{"id":19874,"date":"2010-05-03T17:34:35","date_gmt":"2010-05-03T17:34:35","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=19874"},"modified":"2026-04-02T16:35:07","modified_gmt":"2026-04-02T16:35:07","slug":"marile-grupuri-bancare-sustin-efortul-de-salvare-a-greciei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=19874","title":{"rendered":"Marile grupuri bancare sustin efortul de salvare a Greciei"},"content":{"rendered":"

“Membrii boardului IIF au convenit sa se implice in sustinerea
\nguvernului grec si a bancilor grecesti”, suna declaratia IIF,
\ncitata de Reuters<\/a>.<\/p>\n

Declaratia de principiu a boardului IIF vine in contextul in
\ncare ministrii europeni de finante ar fi cazut de acord sa ceara
\nmarilor grupuri bancare sa nu-si reduca expunerea din prezent pe
\nGrecia pe toata durata derularii acordului de sustinere FMI-UE,
\nrespectiv in urmatorii trei ani – adica sa nu ceara rambursari
\nanticipate si sa nu anuleze liniile de credit existente.<\/p>\n

Ministrii de finante ai zonei euro au convenit duminica sa
\nacorde un pachet de asistenta financiara de 110 miliarde de euro
\npentru Grecia, urmand ca prima plata in contul acestuia sa fie
\nfacuta inainte de 19 mai, cand ajung la scadenta obligatiuni
\ngrecesti in valoare de 8,5 miliarde de euro. Statele membre ale
\nzonei euro vor contribui cu 80 de miliarde de euro, iar FMI cu
\nrestul de 30 de miliarde.<\/p>\n

Luni la amiaza, un oficial german a anuntat deja<\/a> ca guvernul
\ncondus de cancelarul Angela Merkel a aprobat legea in virtutea
\ncareia Germania va contribui la programul de asistenta financiara
\npentru Grecia. Acum, legea va fi inaintata pentru dezbatere in
\nproceduta de urgenta in ambele camere parlamentare, astfel incat sa
\npoata fi adoptata pana vineri. Contributia Germaniei va fi de 8,4
\nmiliarde de euro in primul an al programului.<\/p>\n

CE INSEAMNA IMPLICAREA BANCILOR<\/p>\n

Josef Ackermann (foto), directorul executiv al Deutsche Bank, a
\navut pana acum cel mai coerent demers de a prelua in sarcina
\nbancilor efortul financiar al salvarii Greciei. Ackerman, in
\ncolaborare cu autoritatile, s-a angajat sa coordoneze discutiile cu
\nbanci, cu firme de asigurari si cu companii industriale, a caror
\nimplicare ar trebui sa reduca din nemultumirea germanilor fata de
\nideea ca efortul financiar pentru Grecia ar urma sa fie suportat
\ndin bani publici. Deutsche Bank a promis deja sa contribuie cu 1-2
\nmiliarde de euro, cu care ar putea cumpara obligatiuni
\ngrecesti.<\/p>\n

Cancelarul german Angela Merkel a spus, intr-un interviu publicat duminica<\/a> de Bild am Sonntag,
\nca “ar saluta o participare voluntara din partea bancilor”, iar
\nvicecancelarul Guido Westerwelle a declarat ca se asteapta ca banci
\ndin mai multe tari ale zonei euro sa contribuie la pachetul de
\nsprijin pentru Grecia, cumparand obligatiuni grecesti, ceea ce ar
\nda un semnal de incredere pe piete si ar contracara speculatiile pe
\ntitlurile de valoare elene.<\/p>\n

Nu toate bancile germane s-au aratat entuziasmate. Theodor Weimer<\/a>, CEO al HypoVereinsbank, e de parere ca
\n“bancile nu pot si nu trebuie sa incaseze nota de plata”, fiindca
\nnu ele sunt responsabile de datoriile facute de guverne.<\/p>\n

Bancile germane au cea mai mare expunere pe Grecia, dupa cele
\nfranceze. Dupa raportarile la Banca Reglementelor Internationale,
\ngrecii datorau la sfarsitul anului trecut creditorilor straini 236
\nde miliarde de dolari, din care 75 de miliarde creditorilor din
\nFranta si 45 de miliarde celor din Germania.<\/p>\n

