\nDup\u0103 30-40 de ani de la \u00eenceputurile revolu\u0163iei tehnologice (apari\u0163ia internetului, Microsoft, Oracle, semiconductorii, SAP, IBM, etc.) \u015fi apoi \u00eenceputul globaliz\u0103rii (c\u0103derea comunismului, deschiderea Chinei \u015fi a \u0163\u0103rilor asiatice, apari\u0163ia Uniunii Europene \u015fi a monedei euro, migra\u0163ia din Europa de Est \u00een Europa Occidental\u0103, SUA, Canada, migra\u0163ia din Asia sau America de Sud \u00een SUA, acoperirea deficitelor mari din SUA de c\u0103tre China), economiile occidentale se confrunt\u0103 acum cu:<\/p>\n
\nCre\u015fterea generalizat\u0103 de pre\u0163uri, o \u015fans\u0103 major\u0103 pentru companii, dup\u0103 cum scrie Financial Times; P\u00e2n\u0103 acum, din cauza globaliz\u0103rii, companiile nu aveau for\u0163\u0103 suficient\u0103 pentru a impune \u00een fiecare an cre\u015fteri de pre\u0163uri.<\/p>\n<\/li>\n
\nRevenirea infla\u0163iei la un nivel pu\u0163in a\u015fteptat de b\u0103ncile centrale \u2013 SUA a ajuns la o infla\u0163ie de 6,2%, Germania 6%, zona euro 4,5%, iar anali\u015ftii cred c\u0103 este doar \u00eenceputul pentru infla\u0163ie mult mai mare. Se pun pariuri pentru cine va dep\u0103\u015fi o infla\u0163ie de 10%.<\/p>\n<\/li>\n
\nDob\u00e2nzi real negative mult mai mari dec\u00e2t a\u015ftept\u0103rile \u2013 Spre exemplu, \u00een SUA, c\u00e2nd infla\u0163ia era de 2% iar dob\u00e2nda era de 0, aveam o dob\u00e2nd\u0103 real negativ\u0103 de 2%, acum, c\u00e2nd dob\u00e2nda este 0, iar infla\u0163ia este de 6%, dob\u00e2nda real negativ\u0103 a ajuns la 6%; \u00cen zona euro, p\u00e2n\u0103 anul trecut, aveam o dob\u00e2nd\u0103 de minus 0,5 % la o infla\u0163ie de sub 2%, rezult\u00e2nd o dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103 de 2,5%, iar acum, la o infla\u0163ie de 4,5%, avem o dob\u00e2nd\u0103 real negativ\u0103 de 5%.<\/p>\n<\/li>\n
\nB\u0103ncile centrale sunt legate de m\u00e2ini pentru c\u0103 nu pot for\u0163a cre\u015fterea dob\u00e2nzilor at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 tempereze prin politici monetare restrictive cre\u015fterea infla\u0163iei, pentru c\u0103 ar afecta revenirea economiiilor, care \u015fi a\u015fa continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu valurile 4-5 de COVID.<\/p>\n<\/li>\n
\nCriza COVID este departe de a se fi \u00eencheiat \u015fi nimeni nu mai avanseaz\u0103 nicio dat\u0103 pentru sf\u00e2r\u015fitul acestei pandemii care a \u00eentors \u00eentreaga lume pe dos.<\/p>\n<\/li>\n
\nPresiuni pentru cre\u015fterea salariilor, dar nu din partea sindicatelor, care au disp\u0103rut odat\u0103 cu globalizarea, \u015fi transferarea produc\u0163iei \u015fi locurilor de munc\u0103 \u00een zonele mai ieftine, ci din partea guvernelor, companiilor, b\u0103ncilor, Uniunii Europene \u2013 impunerea unui salariu minim \u00een Europa.<\/p>\n<\/li>\n
\nDac\u0103 \u00een criza anterioar\u0103 companiile d\u0103deau oameni afar\u0103, \u00een aceast\u0103 criz\u0103 nu \u015ftiu de unde s\u0103 mai scoat\u0103 ofert\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 pentru c\u0103 grani\u0163ele s-au \u00eenchis iar lumea nu mai poate circula liber, bazinele de for\u0163\u0103 de munc\u0103 de acum trei decenii \u00eencep s\u0103 se epuizeze \u2013 exemplul din Europa unde angaja\u0163ii din \u0163\u0103rile foste comuniste nu mai dau n\u0103val\u0103 \u00een Europa Occidental\u0103 pentru c\u0103 \u00een \u0163\u0103rile de origine salariile au crescut, oferte de locuri de munc\u0103 exist\u0103, situa\u0163ia economic\u0103 \u015fi social\u0103 s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it considerabil, etc.<\/p>\n<\/li>\n
\nDeficite bugetare \u015fi mai mari \u015fi presiuni pentru renun\u0163area la procentul de 3% din PIB deficit bugetar \u00een Uniunea European\u0103 \u2013 premierul italian Mario Draghi este v\u00e2rful de lance \u00een UE pentru a se elimina plafonul de deficit bugetar, at\u00e2t anual c\u00e2t \u015fi ca procent din PIB, pentru a da posibilitatea guvernelor s\u0103 finan\u0163eze proiecte publice prin care s\u0103 scoat\u0103 economiile dintr-o stagnare economic\u0103 milenar\u0103.<\/p>\n<\/li>\n
