat\u0103 cu instituirea m\u0103surilor de carantin\u0103, cu trecerea \u015fcolii online \u015fi a aplic\u0103rii la nivel na\u0163ional a strategiilor de munc\u0103 de acas\u0103, consumul casnic a crescut semnificativ, cu 5% dup\u0103 cum arat\u0103 tot datele ANRE. Astfel, consumatorul casnic a devenit vedeta sistemului energetic \u00een 2020, munca \u015fi \u015fcoala de acas\u0103 sau pasiunea descoperit\u0103 pentru gastronomie duc\u00e2nd cererea de energie din domeniul reziden\u0163ial la volume record.<\/p>\n<p>\nDatele mai arat\u0103 c\u0103, st\u00e2nd acas\u0103, rom\u00e2nii au devenit \u015fi mai curio\u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu facturile pe care le pl\u0103tesc \u015fi cu serviciile pe care le pot accesa prin intermediul furnizorilor de energie, astfel c\u0103 mul\u0163i au trecut \u00een zona concuren\u0163ial\u0103. Datele ANRE arat\u0103 c\u0103 anul trecut aproape 40% din consumul casnic a fost pe zona concuren\u0163ial\u0103. Din totalul consumului la nivel na\u0163ional, consumul casnic reprezint\u0103 un sfert din total.<\/p>\n<p>\nOfertele avantajoase, sus\u0163inute de sc\u0103derea pre\u0163ului energiei, au f\u0103cut ca \u00een 2020 furnizorii de utilit\u0103\u0163i s\u0103 aib\u0103 un an bun, marcat de cre\u015fterea num\u0103rului de clien\u0163i care au prins gustul liberaliz\u0103rii \u00eentr-un moment propice. Astfel, cele mai multe dintre cre\u015fterile frumoase de business au venit din zona de distribu\u0163ie \u015fi furnizare a energiei sau a gazului natural, cei mai noi juc\u0103tori av\u00e2nd \u015fi cele mai agresive oferte \u015fi altfel \u00eenregistr\u00e2nd cele mai mari rate de cre\u015ftere.<\/p>\n<p>\nLa \u00eenceputul anului 2021, lucrurile aveau s\u0103 aterizeze brusc, cre\u015fterea galopant\u0103 a pre\u0163ului, de\u015fi nu o surpriz\u0103, fiind imposibil de anticipat ca ritm de dezvoltare.<\/p>\n<p>\n<strong><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20384637\/2\/grafic.jpg?height=387&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 387px;\" \/><\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong>Ce s-a \u00eent\u00e2mplat?<\/strong><\/p>\n<p>\n\u00cenc\u0103 din primele luni ale anului 2021 speciali\u015ftii din domeniu au avertizat c\u0103 scumpirile se vor accentua pe fondul raliului f\u0103cut de pre\u0163ul certificatelor de emisii de carbon \u015fi al revenirii cererii de energie ca urmare a redres\u0103rii economice. Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit \u00een 2005, privind reducerea polu\u0103rii, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de produc\u0163ie fiind obligate s\u0103 fac\u0103 dovada unui astfel de instrument pentru fiecare ton\u0103 emis\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, cel mai afectat sector este cel de producere a energiei electrice pe baza c\u0103rbunilor, unde nu se fac aloc\u0103ri gratuite de certificate de CO2.<\/p>\n<p>\nParadoxal \u00eens\u0103, \u00een timp ce toat\u0103 lumea vorbe\u015fte despre impactul carbonului \u00een scumpirile f\u0103r\u0103 precedent, statisticile arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este una dintre cele mai verzi \u0163\u0103ri \u00een materie de produc\u0163ie de energie, cu 57% din capacitatea instalat\u0103 \u00een hidrocentrale, eoliene sau panouri solare. Mai mult, circa 7% din toat\u0103 capacitatea sistemului de produc\u0163ie este reprezentat\u0103 de energie nuclear\u0103, dac\u0103 ne raport\u0103m la cei 20.000 MW de pe h\u00e2rtie. Polonia, cu 70% dependen\u0163\u0103 de energie pe c\u0103rbuni, are un pre\u0163 mai mic dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\nCu acest portofoliu de generare de energie electric\u0103, \u00een care unit\u0103\u0163ile strategice sunt deja amortizate, blamarea carbonului \u015fi a certificatelor de emisii pentru scumpirea f\u0103r\u0103 precedent a energiei este mai degrab\u0103 un discurs politic menit s\u0103 mascheze 30 de ani de lips\u0103 de investi\u0163ii \u015fi o decizie unic\u0103 la nivel european, spargerea sistemului de produc\u0163ie \u00een func\u0163ie de surs\u0103. Astfel, \u00een ciuda parcului de produc\u0163ie verde, semnalul de pre\u0163 este stabilit de Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare pl\u0103titor de certificate de emisii de CO2, restul produc\u0103torilor, \u00een propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare de stat, aliniindu-se dup\u0103 acest semnal. Totodat\u0103, de\u015fi la nivel oficial declara\u0163iile au ar\u0103tat spre partea de furnizare ca fiind principala vinovat\u0103 pentru scumpiri, \u00een realitate aproape toat\u0103 produc\u0163ia de energie din Rom\u00e2nia este concentrat\u0103 \u00een m\u00e2inile statului.<\/p>\n<p>\nDatele bursei de energie OPCOM arat\u0103 c\u0103 \u00een luna septembrie, tranzac\u0163iile pe pia\u0163a spot s-au \u00eencheiat la un pre\u0163 mediu de 134 de euro pe MWh, nivel istoric pentru Rom\u00e2nia. Nivelul este de trei ori mai mare fa\u0163\u0103 de cel din luna septembrie a anului trecut \u015fi \u00een cre\u015ftere cu 16% fa\u0163\u0103 de august, mai arat\u0103 datele de pe bursa de energie OPCOM.<\/p>\n<p>\nMi\u015fc\u0103rile de pe pie\u0163ele unde se tranzac\u0163ioneaz\u0103 certificatele de emisii, cu impact direct \u00een pre\u0163ul energiei, dau \u015fi ele pu\u0163ine motive de optimism. Datele publicate pe European Energy Exchange (EEX) privind tranzac\u0163iile la termen cu emisiile de CO2 arat\u0103 c\u0103 pentru primul trimestru de anul viitor achizi\u0163iile se fac la 63 de euro pe certificat. Nivelul este cu 25% mai mare dec\u00e2t media celei de-al doilea trimestru de anul acesta \u015fi dublu fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul certificatului de CO2 de la \u00eenceputul anului. Acesta fiind contextul, acum nu exist\u0103 motive pentru detensionarea situa\u0163iei din pia\u0163a energiei.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20384637\/3\/grafic-2.jpg?height=486&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 486px;\" \/><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong>\u00cen timp ce anul trecut a fost cel al furnizorilor de energie, 2021 este f\u0103r\u0103 dubiu anul produc\u0103torilor.<\/strong><\/p>\n<p>\nAstfel, cel mai scump an din istoria energiei din Rom\u00e2nia se transform\u0103 \u00een cel mai bun an pentru Hidroelectrica, perla statului \u00een acest domeniu strategic. Hidroelectrica \u015fi-a bugetat pentru anul acesta<br \/>\n1,12 miliarde de lei, dar ar putea \u00eencheia anul cu 2,5 &#8211; 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estim\u0103rilor ZF. Calculele au fost f\u0103cute pornind de la bugetul de venituri \u015fi cheltuieli al companiei, pre\u0163urile medii estimate pentru 2021 pentru energia v\u00e2ndut\u0103 pe contractele la termen \u015fi estim\u0103rile privind evolu\u0163ia produc\u0163iei. Rezultatul net estimat este dublu fa\u0163\u0103 de cel de anul trecut \u015fi de 2,5 ori mai mare fa\u0163\u0103 de cel bugetat, la o produc\u0163ie prognozat\u0103 de 17 TWh, cu 16% mai mare fa\u0163\u0103 de cea din 2020. La Nuclearelectrica, estim\u0103rile din acest moment indic\u0103 tot rezultate record. Astfel, compania ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro), potrivit estim\u0103rilor ZF, f\u0103cute pe baza datelor publice \u015fi prognozelor legate de evolu\u0163ia pre\u0163ului mediu pe contractele la termen. Produc\u0103torul de energie nuclear\u0103 a avut dup\u0103 primele \u015fase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru \u00eentreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).