{"id":198730,"date":"2021-11-09T14:26:24","date_gmt":"2021-11-09T14:26:24","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198730"},"modified":"2021-11-09T14:26:24","modified_gmt":"2021-11-09T14:26:24","slug":"misterul-bine-ascuns-al-preturilor-la-energie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198730","title":{"rendered":"Misterul bine ascuns al pre\u0163urilor la energie"},"content":{"rendered":"

\nO scurt\u0103 istorie. Trecerea de la monopolul natural la pia\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

\nPentru cea mai mare parte a secolului 20 electricitatea a fost furnizat\u0103 de monopoluri integrate vertical \u015fi controlate de stat. Se acordau drepturi exclusive unor \u00eentreprinderi \u015fi statul controla pre\u0163urile \u015fi profiturile. Nu doar electricitatea, ci \u015fi alte industrii, cunoscute ca industrii de re\u0163ea \u2013 po\u015fta, apa, gazul, comunica\u0163iile, c\u0103ile ferate – func\u0163ionau dup\u0103 acest model. Erau utilit\u0103\u0163i publice. Op\u0163iunea pentru monopol avea ra\u0163iuni economice puternice. Industriile de re\u0163ea au costuri fixe foarte mari. Re\u0163elele sunt scumpe. \u00cen acest caz, o firm\u0103 mare produce mai ieftin dec\u00e2t mai multe firme concurente pentru c\u0103 poate distribui costurile fixe mai multor clien\u0163i. Beneficiaz\u0103 de cre\u015fterea randamentelor de scar\u0103. Rezult\u0103 un monopol natural care este superior concuren\u0163ei.<\/p>\n

\nPentru electricitate mai intervine \u015fi o chestiune tehnic\u0103 specific\u0103 domeniului. Electricitatea nu poate fi stocat\u0103. Produc\u0163ia trebuie s\u0103 echilibreze consumul \u00een orice moment. Acest echilibru  necesit\u0103 o rezolvare tehnic\u0103, de aceea exist\u0103 dispecer na\u0163ional \/ teritorial \u00een electricitate. Pia\u0163a, oric\u00e2t de bine ar func\u0163iona, nu poate echilibra perfect produc\u0163ia cu consumul.<\/p>\n

\n\u00cencep\u00e2nd cu anii 1980 majoritatea acestor monopoluri au fost dezmembrate, privatizate \u015fi liberalizate, sub influen\u0163a cresc\u00e2nd\u0103 a doctrinei economice neoliberale \u2013 \u201eConsensul de la Washington\u201d<\/em> – pentru ca for\u0163ele pie\u0163ei s\u0103 decid\u0103 unde este mai bine s\u0103 se investeasc\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen UE, articolul relevant din tratat referitor la utilit\u0103\u0163i publice (art. 106 TFUE, fost art. 86 TCE),  din cadrul sec\u0163iunii privind politica de concuren\u0163\u0103, men\u0163ioneaz\u0103 posibilitatea ca statele membre s\u0103 acorde drepturi speciale sau exclusive unor \u00eentreprinderi pentru ceea ce Curtea de Justi\u0163ie a UE a denumit \u201eobiective na\u0163ionale legitime\u201d.<\/em><\/p>\n

\nLa sf\u00e2r\u015fitul anilor 1980, liberalizarea utilit\u0103\u0163ilor publice \u2013 monopolurile naturale \u2013 a devenit o preocupare major\u0103 a Comisiei Europene. Lobby-ul companiilor private la Bruxelles pentru liberalizare a fost intens. Un rol major l-a jucat Grupul de consiliere pentru competitivitate (Competitiveness Advisory Group \u2013 CAG)<\/em> de pe l\u00e2ng\u0103 Comisia European\u0103. \u00centre CAG \u015fi European Rond Table (ERT), care adun\u0103 marile corpora\u0163ii europene, exist\u0103 conexiuni puternice. Al doilea raport al CAG, publicat \u00een 1995, chema pentru \u201edereglement\u0103ri \u015fi privatizarea sectorului public, \u00een special \u00een domeniile energiei, transportului \u015fi telecomunica\u0163iilor<\/em>\u201d<\/em>.<\/p>\n