\nB\u0103ncile de\u0163in depozite mult prea mari, at\u00e2t de cererea pentru credite \u015fi nu au ce s\u0103 fac\u0103 cu banii.<\/p>\n<\/li>\n
\nCre\u015fterea continu\u0103 a burselor \u2013 pie\u0163ele de ac\u0163iuni \u2013 care au ajuns la valori \u015fi evalu\u0103ri nemai\u00eent\u00e2lnite.<\/p>\n<\/li>\n
\nCre\u015fterea pre\u0163urilor din pia\u0163a imobiliar\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 acomodeze tip\u0103rirea de bani, dar care fac ca noile pre\u0163uri s\u0103 fie prohibitive pentru achizi\u0163ia de case, apartamente, de clasa de mijloc, ca s\u0103 nu mai vorbim de clasa de jos (vede\u0163i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Londra sau la Berlin, Silicon Valley).<\/p>\n<\/li>\n
\nCre\u015fterea populismului \u015fi a socialismului corporatist.<\/p>\n<\/li>\n
\nCre\u015fterea capitalismului de stat \u2013 toat\u0103 lumea se uit\u0103 cu interes la modelul din China, acolo unde partidul este mai puternic dec\u00e2t companiile \u015fi miliardarii chinezi, spre deosebire de Europa Occidental\u0103, unde toat\u0103 lumea crede c\u0103 multina\u0163ionalele pun \u015fi conduc guvernele.<\/p>\n<\/li>\n
\nLideri politici \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi o clas\u0103 politic\u0103 considerat\u0103 de c\u0103tre noile genera\u0163ii ca fiind \u00eenvechit\u0103, corupt\u0103 \u015fi care ap\u0103r\u0103 un sistem politic \u015fi economic \u00een favoarea unei elite, \u015fi mai pu\u0163in \u00een favoarea celor mai mul\u0163i.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
\n\u00cen tot acest context, anali\u015ftii se \u00eentreab\u0103 cine \u201eva cr\u0103pa primul\u201d av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu pot exista toate \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n
\nToate aceste lucruri sunt valabile \u015fi pentru Rom\u00e2nia, care are acelea\u015fi probleme \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een aceea\u015fi lume globalizat\u0103.<\/p>\n
\nDar, spre deosebire de criza anterioar\u0103, Rom\u00e2nia are c\u00e2teva c\u00e2\u015ftiguri:<\/p>\n
\nA trecut de la finan\u0163area \u00een valut\u0103 la finan\u0163area \u00een lei \u2013 \u00een 2009 70% din credite erau \u00een euro, franci elve\u0163ieni, dolari, \u015fi numai 30% erau \u00een lei, pe c\u00e2nd acum raportul s-a inversat.<\/p>\n<\/li>\n
\nDob\u00e2nzile la lei sunt mici \u2013 salariile au crescut de dou\u0103 ori (salariul mediu) \u015fi de trei ori (salariul minim), ceea ce face ca bugetele familiilor s\u0103 fie mult mai puternice.<\/p>\n<\/li>\n
\nGlobalizarea muncii \u015fi posibilitatea mi\u015fc\u0103rii libere dup\u0103 job \u015fi dup\u0103 salarii mai mari \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n<\/li>\n
\nCre\u015fterea sectorului de IT \u015fi de transport extern care, prin veniturile aduse, mai echilibreaz\u0103 balan\u0163a comercial\u0103.<\/p>\n<\/li>\n
\nCre\u015fterea agrobusinessului, \u00eencep\u00e2nd de la agricultur\u0103 p\u00e2n\u0103 la procesare la cele mai ridicate cote din istoria Rom\u00e2niei.<\/p>\n<\/li>\n
\nBanii pu\u015fi deoparte prin toate metodele \u2013 depozite bancare, investi\u0163ii \u00een ac\u0163iuni bursiere \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een afar\u0103, achizi\u0163ia de active imobiliare \u00een \u0163ar\u0103, care \u00een continuare sunt ieftine comparativ cu alte pie\u0163e, banii gri \u015fi negrii, care se \u00eenv\u00e2rt peste tot 24 din 24.<\/p>\n<\/li>\n
\nStabilitatea mult mai bun\u0103 cursului valutar leu-euro, care este sus\u0163inut \u015fi prin schimbarea finan\u0163\u0103rii din Rom\u00e2nia de pe valut\u0103 pe lei.<\/p>\n<\/li>\n
