\nSistemul de cur\u0103\u0163are, care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod similar cu aspiratoarele-robot de acas\u0103, a fost capabil s\u0103 vad\u0103 de\u015feurile de pe fundul m\u0103rii \u015fi s\u0103 se deplaseze spre ele.<\/p>\n
\nO sticl\u0103 de plastic a devenit primul de\u015feu oficial care a fost ridicat de pe fundul m\u0103rii. Aceast\u0103 serie de teste reprezint\u0103 un mic pas spre obiectivul umanit\u0103\u0163ii de a cur\u0103\u0163a, printr-o solu\u0163ie rentabil\u0103, fundul m\u0103rilor \u015fi oceanelor, unde se g\u0103sesc peste 90% din de\u015feurile marine.<\/p>\n
\nSistemul de cur\u0103\u0163are a de\u015feurilor este compus din robo\u0163i subacvatici, o nav\u0103 de suprafa\u0163\u0103 \u015fi o dron\u0103 care lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103. Ini\u0163ial, robo\u0163ii subacvatici \u015fi dronele localizeaz\u0103 \u015fi identific\u0103 de\u015feurile de pe fundul m\u0103rii, utiliz\u00e2nd senzorii \u015fi inteligen\u0163a artificial\u0103. Atunci c\u00e2nd sunt detectate de\u015feuri, un robot subacvatic echipat cu un dispozitiv de prindere este trimis s\u0103 le colecteze. Sistemul este \u00een curs de dezvoltare \u00eencep\u00e2nd de acum doi ani \u00een cadrul proiectului SeaClear (SEarch, identificAtion and Collection of marine Litter with Autonomous Robots), finan\u0163at din fonduri europene, care reune\u015fte cercet\u0103tori \u015fi companii din cinci \u0163\u0103ri europene.<\/p>\n
\n\u00cen luna octombrie a acestui an, trei componente-cheie ale sistemului au fost testate \u00een condi\u0163ii acvatice reale: robotul de inspec\u0163ie subacvatic\u0103, un prototip de al sistemului de prindere \u015fi o dron\u0103 aerian\u0103. “Am mers \u00eentr-o zon\u0103 turistic\u0103 din Croa\u0163ia, insula Lokrum de l\u00e2ng\u0103 Dubrovnik, care este unul dintre primele locuri pe care dorim s\u0103 le cur\u0103\u0163\u0103m odat\u0103 ce sistemul SeaClear va fi pe deplin opera\u0163ional”, a declarat profesorul Lucian Bu\u015foniu, din cadrul Universit\u0103\u0163ii Tehnice din Cluj Napoca, coordonatorul echipei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\nCu ocazia acestui prim test, robotul SeaClear a adus la suprafa\u0163\u0103 \u015fi primul de\u015feu \u201eoficial\u201d: o sticl\u0103 de plastic. Evenimentul a avut loc \u00een timpul unui test dintr-o a doua loca\u0163ie, tot \u00een apropiere de Dubrovnik, Croa\u0163ia, dar cu ap\u0103 mai pu\u0163in limpede. Echipa a testat un prototip de dispozitiv de prindere, printat 3D, pentru a identifica func\u0163ionarea \u00een condi\u0163ii reale, precum \u015fi punctele slabe ale design-ului care determin\u0103 ruperea instrumentului. Pentru a avea o dovad\u0103 a conceptului, cercet\u0103torii au folosit un alt tip de dispozitiv de prindere, deja existent pe pia\u0163\u0103, \u015fi au reu\u015fit s\u0103 adune cu succes gunoiul sub ap\u0103.<\/p>\n
Testul a fost important \u015fi pentru partea de software a proiectului. “Conceptul este simplu \u00een esen\u0163\u0103 \u015fi nu se deosebe\u015fte cu mult de robo\u0163eii de cur\u0103\u0163enie de acas\u0103”, spune profesorul Lucian Bu\u015foniu, de la Universitatea Tehnic\u0103 din Cluj, Rom\u00e2nia, care coordoneaz\u0103 efortul de identificare a de\u015feurilor \u00een cadrul proiectului european. “Cu toate acestea, complexitatea pozi\u0163ion\u0103rii \u015fi controlului robotului, precum \u015fi a identific\u0103rii \u015fi colect\u0103rii gunoiului este mult mai ridicat\u0103, iar obiectivele sistemului sunt mult mai dificil de atins. A fost a\u015fadar important s\u0103 test\u0103m conceptul, iar acum trebuie s\u0103 analiz\u0103m toate seturile de date provenite de la camere, sonar \u015fi senzorii de pozi\u0163ionare a robotului, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i software-ul.”<\/p>\n
\n\u00cen luna septembrie a anului 2020, o ac\u0163iune de cur\u0103\u0163are a de\u015feurilor marine exclusiv uman\u0103 care a avut loc \u00een aceea\u015fi zon\u0103 de testare, \u00een apropiere de insula Lokrum, a dus la colectarea de c\u0103tre 17 scafandri a peste 88 kg de de\u015feuri de pe fundul m\u0103rii \u00eentr-o perioad\u0103 de o or\u0103. C\u00e2nd va fi finalizat, sistemul SeaClear ar trebui s\u0103 ob\u0163in\u0103 rezultate similare cu o interven\u0163ie uman\u0103 minim\u0103.<\/p>\n
\nSeaClear este un proiect european finan\u0163at prin programul Orizont 2020, care a fost lansat la 1 ianuarie 2020. Acesta se desf\u0103\u015foar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 2023. Bugetul total este de aproximativ 5 milioane euro. Echipa proiectului este format\u0103 de 49 de cercet\u0103tori din opt parteneri din cinci \u0163\u0103ri.<\/p>\n
\nCei opt parteneri sunt: TU Delft, Autoritatea Portuar\u0103 din Hamburg, Universitatea Tehnic\u0103 din Cluj-Napoca,Subsea Tech, TU M\u00fcnchen, Fraunhofer CML, Universitatea din Dubrovnik \u015fi Agen\u0163ia Regional\u0103 DUNEA din Croa\u0163ia.<\/p>\n