\nDespre Marea Unire s-a scris enorm \u00een ultimii peste 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai u\u015for \u00een eviden\u0163\u0103 din vasta literatur\u0103 este c\u0103 a existat un cumul de factori, externi \u015fi interni, \u015fi o serie de decizii din partea politicienilor rom\u00e2ni care au determinat formarea Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\nNeutralitatea Rom\u00e2niei<\/p>\n
\n\u00cen momentul izbucnirii Primului R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd Austro-Ungaria a declarat r\u0103zboi Serbiei pe 28 iulie 1914, Rom\u00e2nia Mic\u0103, f\u0103r\u0103 Transilvania, Basarabia \u015fi Bucovina, se afla \u00eentr-o pozi\u0163ie delicat\u0103. Proverbialul \u201eciocan \u015fi nicoval\u0103\u201d se referea at\u00e2t la pozi\u0163ia geografic\u0103, \u00eentre Puterile Centrale la vest \u015fi Rusia \u0162arist\u0103 la est, c\u00e2t \u015fi la situa\u0163ia politic\u0103, \u00eentre alian\u0163a (neoficial\u0103) cu Puterile Centrale \u015fi acordul \u0163\u0103rilor Antantei (Anglia, Fran\u0163a \u015fi Rusia) privind unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, dac\u0103 \u0163ara va participa la r\u0103zboi \u00eempotriva Puterilor Centrale, scrie Descoper\u0103.<\/p>\n
\nTratatul secret cu Puterile Centrale exista \u00eenc\u0103 din 30 octombrie 1883 \u015fi stipula, printre altele, ie\u015firea din izolarea diplomatic\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi sprijinul armat \u00eempotriva Rusiei. Acesta era cunoscut de foarte pu\u0163ine persoane, dar este adus \u00een aten\u0163ia pre\u015fedin\u0163ilor marilor partide din \u0163ar\u0103 \u00een cadrul Consiliului de Coroan\u0103 din 3 august 1914, \u00eentrunit la Sinaia. Cei 18 politicieni, Regele Carol I \u015fi principele mo\u015ftenitor, Ferdinand, au sarcina extrem de dificil\u0103 de a alege. Aveau trei op\u0163iuni: (1) s\u0103 p\u0103streze alian\u0163a cu Puterile Centrale, care de\u015fi avea avantaje enorme, \u00eensemna renun\u0163area la Transilvania \u015fi Bucovina, (2) s\u0103 se alieze cu Antanta, chiar dac\u0103 Rusia anexase Basarabia \u00een 1878 sau (3) neutralitatea, varianta cea mai prudent\u0103. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, Italia \u00ee\u015fi declarase neutralitatea, lucru care a contribuit la luarea deciziei finale.<\/p>\n
\nLa scurt timp, pe 1 octombrie 1914, exist\u0103 o conven\u0163ie secret\u0103 cu Rusia (Acordul Sazonov-Diamandi), prin care aceasta promite s\u0103 apere integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi recunoa\u015fte drepturile asupra teritoriilor austro-ungare locuite de rom\u00e2ni. La schimb era o neutralitate binevoitoare a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\nPe 11 octombrie 1914 ajunge pe tron Ferdinand I, odat\u0103 cu moartea lui Carol I de pe 10 octombrie.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nIntrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi<\/p>\n
\nPerioada de neutralitate dureaz\u0103 circa doi an. Pe 17 august 1916 se semneaz\u0103 la Bucure\u015fti alian\u0163a dintre Rom\u00e2nia \u015fi Antanta, la care se al\u0103turase \u015fi Italia \u00een 1915. Condi\u0163ia cea mai important\u0103 a intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi era ca, dup\u0103 \u00eencheierea conflictului, s\u0103 se discute despre drepturile istorice asupra teritoriilor Transilvania, Bucovina \u015fi Basarabia.<\/p>\n