\nCre\u015fterile salariale din fiecare an datorit\u0103 investi\u0163iilor care se fac \u015fi care necesit\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 suplimentar\u0103. Lipsa unei oferte suficiente de for\u0163\u0103 de munc\u0103 fa\u0163\u0103 de c\u00e2t este cererea, cre\u015fterile de productivitate, de\u015fi mul\u0163i economi\u015fti contest\u0103 acest lucru.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
\nUnde nu am c\u00e2\u015ftigat:<\/p>\n
\n\u2022 Structura bugetului extrem de rigid\u0103: Plata salariilor bugetarilor \u015fi a pensiilor \u015fi plata dob\u00e2nzilor la datoria public\u0103 \u00een cre\u015ftere m\u0103n\u00e2nc\u0103 90% din totalitatea veniturilor, deci, pentru restul bugetului nu mai r\u0103m\u00e2ne nimic; Aceast\u0103 rigiditate nu permite reducerea deficitului bugetar dec\u00e2t dac\u0103, fie se m\u0103resc taxele \u015fi impozitele, fie se reduc cheltuielile, ceea ce niciun guvern nu vrea s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n
\nDeficitul comercial din ce \u00een ce mai mare pe care \u00eel \u00eenregistreaz\u0103 Rom\u00e2nia \u2013 importurile dep\u0103\u015fesc exporturile cu 20 de miliarde de euro, iar \u00een acest ritm vom ajunge la un deficit chiar de 30 de miliarde de euro \u00een 3 ani; Acest deficit comercial nu poate fi redus at\u00e2t de u\u015for pentru c\u0103 nu avem o for\u0163\u0103 mai mare la exporturi \u00een special din partea companiilor rom\u00e2ne\u015fti. Am putea cre\u015fte pe zona de servicii mai mult ca s\u0103 echilibr\u0103m deficitul comercial \u015fi deficitul de cont curent, dar aici \u0163ine de calitatea educa\u0163iei \u015fi de ce servicii putem furniza lumii globale.<\/p>\n<\/li>\n
\nCapacitatea administrativ\u0103 a statului de a derula proiecte publice, fie cu finan\u0163are de la buget, fie cu finan\u0163are european\u0103.<\/p>\n<\/li>\n
\nCalitatea clasei politice este din ce \u00een ce mai redus\u0103, iar toat\u0103 lumea de la putere d\u0103 senza\u0163ia c\u0103 este acolo, \u00een politic\u0103, pentru a face rost de bani \u00een contul propriu \u015fi mai pu\u0163in pentru a rezolva problemele cu care se confrunt\u0103 societatea, Rom\u00e2nia.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
\nSuntem mult mai bine echipa\u0163i dec\u00e2t \u00een criza anterioar\u0103 dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu vom fi afecta\u0163i sau lovi\u0163i de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een afar\u0103.<\/p>\n
\nIndiferent c\u0103 evenimentul se cheam\u0103 cre\u015fterea infla\u0163iei, cre\u015fterea dob\u00e2nzilor \u00een \u0163\u0103rile occidentale cu efecte \u00een \u00eentreaga lume, cre\u015fterea populismului \u015fi a contest\u0103rii institu\u0163iilor de stat sau transna\u0163ionale \u2013 multina\u0163ionalele, de exemplu, sau Uniunea European\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 30-40 de ani de la \u00eenceputurile revolu\u0163iei tehnologice, de exemplu internetul, Microsoft, Oracle, semiconductorii, SAP, IBM, etc. \u015fi apoi \u00eenceputul globaliz\u0103rii (c\u0103derea comunismului, deschiderea Chinei \u015fi a \u0163\u0103rilor asiatice, apari\u0163ia Uniunii Europene \u015fi a monedei euro), economiile occidentale se confrunt\u0103 acum cu:<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[32949,246,182,13962,184,98],"class_list":["post-199479","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-confrunta","tag-crestere","tag-criza","tag-criza-politica","tag-inflatie","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199479","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=199479"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199479\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=199479"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=199479"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=199479"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}