\nAstfel, interpretarea art. 106 TFUE s-a schimbat radical la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1980. S-a modificat modul de justificare a acord\u0103rilor drepturilor speciale sau exclusive, \u00een sensul unei proceduri mult mai stricte. \u00cen fapt, justificarea a devenit practic foarte dificil\u0103, dac\u0103 nu chiar imposibil\u0103. Derogarea de la concuren\u0163\u0103 a utilit\u0103\u0163ilor publice era treptat eliminat\u0103. Au urmat decenii de liberalizare, fiind adoptate \u00een UE mai multe pachete de liberalizare a energiei. Deschiderea spre pia\u0163\u0103 s-a f\u0103cut treptat, cu accelerare \u00een ultimul deceniu. Marile monopoluri naturale au fost dezmembrate, separ\u00e2ndu-se partea de produc\u0163ie de partea de  transport \u015fi distribu\u0163ie. Au fost introduse din ce \u00een ce mai mult instrumente de pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\nMiopia UE la alegerea modelului de pia\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

\nDe ce au crescut totu\u015fi \u00een ultimul an, deodat\u0103, a\u015fa de mult pre\u0163urile?<\/p>\n

\nDup\u0103 op\u0163iunea pentru pia\u0163\u0103 pentru energie a venit momentul altei alegeri: ce fel de pia\u0163\u0103? cum ar trebuie organizate \/ reglementate pie\u0163ele de energie? Spargerea monopolurilor \u015fi trecerea la concuren\u0163\u0103 este de obicei \u00eenso\u0163it\u0103 de riscul unei reglement\u0103ri incorecte. Mai ales \u00eentr-un domeniu sensibil \u015fi strategic cum este energia.<\/p>\n

\nDin p\u0103cate, UE a dovedit miopie c\u00e2nd a luat decizia de organizare a acestor pie\u0163e, mai ales \u00een privin\u0163a modelului pentru pia\u0163a de electricitate. \u00cen plus, trecerea la concuren\u0163\u0103 a electricit\u0103\u0163ii \u015fi gazului a coincis cu un alt demers major al UE: tranzi\u0163ia verde, de-carbonizarea energiei, \u00een lupta existen\u0163ial\u0103 cu consecin\u0163ele schimb\u0103rilor climatice. Aici, op\u0163iunea a fost iar\u0103\u015fi pentru instrumente aproape exclusiv de pia\u0163\u0103. Pie\u0163ele dau de regul\u0103 \u00eens\u0103 gre\u015f c\u00e2nd e vorba de efecte pe termen lung. Pie\u0163ele v\u0103d mai degrab\u0103 timpul scurt dec\u00e2t cel lung, ignor\u00e2nd de cele mai multe ori externalit\u0103\u0163ile negative pe termen lung ale deciziilor luate.<\/p>\n

\nOficialii europeni au oferit mai multe explica\u0163ii pentru cre\u015fterea exponen\u0163ial\u0103 a pre\u0163urilor la energie: v\u00e2nt prea pu\u0163in, iarn\u0103 prea rece, var\u0103 prea cald\u0103 \u00een Brazilia, ap\u0103 prea pu\u0163in\u0103 \u00een Norvegia, \u00eenchiderea unor centrale nucleare \u00een Germania, cerere mare de gaz lichid \u00een Asia, \u00eenchiderea treptat\u0103 a unui c\u00e2mp de gaz \u00een Olanda, refacerea dup\u0103 pandemie, defec\u0163iuni la re\u0163elele de transport, ceva show geopolitic cu Gazprom, etc. Aceste explica\u0163ii, mai mult sau mai pu\u0163in verosimile, au indus \u00een public opinia c\u0103 ne confrunt\u0103m cu un \u015foc pe partea de ofert\u0103 simultan cu un \u015foc pe partea de cerere. Aceste mi\u015fc\u0103ri ale ofertei \u015fi cererii reale pot explica o cre\u015ftere poate cu 10-15% a pre\u0163urilor, dar nu o cre\u015ftere de 3-5 ori, chiar \u015fi mai mult uneori. Influen\u0163a cea mai mare vine \u00eens\u0103 de la \u00eencurajarea tranzac\u0163iilor pe pie\u0163ele spot at\u00e2t la gaz, c\u00e2t \u015fi la electricitate, speculative prin natura lor, \u00een dauna contractelor pe termen lung, \u015fi din natura pur financiar\u0103  a pie\u0163ei carbonului care permite u\u015for opera\u0163iuni speculative.<\/p>\n

\nA\u015fadar, declan\u015fatorul principal al acestei spirale a pre\u0163urilor este felul cum func\u0163ioneaz\u0103 cele trei pie\u0163e: electricitate, gaz \u015fi carbon \u015fi, \u00een final, decizia politic\u0103 implicit\u0103 de a le permite s\u0103 creasc\u0103 speculativ pre\u0163urile.<\/p>\n

\n\u00cen mod concret, o combina\u0163ie de mai mul\u0163i factori provoac\u0103 un adev\u0103rat cerc vicios al spiralei pre\u0163urilor pe cele trei pie\u0163e.<\/p>\n