\nGuvernul liberal condus de Ionel Br\u0103tianu \u015fi Regele Ferdinand au discutat apoi intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva Puterilor Centrale \u00een cadrul Consilul de Coroan\u0103 de la Cotroceni, la 26 august 1916. Germania, patria monarhiei rom\u00e2ne\u015fti, a avut o reac\u0163ie radical\u0103: Ferdinand a fost \u015fters din arborele genealogic al familiei.<\/p>\n
\nPlanurile de lupt\u0103 ini\u0163iale erau acelea c\u0103 trupele ruse\u015fti \u015fi cele rom\u00e2ne trebuiau s\u0103 \u00eenceap\u0103 ofensiva. Trupele anglo-franceze trebuiau s\u0103 debarce la Salonic pentru a opri trupele bulgare de a ataca Rom\u00e2nia. Planul nu s-a realizat pentru c\u0103 germanii \u015fi bulgarii au pornit o ofensiv\u0103 puternic\u0103 \u00een Balcani, iar trupele ruse\u015fti au ajuns t\u00e2rziu.<\/p>\n
\nTrupele germane au ocupat astfel dou\u0103 treimi din teritoriul Rom\u00e2niei, trupele ruse\u015fti reu\u015fesc s\u0103 stabilizeze frontul abia \u00een ianuarie 1917.<\/p>\n
\nMoldova r\u0103m\u00e2nea singurul teritoriu liber al Rom\u00e2niei, conducerea (Guvernul, Parlamentul \u015fi familia regal\u0103) retr\u0103g\u00e2ndu-se la Ia\u015fi. Din ianuarie p\u00e2n\u0103 \u00een mai, armata rom\u00e2n\u0103 s-a reorganizat \u015fi s-a echipat cu ajutorul unei misiuni franceze condus\u0103 de Henri Mathias Berthelot. Au fost create dou\u0103 armate rom\u00e2ne care aveau circa 400.000 de oameni, al\u0103turi de care se mai aflau \u015fi 3 armate ruse\u015fti ce \u00eensumau aproximativ un milion de oameni.<\/p>\n
\nDe aceea, ofensiva rom\u00e2neasc\u0103 din vara lui 1917 de la M\u0103r\u0103\u015fti (11 iulie), condus\u0103 de generalul Alexandru Averescu, de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti (1-24 iulie), condus\u0103 de generalii Constantin Cristescu \u015fi Eremia Grigorescu, \u015fi de la Oituz (\u00een perioada 8-22 august) a \u00eenregistrat succese \u015fi a distrus planurile germanilor de ocupare a Moldovei \u015fi a portului Odessa.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nCondi\u0163iile grele ale Tratatului de Pace de la Bucure\u015fti<\/p>\n
\nLa sf\u00e2r\u015fitul lui 1917, bol\u015fevicii ajung la putere \u00een Rusia. A urmat Armisti\u0163iul de la Foc\u015fani \u00eentre conducerile Rom\u00e2niei \u015fi Rusiei pe de o parte \u015fi guvernele Puterilor Centrale, pe de cealalt\u0103 parte, care aveau \u00een vedere \u00eencetarea ostilit\u0103\u0163ilor pe Frontul Rom\u00e2n la data de 9 decembrie 1917. P\u00e2n\u0103 \u00een 18 februarie 1918, se \u00eencheie la Brest-Litovsk tratatul de pace dintre Rusia Sovietic\u0103 \u015fi Puterile Centrale. Pe 7 mai se \u00eencheie tratatul de pace de la Bucure\u015fti dintre Rom\u00e2nia \u015fi Puterile Centrale dup\u0103 ce se semnase tratatul preliminar de la Buftea pe 5 martie 1918. Prin Pacea de la Buftea-Bucure\u015fti, Rom\u00e2nia era obligat\u0103 s\u0103 cedeze Dobrogea \u015fi s\u0103 accepte condi\u0163ii economice grele.<\/p>\n
\n\u00centre timp, dup\u0103 Revolu\u0163ia din Octombrie din 1917, Basarabia \u015fi-a declarat independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Rusia, iar cu aceast\u0103 independen\u0163\u0103, la 27 martie 1918, Ion Incule\u0163, pre\u015fedintele Sfatului \u0162\u0103rii, a decis unirea Basarabiei cu Regatul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\nCu ajutorul \u00eent\u0103ririlor, reorganiz\u0103rii \u015fi intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi de partea Antantei a Statelor Unite, armatele din Balcani sparg frontul bulgar \u00een septembrie 1918 \u015fi \u00eenainteaz\u0103 spre Sofia, iar pe 16 septembrie la Salonic este semnat actul de capitulare al Bulgariei.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n\u00cenfr\u00e2ngerea Puterilor Centrale<\/p>\n