<\/p>\n<p>\nDincolo de anul record pentru produc\u0103torii de energie verde, 2021 mai \u00eenseamn\u0103 ceva \u015fi anume revenirea \u00een for\u0163\u0103 a investitorilor \u00een domeniul energiei regenerabile.<\/p>\n<p>\n\u201eSuntem foarte optimi\u015fti \u015fi credem \u00eentr-o perspectiv\u0103 fantastic\u0103 \u00een acest domeniu. Suntem iar\u0103\u015fi foarte noroco\u015fi. Sunt 30.000 de MW \u00een dezvoltare (\u00eentreg sistemul energetic local are o capacitate de circa 20.000 MW, de exemplu) la nivel na\u0163ional. Este fenomenal. Suntem siguri c\u0103 vom avea de lucru\u201c, a spus \u015ftefan Gadola, unul dintre cei trei fondatori ai grupului EnergoBit. EnergoBit este un business cu 700 de angaja\u0163i de 60 milioane de euro care livreaz\u0103 solu\u0163ii complete pentru proiecte energetice.<\/p>\n<p>\nCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum pe pia\u0163a energiei verzi aminte\u015fte de perioada 2009-2014, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a devenit una dintre cele mai c\u0103utate destina\u0163ii la nivel global pentru proiectele de energie verde. De altfel, la nivelul anului 2012, Rom\u00e2nia era v\u0103zut\u0103 ca a zecea \u0163ar\u0103 din lume \u00een func\u0163ie de poten\u0163ialul eolian. Ceea ce a stat la baza acestui succes r\u0103sun\u0103tor a fost o schem\u0103 de sprijin pentru investitori extrem de generoas\u0103. Ulterior, schema a iscat multiple controverse, astfel c\u0103 \u00een 2014 aceasta a fost modificat\u0103 semnificativ, pia\u0163a de energie verde intr\u00e2nd \u00eentr-un blocaj total.<\/p>\n<p>\nLa finalul celor cinci ani de cre\u015ftere spectaculoas\u0103, Rom\u00e2nia avea peste 3.000 MW monta\u0163i \u00een energie eolian\u0103 \u015fi 1.340 MW \u00een proiecte de energie solar\u0103. Acum \u00eens\u0103, pe fondul planului major de decarbonizare al UE pentru 2050 \u015fi al \u0163intei intermediare de reducere a emisiilor de CO2 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 cu 55% fa\u0163\u0103 de anul 1990, energia verde este la \u00eenceputul unui nou boom. La nivel oficial, estim\u0103rile prev\u0103d montarea a \u00eenc\u0103 6.000 MW, eolian \u015fi solar, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, dar aceste estim\u0103ri ar putea fi prudente \u00een contextul \u00een care unii speciali\u015fti cred c\u0103 poten\u0163ialul real ar fi de 10.000 MW.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20384637\/4\/grafice.jpg?height=976&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 976px;\" \/><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nEstim\u0103rile celor mai mari juc\u0103tori din domeniu prev\u0103d o capacitate nou\u0103 de circa 200-300 MW \u00een primii doi ani, startul fiind preconizat pentru 2022, pentru ca apoi instal\u0103rile s\u0103 ajung\u0103 la circa 500 MW. De asemenea, tehnologia va fi nou\u0103, astfel c\u0103 vor fi aduse \u00een Rom\u00e2nia turbine noi, de 5-7 MW, cu o \u00een\u0103l\u0163ime de 150 de metri, o eficien\u0163\u0103 de 32-40%. \u00cen acest moment, randamentul mediu al eolienelor din Rom\u00e2nia este de 20-30%, cele mai mari turbine montate fiind de 3 MW. Totodat\u0103, odat\u0103 cu \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea randamentelor, costurile pentru realizarea acestor proiecte au sc\u0103zut semnificativ. Potrivit informa\u0163iilor din pia\u0163\u0103, pentru a ridica 1 MW \u00eentr-un proiect eolian sunt necesare acum investi\u0163ii de 0,8 milioane de euro, fa\u0163\u0103 de cele 1,5 milioane de euro necesare \u00een perioada 2009-2014, \u00een timp ce costul proiectelor solare a ajuns la circa 0,6 milioane de euro pe MW.