\nPrimul, este modul \u00een care se stabilesc pre\u0163urile pe pia\u0163a de electricitate, modelul marginal, conform c\u0103ruia pre\u0163ul pe pia\u0163a spot \/ angro este dat de costul celui mai scump combustibil utilizat pentru a acoperi consumul de electricitate la un moment dat. Acest lucru produce o mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre pre\u0163ul angro \u015fi pre\u0163ul mediu ponderat al mix-ului de produc\u0163ie na\u0163ional\u0103 de electricitate.<\/p>\n

\nAl doilea, este \u00eencurajarea de a realiza preponderent contractele de v\u00e2nzare\/cump\u0103rare pe pia\u0163a spot, \u00een loc de apelul la contracte pe termen lung la care se preteaz\u0103 aceste m\u0103rfuri, electricitatea \u015fi gazul.<\/p>\n

\nAl treilea, este existen\u0163a masiv\u0103 a tranzac\u0163iilor virtuale, de natur\u0103 speculativ\u0103 financiar\u0103, care nu au \u00een spate nicio mi\u015fcare de m\u0103rfuri reale, cu un ordin de m\u0103rime mai mare fa\u0163\u0103 de tranzac\u0163iile reale de electricitate \/ gaz.<\/p>\n

\nAl patrulea, este legat de maniera haotic\u0103, f\u0103r\u0103 o planificare strategic\u0103 centralizat\u0103, cu instrumente aproape exclusiv de pia\u0163\u0103, cum e schema european\u0103 de comercializare a emisiilor (pia\u0163a carbonului), a felului \u00een care se face tranzi\u0163ia energetic\u0103 \/ tranzi\u0163ia verde spre surse regenerabile. Intermiten\u0163a acestor surse – v\u00e2ntul \u015fi soarele \u2013 pune o serioas\u0103 problem\u0103 de securitate energetic\u0103 care nu poate fi rezolvat\u0103 dec\u00e2t prin existen\u0163a unor rezerve de energie conven\u0163ional\u0103, de obicei poluant\u0103, care, pe fondul tranzi\u0163iei verzi devine foarte scump\u0103.<\/p>\n

\nE interesant c\u0103 maniera cum este fixat pre\u0163ul pe pia\u0163a de electricitate, care a declan\u015fat critici severe din partea unor state ale UE, \u00een special Fran\u0163a \u015fi Spania, este ap\u0103rat cu str\u0103\u015fnicie de Comisia European\u0103 \u015fi \u0163\u0103rile din nord, \u00een frunte cu Germania \u015fi Olanda. Argumentul lor este c\u0103 \u00een felul acesta, fiecare produc\u0103tor va licita foarte aproape de costurile sale de operare, ob\u0163in\u00e2ndu-se cel mai bun mix de produc\u0163ie la pre\u0163urile cele mai convenabile. Totodat\u0103, spune Comisia European\u0103, ar fi \u00eencurajate investi\u0163iile f\u0103cute chiar de produc\u0103tori relativ mici \u00een energie regenerabil\u0103, bazat\u0103 pe v\u00e2nt \u015fi soare, c\u0103rora le r\u0103m\u00e2n mul\u0163i bani din diferen\u0163a dintre pre\u0163ul marginal \u015fi pre\u0163ul opera\u0163ional aproape zero al energiei ob\u0163inute din soare \u015fi v\u00e2nt.<\/p>\n

\nSecretul murdar al energiei curate<\/strong><\/p>\n

\nCe consecin\u0163e a avut \u00een practic\u0103 acest model al pre\u0163ului marginal pe pie\u0163ele de electricitate?<\/p>\n

\n\u00cen perioada \u00eentre marea criz\u0103 financiar\u0103 \u015fi criza pandemic\u0103, investi\u0163iile \u00een energia regenerabil\u0103, bazat\u0103 pe soare \u015fi v\u00e2nt, stimulate de subven\u0163ii publice generoase, au condus la o cre\u015ftere a ofertei de electricitate. Concomitent, recuperarea economic\u0103 anemic\u0103 dup\u0103 criza financiar\u0103, combinat\u0103 cu cre\u015fterea eficien\u0163ei energetice, a condus la reducerea cererii de electricitate. \u00cen acest context, pre\u0163urile pe pia\u0163a de electricitate au sc\u0103zut. Modelul pre\u0163ului marginal pe pie\u0163ele de electricitate a jucat un rol decisiv \u00een modificarea structurii produc\u0163iei efective de electricitate. Reamintesc c\u0103 acest model presupune aducerea \u00een produc\u0163ie a centralelor cele mai ieftine \u00een ordinea cresc\u0103toare a pre\u0163ului p\u00e2n\u0103 la atingerea consumului \u00een orice moment. Se apeleaz\u0103 a\u015fadar mai \u00eent\u00e2i la v\u00e2nt \u015fi soare \u015fi, doar dac\u0103 mai este nevoie, la c\u0103rbune \u015fi hidrocarburi.<\/p>\n