\nVictoria Antantei \u00eencepea s\u0103 se contureze pe toate fronturile. La 10 noiembrie 1918, Rom\u00e2nia reintr\u0103 \u00een r\u0103zboi, dar care a doua zi \u00eenceteaz\u0103 odat\u0103 cu semnarea armisti\u0163iului de la Compiegne din 11 noiembrie 1918.<\/p>\n
\n\u00cenfr\u00e2ngerea militar\u0103 a Puterilor Centrale aduce cu sine \u015fi destr\u0103marea imperiilor, iar \u00een ceea ce prive\u015fte Rom\u00e2nia, destr\u0103marea Imperiului Austro-Ungar \u015fi eliberarea Transilvaniei de hegemonia acestuia. \u00cemp\u0103ratul Carol al austro-ungarilor dore\u015fte transformarea monarhiei \u00eentr-un stat federal, dar era prea t\u00e2rziu, iar singura salvare ar mai fi venit de la vechii inamici \u015fi de la decizia \u00eenving\u0103torilor. Lucrurile nu au stat a\u015fa, pentru c\u0103 popoarele din imperiu au luat-o \u00eenaintea diploma\u0163iei \u015fi a deciziilor politice \u015fi \u015fi-au hot\u0103r\u00e2t singure destinul.<\/p>\n
\nContextul din perioada imediat anterioar\u0103 Marii Uniri este eviden\u0163iat de multe personalit\u0103\u0163i ale vremii. Spre exemplu, scriitorul Barbu \u015etef\u0103nescu-Delavrancea spunea: ,,Noi n-am intrat \u00een haosul acestui m\u0103cel pentru cuceriri, ci pentru desrobiri. Noi nu vrem ce nu este al nostru, ci vrem unirea cu fra\u0163ii no\u015ftri din Ardeal, din Banat \u015fi din Bucovina. Noi nu croim cu sabia o patrie nou\u0103, ci ne-o \u00eentregim\u201d.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n\u201eMotivul care determin\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi este satisfacerea aspira\u0163iilor ei na\u0163ionale\u201d<\/p>\n
\nCauza Rom\u00e2niei \u00eempotriva Austro-Ungariei a fost sus\u0163inut\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi de opinia public\u0103 din Europa. Cotidianul Britanic \u201dThe Evening Star\u201d sus\u0163inea: \u201eMotivul care determin\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi este satisfacerea aspira\u0163iilor ei na\u0163ionale. Rom\u00e2nia are o ambi\u0163ie de mult cultivat\u0103 de a \u00eencorpora provincii locuite de rom\u00e2ni (Transilvania \u015fi Banatul, n.a.) \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 elibereze pe rom\u00e2nii ce sunt acum sub domina\u0163ia austriac\u0103\u201d. \u015ei ziarul rusesc \u201dNovoie Vremia\u201d preciza c\u0103 \u201etrei milioane de rom\u00e2ni tr\u0103iesc \u00een Transilvania sub puterea habsburgilor, fiind supu\u015fi dezna\u0163ionaliz\u0103rii\u201d, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 \u201esalvarea neamului rom\u00e2nesc de distrugerea na\u0163ional\u0103 constituie tocmai scopul direct al intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u00e2ndurile alia\u0163ilor europeni\u201d.<\/p>\n
\nAstfel, la 13 noiembrie, Consiliul Na\u0163ional din Bucovina \u00ee\u015fi asum\u0103 conducerea noului stat, iar Iancu Flondor devine \u015fef al guvernului, iar la 28 noiembrie, la Cern\u0103u\u0163i, congresul, format din 100 de persoane, voteaz\u0103 \u201dUnirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pe vecie a Bucovinei, \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru, cu Regatul Rom\u00e2niei\u201d. Deputa\u0163ii rom\u00e2ni (74), germani (7), polonezi (6) au votat pentru, iar cei 13 deputa\u0163i ucraineni s-au retras din sal\u0103 \u00eenainte de supunerea la vot.<\/p>\n