<\/p>\n<p>\nAstfel, acest nou poten\u0163ial creat i-a adus din nou la linia de start pe cei mai mari juc\u0103tori globali din energia verde. Siemens Energy, gigantul de solu\u0163ii energetice desprins din grupul german Siemens, cu peste 90.000 de angaja\u0163i, face din Bucure\u015fti cel mai mare centru de recrutare la nivel global. Datele sunt publicate pe site-ul global al Siemens Energy, Bucure\u015ftiul fiind astfel cel mai fierbinte punct de recrutare la nivel global \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de pozi\u0163ii libere. Anun\u0163urile de joburi au fost lansate recent, unele chiar luna aceasta, \u00een total Siemens Energy av\u00e2nd pentru Rom\u00e2nia 96 de joburi disponibile la acest moment. Cel mai mare dezvoltator local de proiecte eoliene, grupul Monsson, controlat de omul de afaceri suedez Emanuel Muntmark, a anun\u0163at c\u0103 are 2.500 MW, solar \u015fi eolian, \u00een dezvoltare \u00een urm\u0103toarea decad\u0103. Din acest portofoliu, italienii de la Enel Green Power deja au preluat o capacitate de 1.000 MW \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een mod egal \u00een proiecte eoliene \u015fi solare. Verbund (Austria), EDPR sau ENGIE sunt c\u00e2teva dintre numele care au anun\u0163at inten\u0163ia de a reveni \u00een pia\u0163a de energie verde cu proiecte mari. Electrica, cel mai mare juc\u0103tor local din pia\u0163a distribu\u0163iei de energie, a cump\u0103rat la r\u00e2ndul s\u0103u un portofoliu de proiecte eoliene \u015fi solare de 207 MW de la Monsson.<\/p>\n<p>\nAntreprenorii locali sunt la r\u00e2ndul lor aten\u0163i la pia\u0163\u0103. Teofil Mure\u015fan, de exemplu, proprietarul grupului E-INFRA, a anun\u0163at la r\u00e2ndul s\u0103u planuri pentru proiecte de energie solar\u0103, iar fra\u0163ii Pav\u0103l, fondatorii Dedeman, analizeaz\u0103 pia\u0163a \u015fi ei.<\/p>\n<p>\nVestea bun\u0103 este c\u0103, dac\u0103 \u00een primul val verde investitorii au depins de schema de sprijin pus\u0103 la dispozi\u0163ie de stat, \u00een al doilea val aceast\u0103 a\u015fteptare nu mai este necesar\u0103. Vestea proast\u0103 acum este, \u00eens\u0103, c\u0103 noile proiecte depind de infrastructur\u0103 mai mult ca niciodat\u0103, de stabilitatea legislativ\u0103, criza for\u0163ei de munc\u0103 fiind, de asemenea, un obstacol major pentru viitoarele proiecte.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20384637\/7\/tabell-mare.jpg\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20384637\/7\/tabell-mare.jpg?height=274&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 274px;\" \/><\/a><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong><span style=\"background-color:#00cccc;\">Enel Green Power, primul la startul \u00een noul val<\/span><\/strong><\/p>\n<p>\n<strong><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20384637\/6\/sursa-vestas.jpg?height=426&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 426px;\" \/><\/strong><\/p>\n<p>\nEnel Green Power Rom\u00e2nia, divizia de energie verde a italienilor de la Enel, a semnat, la \u00eenceputul anului 2021, un acord pentru dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile de peste 1.000 MW cu Monsson Alma, companie membr\u0103 a grupului Monsson, lider \u00een dezvoltarea de astfel de proiecte \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een sud-estul Europei. Construc\u0163ia parcurilor va \u00eencepe \u00een urm\u0103torii trei ani \u015fi va viza instalarea de centrale eoliene cu capacit\u0103\u0163i \u00eensumate de 500 MW \u015fi de centrale fotovoltaice cu peste 500 MW. Pe l\u00e2ng\u0103 construc\u0163ia parcurilor, acordul de dezvoltare semnat \u00eentre cele dou\u0103 companii prevede \u015fi dezvoltarea de solu\u0163ii de stocare a energiei \u00een baterii (Battery Energy Storage Systems &#8211; BESS), o tehnologie care va contribui la tranzi\u0163ia c\u0103tre un mix sustenabil de energie \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong><span style=\"background-color:#00cccc;\">Primul pas major f\u0103cut de Electrica spre verde<\/span><\/strong><\/p>\n<p>\n<strong><span style=\"background-color:#00cccc;\"><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20384637\/5\/sursa-vesta-2.jpg?height=427&#038;width=640\" style=\"width: 640px; height: 427px;\" \/><\/span><\/strong><\/p>\n<p>\nElectrica a intrat anul acesta \u00een sf\u00e2r\u015fit \u00een clubul produc\u0103toriilor de energie prin achizi\u0163ia a trei proiecte \u201emarca\u201c Muntmark. Tranzac\u0163ia, anun\u0163at\u0103 \u00een iulie, s-a ridicat la circa 13 milioane de euro, dar suma va fi pl\u0103tit\u0103 e\u015falonat \u00een func\u0163ie de gradul de realizare a proiectelor. Astfel, un contract prevede achizi\u0163ia a 100% din p\u0103r\u0163ile sociale ale proiectului eolian Crucea Power Park. Valoarea contractului este de 8,47 milioane de euro, compania de proiect av\u00e2nd \u00een dezvoltare un parc eolian cu o capacitate de 121 MW, \u00een Constan\u0163a. Parcul are \u015fi o component\u0103 de stocare a energiei. Un alt contract prevede achizi\u0163ia Sunwind Energy, pe o sum\u0103 de 1,48 milioane de euro. Aceast\u0103 companie de proiect dezvolt\u0103 un parc eolian de 27 MW, \u00een vecin\u0103tatea ora\u015fului Satu Mare. Cea de-a treia tranzac\u0163ie a vizat preluarea companiei New Trend Energy, la un pre\u0163 de 3,24 milioane de euro. Aceasta are \u00een dezvoltare un parc solar de 59 MW, tot \u00een apropiere de Satu Mare. Tranzac\u0163ia a fost cel mai important pas \u00een direc\u0163ia diversific\u0103rii f\u0103cut de la listarea Electrica \u00cen 2014, proces prin care \u00een vistieria companiei au ajuns 400 de milioane de euro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Energia a r\u0103mas un teritoriu interzis riscofobilor, situa\u0163ia sanitar\u0103 din 2020 venind \u00eentr-un sector pentru care cuv\u00e2ntul criz\u0103 \u00eenseamn\u0103 business as usual. Amor\u0163eala de consum s-a v\u0103zut \u00een pre\u0163uri, media de tranzac\u0163ionare spot din 2020 pe bursa de energie OPCOM fiind cu peste 20% mai mic\u0103 fa\u0163\u0103 de cea din 2019. Ce a creat aceast\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[50367,150],"class_list":["post-199485","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-cele-mai-dinamice-companii-din-romania-2021","tag-energie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199485","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=199485"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199485\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=199485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=199485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=199485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}