\nCentralele pe c\u0103rbune \u015fi hidrocarburi, care \u00een trecut func\u0163ionau ca centrale de baz\u0103, au devenit centrale care func\u0163ioneaz\u0103 la v\u00e2rfuri de sarcin\u0103 \u015fi c\u00e2nd soarele \u015fi \/ sau v\u00e2ntul dispar. Ele au fost \u00eens\u0103 proiectate s\u0103 fie eficiente dac\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 ca centrale de baz\u0103. Devin nerentabile dac\u0103 sunt nevoite s\u0103 produc\u0103 doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, func\u0163ion\u00e2nd \u00een regim de rezerv\u0103 \/ avarie pentru a asigura continuitatea aliment\u0103rii, pentru evitarea penelor de curent (blackouts<\/em>). \u00centr-o pia\u0163\u0103 normal\u0103, aceste centrale ar declara falimentul \u015fi ar ie\u015fi din pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\nDe fapt, cu c\u00e2t se instaleaz\u0103 mai mult\u0103 energie bazat\u0103 pe v\u00e2nt \u015fi soare, cu at\u00e2t mai mult alte surse devin neprofitabile. Acest lucru face dificil\u0103 gestionarea tranzi\u0163iei c\u0103tre o energie cu zero carbon. Pentru a men\u0163ine lumina aprins\u0103 \u00een timpul acestei \u00eendelungate tranzi\u0163ii trebuie s\u0103 coexiste \u015fi s\u0103 fie profitabile at\u00e2t tehnologiile curate, c\u00e2t \u015fi tehnologiile murdare. Modelul de pia\u0163\u0103 existent nu poate asigura tranzi\u0163ia verde. Cu c\u00e2t subven\u0163ionezi mai mult regenerabilele, cu at\u00e2t trebuie s\u0103 subven\u0163ionezi mai mult \u015fi poluantele.<\/p>\n

\nPrestigioasa revist\u0103 britanic\u0103 The Economist a sesizat acest paradox al tranzi\u0163iei energetice spre energia regenerabil\u0103, \u00eentr-un calup de articole, publicat \u00een februarie 2017. Titlul este semnificativ: Secretul murdar al energiei curate. Energia bazat\u0103 pe v\u00e2nt \u015fi soare dezmembreaz\u0103 sistemele de energie electric\u0103 (Clean energy\u2019s dirty secret. <\/em>Wind and solar power <\/em>are disrupting electricity systems \/ The Economist\/25 February 2017). <\/em><\/p>\n

\n\u00cen concluzie, acest model al pie\u0163ei de electricitate este complet neadecvat pentru c\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 concilieze tranzi\u0163ia energetic\u0103 verde cu nevoia de securitate energetic\u0103. Concuren\u0163a pe pia\u0163a de electricitate \u00eentre surse regenerabile ieftine \u015fi surse poluante scumpe este o inep\u0163ie. Orice schimbare \u00een a face sistemul mai sigur, mai rezilient la \u015focuri \u015fi profitabil pentru toate sursele de care ai nevoie pentru asta, ar presupune scumpirea surselor curate \u015fi ieftinirea surselor murdare, ceva de neimaginat \u00een discursul mainstream \u00een acest moment de euforie verde.<\/p>\n

\nMitul capitalismului verde<\/strong><\/p>\n

\nIe\u015firea din aceast\u0103 teribil\u0103 dilem\u0103 se face acum prin tolerarea de c\u0103tre UE (care \u0163ine de decizie politic\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, chiar dac\u0103 nu este explicit\u0103) a cre\u015fterii aberante a pre\u0163urilor. \u00cen felul acesta, devin rentabile toate sursele, curate sau murdare. Pentru deciden\u0163ii politici ar fi fost imposibil s\u0103 propun\u0103 \u00een plin\u0103 campanie pentru energie verde subven\u0163ionarea pe fa\u0163\u0103 a surselor poluante.<\/p>\n