\nAnterior, \u00een 12 octombrie, la Oradea, Partidul Na\u0163ional Rom\u00e2n din Transilvania adoptase ceea ce s-a numit Declara\u0163ia de autodeterminare, scris\u0103 de Vasile Goldi\u015f: \u201e\u00een virtutea dreptului na\u0163ional al fiec\u0103rei na\u0163iuni de a dispune de ea \u00eens\u0103\u015fi”. La 6 zile distan\u0163\u0103, Declara\u0163ia era citit\u0103 \u00een Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, iar la Viena, Iuliu Maniu aduna 70.000 de solda\u0163i transilv\u0103neni din armata austro-ungar\u0103 cu care porne\u015fte spre Transilvania. Acest regiment va avea un rol cheie de ap\u0103rare al Adun\u0103rii.<\/p>\n
\nLa sf\u00e2r\u015fitul lunii octombrie, Maniu se afl\u0103 la o reuniune a ofi\u0163erilor rom\u00e2ni din armata austro-ungar\u0103, la restaurantul Dreher Park din Schonbrunn. Ocazia a dus la \u00eentemeierea Comitetului Na\u0163ional al rom\u00e2nilor din Transilvania, unde Maniu a ocupat func\u0163ia de pre\u015fedinte. Apoi a urmat crearea Senatului Central. Solda\u0163ii \u015fi ofi\u0163erii rom\u00e2ni erau subordona\u0163i superiorilor militari rom\u00e2ni \u015fi jurau credin\u0163a steagului tricolor.<\/p>\n
\nIuliu Maniu i-a cerut generalului Stoger-Steiner, ministrul de R\u0103zboi austriac, transferul comenzii regimentelor rom\u00e2ne\u015fti c\u0103tre Sfatul Militar rom\u00e2n, iar generalul Ion Boeriu a fost desemnat comandant al trupelor rom\u00e2ne.<\/p>\n
\nRe\u015fedin\u0163a Comitetului a fost stabilit\u0103 chiar \u00een cl\u0103direa Ministerului de R\u0103zboi al Austriei, iar pe sediul acestei caz\u0103rmi a fost arborat tricolorul.<\/p>\n
\n\u00cenfiin\u0163at pe 3 noiembrie 1918, din membri ai Partidului Social Democrat \u015fi ai Partidului Na\u0163ional Rom\u00e2n, Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n Central (CNRC) preia controlul Transilvaniei, pe fondul dezorganiz\u0103rii administra\u0163iei austro-ungare, cu sediul la Arad, dup\u0103 ce a fost c\u00e2teva zile stabilit la Budapesta.<\/p>\n
\nAceasta este \u015fi perioada men\u0163ionat\u0103 anterior unde Rom\u00e2nia reintr\u0103 \u00een r\u0103zboi, ce se remarca prin trecerea Carpa\u0163ilor a doua oar\u0103, reprezent\u00e2nd aceea\u015fi manifestare a dorin\u0163ei de \u00eentregire a \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nNegocierile \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi unguri, f\u0103r\u0103 rezultat<\/p>\n
\nAbia la data de 10 noiembrie, CNRC comunica Ungariei decizia de preluare a guvern\u0103rii Transilvaniei, iar a doua zi, \u00eemp\u0103ratul Carol I Habsburg abdic\u0103. Sarcina de negocieri avea s\u0103-i revin\u0103 lui I\u00e1szi Oszkar, ministrul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor maghiare. \u00cent\u00e2lnirile dintre acesta \u015fi Iuliu Maniu trebuiau s\u0103 rezolve rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 na\u0163iuni. I\u00e1szi Oszkar dorea realizarea unei confedera\u0163ii transilv\u0103nene, dar Maniu sus\u0163inea c\u0103 vrea desp\u0103r\u0163irea total\u0103 a Transilvaniei de Ungaria.<\/p>\n