Daca Deutsche Bank a anuntat ca nu are expunere directa,
\nCommerzbank si Hypo Real Estate au impreuna 11 miliarde de euro<\/a> expunere. Grupul belgiano-olandez
\nFortis avea 4 miliarde expunere la sfarsitul lui 2009. Credit Agricole<\/a> din Franta a comunicat ca expunerea sa
\ndirecta se limiteaza la 850 de milioane de euro, din care 600
\npentru Emporiki Bank, pe care o controleaza. Austriecii de la
\nRZB si Erste<\/a> au imprumutat in Grecia 4,6
\nmiliarde de euro in total.<\/p>\n

Estimarile Nomura se refera la BNP Paribas si Societe Generale<\/a> ca fiind cele
\nmai expuse banci in mod direct, prin ponderea creantelor fata de
\nstatul grec, iar analistii de la Bernstein cred ca expunerea
\nbancilor franceze si germane la datoria Greciei, a Portugaliei, a
\nItaliei, a Spaniei si a Irlandei se ridica la 20% din totalul
\nriscului lor extern.<\/p>\n

Asiguratorii Allianz si MunichRe<\/a> ar fi promis sa contribuie la
\nrandul lor cu credite in valoare de 300, respectiv 200 de milioane
\nde euro, anunta Financial Times Deutschland in editia de luni.<\/p>\n

AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA<\/p>\n

Ostilitatea opiniei publice si a presei germane a ramas la cote
\ninalte fata de ideea de a credita guvernul de la Atena, tinand cont
\nca Germania va duce greul salvarii Greciei, urmand sa contribuie,
\npotrivit estimarilor de pana acum, cu circa 25 de miliarde de
\neuro.<\/p>\n

Dupa ce acum cateva luni publica pe coperta o imagine a Afroditei din Milo cu degetul mijlociu ridicat<\/a> in semn
\nde sfidare a Europei, revista Focus are azi pe coperta<\/a>
\nimaginea aceleiasi Afrodite, de data aceasta cu mana intinsa, ca o
\ncersetoare, alaturi de titlul “Grecia – si banii nostri!”. La
\nrandul sau, tabloidul Bild<\/a> se ocupa de magnatul Spiros
\nLatsis, cel mai bogat grec (cu o avere personala estimata de Forbes
\nla 4 miliarde de euro), proprietar de afaceri cu nave, petrol si
\nbanci, actionarul majoritar al EFG Eurobank Ergasias. Bild scrie ca
\nEFG a cumparat in timp obligatiuni de stat grecesti de 12 miliarde
\nde euro, la dobanzi foarte avantajoase pentru el, iar acum cade in
\nsarcina contribuabililor germani sa ajute statul grec sa-si
\nplateasca datoriile, adica sa-i bage bani in buzunar lui Latsis.
\n“Banca lui Latsis detine cea mai mare pondere de obligatiuni
\ngrecesti dintre toate”, a declarat un bancher din Frankfurt pentru
\nBild.<\/p>\n

<\/p>\n

Sarcina liderilor europeni este acum, in mod evident, de a
\nprezenta lucrurile in asa fel incat sa-i convinga pe cetateni ca
\nbanii pentru Grecia sunt de fapt bani pentru salvarea constructiei
\neuropene si a zonei euro ca entitate care pana acum s-a dovedit
\nbenefica tuturor. Si, mai mult, ca daca nu platesc acum pentru
\nsalvarea Greciei, vor plati mult mai mult pentru salvarea tarilor
\nce ar putea urma – Portugalia, Spania, poate Irlanda, poate Italia;
\ns-a vehiculat suma de 600 de miliarde de euro sau chiar mai mult in
\nscenariul in care criza n-ar fi limitata la Grecia.<\/p>\n

Acesta e si sensul informatiilor din presa germana<\/a> ca guvernul de
\nla Berlin ar pregati un plan de schimbare majora a reglementarilor
\nzonei euro, asa incat sa impiedice tarile nedisciplinate fiscal sa
\ninsele Bruxellesul, prin controale mai stricte (si implicit mai
\ninvazive fata de suveranitatea tarilor respective – “Nu exista nici
\nun tabu aici”, ar fi declarat un oficial guvernamental). Berlinul
\nstudiaza si posibilitatea ca tarile care incalca regulile sa fie
\nexpulzate din zona euro sau sa li se permita sa paraseasca uniunea
\nmonetara, sau sa solicite insolventa si sa se puna sub protectie
\nfata de creditori ca o companie obisnuita, in conditiile in care
\nisi asuma acelasi gen de constrangeri financiare.<\/p>\n