\nDe altminteri, UE nu vede nimic suspect pe aceste pie\u0163e \u015fi nu a intervenit cu instrumente europene pentru a calma pre\u0163urile. A produs doar o cutie cu instrumente (toolbox), recomand\u00e2nd statelor membre s\u0103 se descurce individual prin plafonarea pre\u0163urilor cu am\u0103nuntul, la consumatorii finali. Astfel se abordeaz\u0103 doar efectele, l\u0103s\u00e2nd neatinse cauzele, mecanismele care produc pre\u0163uri at\u00e2t de mari pe pie\u0163ele spot. Subven\u0163ionarea consumatorilor finali este de fapt o subven\u0163ionare a profiturilor agen\u0163ilor economici care opereaz\u0103 pe pie\u0163ele de energie, at\u00e2ta timp c\u00e2t pie\u0163ele sunt l\u0103sate s\u0103 amplifice nestingherit aceste pre\u0163uri uria\u015fe. Solu\u0163ia bazat\u0103 pe pia\u0163\u0103 presupune un cost social imens prin privatizarea de facto a profiturilor \u015fi socializarea masiv\u0103 a costurilor.<\/p>\n

\nAlternativa ra\u0163ional\u0103 ar fi \u00eentoarcerea la modelul monopolului natural care \u015fi-a dovedit eficien\u0163a \u00een lunga sa func\u0163ionare \u00een cea mai parte a secolului 20. \u00centreprinderea unic\u0103 integrat\u0103 vertical, care ar avea \u00een componen\u0163\u0103 \u015fi fabrica curat\u0103 de electricitate, bazat\u0103 pe v\u00e2nt, \u015fi fabrica murdar\u0103 de electricitate bazat\u0103 pe c\u0103rbune\/gaz, ar optimiza pre\u0163ul electricit\u0103\u0163ii prin transferuri interne \u015fi identificarea mix-ului optim de produc\u0163ie. S-ar ob\u0163ine rezultatul economic \u015fi social cel mai bun. Alternativa cea mai eficient\u0103 nu mai este ast\u0103zi nici m\u0103car pe agenda dezbaterilor. Nu este \u00een ADN-ul capitalismului, a\u015fa cum bine constat\u0103 Katharina Pistor, profesoar\u0103 de drept comparat la Columbia Law School:<\/p>\n

\n\u201eADN-ul capitalismului nu este potrivit pentru a face fa\u0163\u0103 consecin\u0163elor schimb\u0103rilor climatice, care, nu \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 sunt chiar rezultatul capitalismului \u00eensu\u015fi. \u00centregul sistem capitalist este construit pe premisa privatiz\u0103rii profiturilor \u015fi socializ\u0103rii pierderilor, \u015fi asta nu \u00eentr-un mod ilegal, ci chiar cu binecuv\u00e2ntarea legii<\/em>.\u201d (The Myth of Green Capitalism, Project Syndicate, 21 September 2021<\/em>).<\/p>\n

\nAbandonarea complet\u0103 a energiei \u015fi tranzi\u0163iei verzi c\u0103tre pia\u0163a liber\u0103, defectuos reglementat\u0103, care stimuleaz\u0103 opera\u0163iunile speculative f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu economia real\u0103, produce \u015fi va produce \u00een anii care vin costuri sociale insuportabile, pun\u00e2nd \u00een grav pericol demersul decarboniz\u0103rii \u015fi amplific\u00e2nd inegalit\u0103\u0163ile sociale.<\/p>\n

\n\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea reglement\u0103rii acestor pie\u0163e \u015fi introducerea unor elemente consistente de planificare centralizat\u0103, recomandat\u0103 chiar de economi\u015fti puternic pro-pia\u0163\u0103, dar ra\u0163ionali, este o solu\u0163ie mai slab\u0103 dec\u00e2t monopolul natural, dar oricum mai bun\u0103 dec\u00e2t ce avem ast\u0103zi.<\/p>\n

\nAndrei Mocearov, inginer energetician, economist, cercet\u0103tor \u00een domeniul politicilor UE<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n

\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O scurt\u0103 istorie. Trecerea de la monopolul natural la pia\u0163\u0103 Pentru cea mai mare parte a secolului 20 electricitatea a fost furnizat\u0103 de monopoluri integrate vertical \u015fi controlate de stat. Se acordau drepturi exclusive unor \u00eentreprinderi \u015fi statul controla pre\u0163urile \u015fi profiturile. Nu doar electricitatea, ci \u015fi alte industrii, cunoscute ca industrii de re\u0163ea \u2013 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[6351,246,7739,482,80,528],"class_list":["post-198730","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-concurenta","tag-crestere","tag-monopol","tag-pret","tag-refuz","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198730","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=198730"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198730\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=198730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=198730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=198730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}