\nNegocierile, purtate la Arad \u00eentre 13-15 noiembrie, nu au avut niciun rezultat. Tot \u00een ziua de 13 noiembrie, guvernul ungar semneaz\u0103 armisti\u0163iul de la Belgrad cu generalul Franchet d’Esperey. Astfel, este stabilit\u0103 o linie de demarca\u0163ie arbitrar\u0103 \u00eentre Ungaria \u015fi Transilvania, care l\u0103sa \u00een autoritatea conducerii de la Budapesta ora\u015fe precum Satu Mare, Oradea, Beiu\u015f, Arad \u015fi regiunile istorice Banat (care a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 s\u00e2rbilor), Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f.<\/p>\n
\nDin acest motiv, Consiliul Na\u0163ional a publicat la 18 noiembrie manifestul \u201eC\u0103tre popoarele lumii\u201e – \u00een edi\u0163ie trilingv\u0103 (rom\u00e2n\u0103, englez\u0103 \u015fi francez\u0103), inspirat din Declara\u0163ia de independen\u0163\u0103 a Statelor Unite ale Americii, care convoca la Alba Iulia, Adunarea Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi Ungaria. Urmau s\u0103 fie ale\u015fi prin vot universal 600 de deputa\u0163i \u015fi 628 de reprezentan\u0163i ai organiza\u0163iilor \u015fi societ\u0103\u0163ilor culturale care urmau s\u0103 voteze unirea tuturor teritoriilor locuite de ace\u015ftia cu Regatul Rom\u00e2niei<\/p>\n
\nCei 1228 de delega\u0163i s-au reunit \u00een Cazinoul din Alba Iulia, iar \u00een ora\u015f s-au adunat circa 100.000 de oameni care a\u015fteptau hot\u0103r\u00e2rile. \u00cen Marea Adunare de la Alba Iulia, organizat\u0103 la 1 decembrie 1918, erau prezente toate categoriile sociale \u015fi membrii celor dou\u0103 biserici.<\/p>\n
\nLa 1 decembrie 1918, se decide astfel \u00een unanimitate unirea Transilvaniei, Cri\u015fanei \u015fi Maramure\u015fului cu Rom\u00e2nia, dar cu p\u0103strarea unei autonomii locale, dar pe baze democratice, cu egalitate \u00eentre na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u015fi religii. \u201eAdunarea Na\u0163ional\u0103 a poporului rom\u00e2n din Transilvania, Banat \u015fi p\u0103r\u0163ile ungurene a primit rezolu\u0163iunea prezentat\u0103 prin Vasile Goldi\u015f \u00een \u00eentregimea ei \u015fi astfel unirea acestei provincii rom\u00e2ne\u015fti cu \u0163ara mam\u0103 este pentru toate veacurile decis\u0103\u201d, anun\u0163a Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti, pre\u015fedintele Marii Adun\u0103ri.<\/p>\n
\nLa Alba Iulia, a\u015fa cum a fost \u015fi la Cern\u0103u\u0163i, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor rom\u00e2nilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Na\u0163ional Rom\u00e2n, care este format din 200 de membri ale\u015fi \u015fi \u00eenc\u0103 50 coopta\u0163i. \u00cen urm\u0103toarea zi, Consiliul nume\u015fte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care \u00eel are \u00een frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratific\u0103 Marea Unire de c\u0103tre Guvernul Rom\u00e2niei, iar declara\u0163ia de la Alba Iulia este \u00eenm\u00e2nat\u0103 regelui Ferdinand. Regele promulg\u0103 \u00een aceea\u015fi zi decretul de sanc\u0163ionare a unirii (inclusiv a Basarabiei \u015fi Bucovinei). Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 29 decembrie 1919, Parlamentul Rom\u00e2niei voteaz\u0103 legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Cri\u015fanei, Maramure\u015fului, Banatului, Bucovinei \u015fi Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nOrganizarea Adun\u0103rii, o miz\u0103 colosal\u0103<\/p>\n