Din afara furtunii, problema nu se vede mult mai placut. Un
\ncomentator anglofon nota pe site-ul agentiei Reuters, referindu-se
\nla implicarea sectorului privat in sustinerea Atenei: “Planul de
\nsalvare e menit pentru creditorii Greciei, nu pentru Grecia. Iar
\ndin moment ce guvernul german e bagat pana peste urechi in
\nafacerile bancilor, nu mai exista acum public si privat. Deutsche
\nBank se va implica fiindca e in interesul ei s-o faca, si guvernul
\nvrea sa-i implice fiindca altfel va sfarsi prin a trebui sa sustina
\nbanca daca Grecia intra in faliment. Uluitor cum politicienii si
\noamenii de afaceri pot sa minta astfel in public.”<\/p>\n

CALCULUL PROBABILITATILOR<\/p>\n

Drept conditie pentru a primi sustinerea UE si
\na FMI, Atena a acceptat sa-si reduca deficitul bugetar cu 11% in
\nurmatorii trei ani, cu scopul de a ajunge pana in 2014 la un
\ndeficit de mai putin de 3% din PIB, fata de 13,6% in 2009.<\/p>\n

Cat de fezabil este insa acest plan, in
\nconditiile in care economia Greciei este asteptata sa scada anul
\nacesta cu 4%, iar la anul cu 2%, conform prognozei oficiale
\nprezentate duminica de ministrul de finante?<\/p>\n

Alberto Alesina<\/a>, profesor de economie la
\nHarvard, sustine ca reducerile masive de deficit bugetar nu sunt in
\nprincipiu imposibile din punct de vedere economic – Finlanda in
\n1992, Danemarca in 1983 si Suedia in 1984 au avut programe fiscale
\nsi mai dure decat are Grecia acum, si chiar Grecia a reusit sa-si
\nreduca deficitul cu aproape 12% din PIB in 1978-79 si cu peste 20%
\nin 1990-1992.<\/p>\n

Problema e ca aceste eforturi nu aduc dupa
\nsine si o disciplinare durabila a finantelor publice, iar in plus,
\nGrecia de acum nu e ajutata deloc de conjunctura: planul de
\nausteritate intampina dificultati de ordin social si politic,
\napartenenta la zona euro o impiedica sa foloseasca parghia
\ndevalorizarii monedei, iar climatul de recesiune din Europa
\nagraveaza situatia.<\/p>\n

Grecia ar trebui, spun analistii, sa urmeze
\nexemplul Letoniei si al Irlandei, care au procedat energic la
\nmasuri de austeritate – reducerea salariilor in sectorul public, a
\nbugetului pentru protectie sociala si majorarea impozitelor. Daca
\nIrlanda a fost ajutata pana acum de capacitatea sa de export,
\nLetonia, economie mica, a carei moneda este legata de euro prin
\nregimul de consiliu monetar si care a suferit consecintele unei
\nbule imobiliare finantate cu credite de la bancile straine, a avut
\nanul trecut cea mai mare scadere a PIB din toata Uniunea Europeana,
\nde 17,5%. Juergen von Hagen, profesor de economie la Universitatea
\ndin Bonn, afirma ca tari ca Letonia si Grecia, care incearca sa-si
\nreduca pe timp de criza deficitele cu mai mult de 10% din PIB,
\nrisca o recesiune prelungita: “Cand tai atat de mult, economia se
\nprabuseste.”<\/p>\n

Rata somajului in Grecia este de 11,3% (17,5%,
\ndupa calculele sindicatelor). In 2009, economia a scazut cu 2%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

UBS, HSBC, Deutsche Bank, Commerzbank, Swiss Re, Intesa Sanpaolo, Societe Generale, BNP Paribas, Erste Bank si ceilalti membri din boardul Institutului International de Finante (IIF), cea mai larga grupare globala de astfel de institutii, cu aproape 390 membri, s-au declarat gata sa sprijine efortul guvernelor din zona euro si al FMI de a furniza credite Greciei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[485,10000,17421,7930,5842,16075,8525],"class_list":["post-19874","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-credite","tag-deutsche-bank","tag-efg","tag-erste","tag-grecia","tag-rzb","tag-societe-generale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19874"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39670,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19874\/revisions\/39670"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}