\nOrganizarea Unirii la Alba Iulia nu se putea realiza f\u0103r\u0103 ajutorul Rom\u00e2niei. Printre e\u015fecurile negocierilor cu maghiarii \u015fi convacarea Adun\u0103rii, au avut discu\u0163ii cu autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, pe atunci \u00eenc\u0103 stabilite la Ia\u015fi. Primul ministru liberal Ionel Br\u0103tianu a pus condi\u0163iile, \u00een 1916, ca Rom\u00e2nia s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi numai dac\u0103 ob\u0163ine unirea cu Transilvania. Era esen\u0163ial totu\u015fi ca argumentele pentru Marea Unire s\u0103 nu fie numai militare, ci \u015fi democratice.<\/p>\n
\nDe aceea, a fost nevoie de Adunarea de la Alba Iulia, pentru a ar\u0103ta c\u0103 \u00eentreaga popula\u0163ie \u00ee\u015fi dore\u015fte \u00eentregirea \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\n\u00centre autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne aflate la Ia\u015fi \u015fi liderii rom\u00e2ni din Transilvania au existat contacte \u00eenainte de Marea Adunare de la Alba Iulia deoarece, potrivit lui Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Na\u0163ional al Unirii Alba-Iulia, se dorea ca Armata Rom\u00e2n\u0103 s\u0103 nu \u00eenainteze \u00een Transilvania p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu avea loc actul plebiscitar. Era foarte important pentru conferin\u0163a de pace ce avea s\u0103 urmeze r\u0103zboiului (Conferin\u0163a de Pace de la Paris din 1919 – 1920), s\u0103 se demonstreze c\u0103 \u201eTransilvania s-a unit cu Rom\u00e2nia \u015fi nu a fost o ocupa\u0163ie militar\u0103\u201d (\u00een argumentarea acestei afirma\u0163ii, delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 de la Paris avea s\u0103 prezinte \u015fi fotografiile f\u0103cute de Samuil\u0103 M\u00e2rza la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918).<\/p>\n
\nAspectele acestea au fost transmise de c\u0103tre Ionel Br\u0103tianu liderilor din Ardeal prin mai mul\u0163i mesageri, chiar \u015fi printr-un zbor Bac\u0103u-Blaj, denumit \u015fi \u201ezborul Unirii\u201d cu un avion \u00een care se aflau pilo\u0163ii Victor Precup \u015fi Vasile Niculescu. Blajul a fost ales pe considerentul c\u0103 acolo era cel mai puternic centru al rom\u00e2nismului \u015fi exista \u015fi o zon\u0103 destul de bun\u0103 pentru a putea ateriza, \u00een zona C\u00e2mpiei Libert\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, o alt\u0103 delega\u0163ie care se \u00eentorcea de la Ia\u015fi men\u0163iona nevoia urgent\u0103 de opera\u0163iuni militare cerute Armatei Rom\u00e2ne. Situa\u0163iile din sudul Ucrainei \u015fi Maramure\u015f se puteau deteriora din cauza pagubelor f\u0103cute de trupele bol\u015fevice. Armata Rom\u00e2n\u0103 trebuia s\u0103 intervin\u0103 la vestul teritoriului pentru a restabili ordinea, astfel c\u0103 nu putea sta un timp mai \u00eendelungat la sud de Mure\u015f pentru desf\u0103\u015furarea Adun\u0103rii.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n\u201eEra un haos, dar un haos \u0163inut sub control\u201d<\/p>\n
\nPerforman\u0163a logistic\u0103 a Adun\u0103rii este cu at\u00e2t mai semnificativ\u0103 cu c\u00e2t Transilvania trecea prin dezintegrarea administrativ\u0103, odat\u0103 cu ruperea de Imperiul Austro-Ungar. Potrivit lui Gabriel Rustoiu, era \u201eun haos, dar un haos \u0163inut sub control pentru c\u0103 existau g\u0103rzi na\u0163ionale at\u00e2t rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi maghiare\u201d. Totodat\u0103, existau rom\u00e2nii care conduceau Comitetul Reunit al G\u0103rzilor Rom\u00e2ne \u015fi Maghiare, \u00een contextul vidului de putere generat de destr\u0103marea Imperiul Austro-Ungar.<\/p>\n
\nRealizarea Adun\u0103rii de la Alba Iulia \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt a avut ramifica\u0163ii sociale (\u015fi nu numai) extrem de importante care merit\u0103 luate \u00een considerare \u015fi ast\u0103zi, \u00een contextul actual. Un ora\u015f ca Alba Iulia, av\u00e2nd pe atunci o popula\u0163ie de doar 10.000 de locuitori, a primit \u00een ad\u0103post 100.000 de oameni, care s-au deplasat pe o vreme vitreg\u0103 de \u00eenceput de iarn\u0103, cu mijloacele de atunci, pe distan\u0163e de sute de kilometri. Pe drum (vorbim despre o \u0163ar\u0103 care mai putea fi considerat\u0103 \u00een r\u0103zboi) au fost hr\u0103ni\u0163i, g\u0103zdui\u0163i \u015fi informa\u0163i. Ce se poate spune dup\u0103 100 de ani este c\u0103, cel pu\u0163in, Rom\u00e2nia a \u00eenceput bine.<\/p>\n
\nAdunarea de la Alba Iulia poate fi rezumat\u0103 \u015fi altfel, printr-un fragment al declara\u0163iei lui Iuliu Maniu: \u201eNoi, onorat\u0103 Adunare Na\u0163ional\u0103, privim \u00een \u00eenf\u0103ptuirea unit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale un triumf al libert\u0103\u0163ii omene\u015fti. Noi voim s\u0103 \u00eentron\u0103m pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor \u015fi a tuturor cet\u0103\u0163enilor (…) Noi nu vrem s\u0103 verse nimenea lacrimile pe care le-am v\u0103rsat noi at\u00e2tea veacuri \u015fi nu voim s\u0103 sugem puterea nim\u0103nui, a\u015fa a cum a fost supt\u0103 a noastr\u0103 veacuri de-a r\u00e2ndul. Rog onorata Adunare Na\u0163ional\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 proiectul nostru de Rezolu\u0163ie, pentru a \u00eentemeia pentru vecie Rom\u00e2nia unitar\u0103 \u015fi mare \u015fi de a se \u00eenst\u0103p\u00e2ni pentru totdeauna adev\u0103rat\u0103 democra\u0163ie \u015fi deplin\u0103 dreptate social\u0103\u201d.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n\u201eA fost cu adev\u0103rat o triumf\u0103toare reintrare \u00een capitala noastr\u0103\u201d<\/p>\n
\nSeria de lucruri bune a continuat. Tot pe 1 decembrie, Regina Maria \u015fi Regele Ferdinand s-au \u00eentors la Bucure\u015fti, dup\u0103 doi ani de exil la Ia\u015fi. \u201eParc\u0103 \u00eemi venea ame\u0163eal\u0103 c\u00e2nd \u00eemi d\u0103deam seama de m\u0103rinimia soartei. (\u2026) Apoi, deodat\u0103, s-a hot\u0103r\u00e2t ziua de 1 Decembrie pentru intrarea noastr\u0103 \u00een Bucure\u015fti\u201d, scria Regina Maria \u00een \u201ePovestea vie\u0163ii mele\u201d. Prin ochii Reginei vedem \u015fi situa\u0163ia dificil\u0103 a Rom\u00e2niei de dinainte de 1 decembrie \u015fi semnifica\u0163ia care nu poate fi supraestimat\u0103 pentru aceast\u0103 dat\u0103: \u201eDoi ani, dar ce ani! (…) \u015ei \u00een timpul acestor doi ani, ce munc\u0103, ce str\u0103danie; o sf\u00e2\u015fietoare \u00een\u015firare de nenorociri, o situa\u0163ie de un tragic aproape fantastic \u015fi cu sorocul \u00eempotriva noastr\u0103. (…) Pot s\u0103 numesc ace\u015fti doi ani chiar binecuv\u00e2nta\u0163i, c\u0103ci m-au apropiat de tot, de inima poporului meu, m-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 nu m\u0103 dau \u00een l\u0103turi de la nici o str\u0103danie, s\u0103 nu m\u0103 tem de nimic, s\u0103 \u00eenving orice sl\u0103biciune \u015fi s\u0103 fiu gata zi \u015fi noapte, la orice eveniment. Acum s-a sf\u00e2r\u015fit visul cel r\u0103u \u015fi lung, iar visul Rom\u00e2niei Mari s-a \u00eentruchipat aievea (…)! Nando (Regele Ferdinand n.r.) se \u00eentoarce ca dezrobitorul care a \u00eenf\u0103ptuit unirea poporului s\u0103u. Jertfa de sine pe care a f\u0103cut-o a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103. Numele lui e binecuv\u00e2ntat de to\u0163i, mari \u015fi mici. Minunate cu adev\u0103rat sunt c\u0103ile Domnului, mari \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103toare! (\u2026)\u201d<\/p>\n
\nRegina Maria descrie \u015fi reintrarea \u00een Capital\u0103: \u201ea fost cu adev\u0103rat o triumf\u0103toare reintrare \u00een capitala noastr\u0103. Ora\u015ful \u00eennebunise de tot. Aveai impresia c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi casele \u015fi pietrele drumului strigau urale \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163imea. Peste tot steaguri f\u00e2lf\u00e2iau la ferestre, pe acoperi\u015furi, la felinare, \u015fi stegule\u0163e \u00een m\u00e2na fiec\u0103rui copil. Era o simfonie ame\u0163itoare de ro\u015fu, galben \u015fi albastru. (…) Ne \u00eentoarser\u0103m biruitori \u00een ciuda nenorocirii \u015fi a umilin\u0163ei, iar visul de veacuri al Rom\u00e2niei era acum \u00eemplinit\u201d.<\/p>\n
\n <\/p>\n
\nRecunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a Marii Uniri<\/p>\n
\nRecunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia s-a f\u0103cut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate \u015fi Austria. Recunoa\u015fterea unirii Transilvaniei, Banatului, Cri\u015fanei \u015fi Maramure\u015fului cu Rom\u00e2nia s-a f\u0103cut prin Tratatul de pace de la Trianon, \u00eencheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate \u015fi Asociate \u015fi Ungaria.<\/p>\n
\n\u00cen 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de Rom\u00e2nia \u015fi pe de cealalt\u0103 parte de Puterile Aliate (Fran\u0163a, Marea Britanie, Italia \u015fi Japonia) \u015fi a avut ca scop recunoa\u015fterea unirii Rom\u00e2niei cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat \u00een vigoare pentru c\u0103 Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietic\u0103 nu a recunoscut aceast\u0103 unire, iar ac\u0163iunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a f\u0103cut parte dintr-un tratat \u00eentre Japonia \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 din 1925.<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre Marea Unire s-a scris enorm \u00een ultimii peste 100 de ani, iar ceea ce iese cel mai u\u015for \u00een eviden\u0163\u0103 din vasta literatur\u0103 este c\u0103 a existat un cumul de factori, externi \u015fi interni, \u015fi o serie de decizii din partea politicienilor rom\u00e2ni care au determinat formarea Rom\u00e2niei Mari. Neutralitatea Rom\u00e2niei \u00cen momentul izbucnirii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[242,50420],"class_list":["post-199365","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-istorie","tag-marea-unire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=199365"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/199365\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=199365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=199365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=199365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}