{"id":198727,"date":"2021-11-09T11:34:25","date_gmt":"2021-11-09T11:34:25","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198727"},"modified":"2021-11-09T11:34:25","modified_gmt":"2021-11-09T11:34:25","slug":"business-magazin-va-supune-atentiei-trei-propuneri-de-carte-pentu-a-va-ajuta-sa-intampinati-problemele-actuale-ca-lipsa-educatiei-problemele-de-mediu-sau-inegalitatile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198727","title":{"rendered":"Business Magazin v\u0103 supune aten\u0163iei trei propuneri de carte pentu a v\u0103 ajuta s\u0103 \u00eent\u00e2mpina\u0163i problemele actuale ca lipsa educa\u0163iei, problemele de mediu sau inegalit\u0103\u0163ile"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Situa\u0163iile cu care ne confrunt\u0103m majoritatea azi, de la lipsa educa\u0163iei p\u00e2n\u0103 la cele de mediu sau inegalit\u0103\u0163ile de avu\u0163ie dintre statele lumii, sunt subiecte perfecte de c\u0103r\u0163i. Selec\u0163ia Business Magazin v\u0103 supune aten\u0163iei trei propuneri de carte, astfel \u00eenc\u00e2t chiar dac\u0103 sim\u0163i\u0163i tot mai acut povara unor probleme globale s\u0103 pute\u0163i s\u0103 le duce\u0163i mai departe perfect documenta\u0163i.<\/strong><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>\u201eC\u0103r\u0163i sau \u0163ig\u0103ri\u201d, de George Orwell<\/strong><\/p>\n<p>\n\u201eC\u0103r\u0163i sau \u0163ig\u0103ri\u201d este o colec\u0163ie de eseuri scrise de George Orwell la jum\u0103tatea secolului trecut, textele trec\u00e2nd rapid prin multiple subiecte, de la necesitatea lecturii \u015fi efemeritatea criticilor de carte la starea de degradare a claselor inferioare ale societ\u0103\u0163ii \u015fi angoasele create de anii de studen\u0163ie. Primul eseu, care ofer\u0103 de altfel numele colec\u0163iei, reu\u015fe\u015fte s\u0103 treac\u0103 \u00een revist\u0103 costurile pe care le implic\u0103 cititul \u015fi alte forme de petrecere a timpului liber, precum fumatul. Ap\u0103rut la scurt timp dup\u0103 \u00eencheierea celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, materialul a fost inspirat de un prieten de al autorului, un redactor de ziar care st\u0103tea de gard\u0103 \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva muncitori \u00eempotriva incendiilor provocate de bombardamentele aeriene.<\/p>\n<p>\nMajoritatea persoanelor citeau constant publica\u0163ia \u015fi erau de acord cu perspectivele \u00eenaintate de textele jurnalistului, \u00eens\u0103 nici m\u0103car nu luau \u00een considerare s\u0103 arunce o privire asupra sec\u0163iunii dedicate literaturii, \u00eentruc\u00e2t nu \u00ee\u015fi puteau permite c\u0103r\u0163ile pe care le prezenta ziarul. De aici, Orwell zdrobe\u015fte premisa conform c\u0103reia cititul este dedicat exclusiv p\u0103turilor superioare ale comunit\u0103\u0163ii, cu venituri mult peste medie, demonstr\u00e2nd prin calcule c\u0103 lectura recrea\u0163ional\u0103 implic\u0103 un cost per or\u0103 mai mic prin compara\u0163ie, de exemplu, cu un loc la cinematograf.<\/p>\n<p>\nDe\u015fi este dificil de stabilit o rela\u0163ie \u00eentre pre\u0163ul c\u0103r\u0163ilor \u015fi valoarea pe care o ob\u0163ii prin intermediul lor, put\u00e2nd vorbi aici despre romane, volume de poezie, manuale de specialitate, tratate de sociologie \u015fi multe altele, iar lungimea \u015fi pre\u0163ul nu tind s\u0103 fie echivalente, atitudinea publicului larg vizavi de lectur\u0103 pare s\u0103 vin\u0103 la pachet cu o cantitate bine c\u00e2nt\u0103rit\u0103 de repulsie. Dac\u0103 am face abstrac\u0163ie de pre\u0163urile extrem de mici despre care vorbe\u015fte Orwell (trei c\u0103r\u0163i puteau fi cump\u0103rate \u00een schimbul unei singure lire), am putea crede c\u0103 ac\u0163iunea se petrece undeva \u00een zilele noastre, \u00eentruc\u00e2t ultimii ani nu au marcat vreun miracol \u00een privin\u0163a consumului de carte, cel pu\u0163in \u00een \u0163ara noastr\u0103. Conform estim\u0103rilor Asocia\u0163iei Editorilor din Rom\u00e2nia, exist\u0103 doar 200-250 de libr\u0103rii la nivel na\u0163ional, toate deschise \u00een urbanul mare \u015fi mediu, iar pia\u0163a de carte este estimat\u0103 la 80-100 de milioane de euro, de 20-30 de ori sub pie\u0163ele din Fran\u0163a \u015fi Italia. \u201eIar \u00een cazul \u00een care consumul nostru de carte r\u0103m\u00e2ne la fel de sc\u0103zut ca \u015fi \u00eenainte, s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 este din cauz\u0103 c\u0103 lectura este un mod de petrecere a timpului liber mai pu\u0163in interesant dec\u00e2t luptele de c\u00e2ini, filmele sau cr\u00e2\u015fma \u015fi nu deoarece c\u0103r\u0163ile, fie ele cump\u0103rate sau \u00eemprumutate, sunt prea scumpe.\u201d<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/20331199\/3\/o-itorie-alternativa.jpg?height=307&#038;width=200\" style=\"width: 200px; height: 307px; margin: 10px; border-width: 1px; border-style: solid; float: left;\" \/>\u201eO scurt\u0103 istorie a secolului XX\u201d, de John Higgs<\/strong><\/p>\n<p>\nContinu\u00e2nd s\u0103 disec\u0103m traseul veacului trecut, \u201eO scurt\u0103 istorie a secolului XX\u201d , scris\u0103 de jurnalistul \u015fi istoricul englez John Higgs, exploreaz\u0103 unele dintre cele mai ame\u0163itoare episoade ale celor mai aglomera\u0163i 100 de ani pe care i-a tr\u0103it umanitatea. Dup\u0103 cum spune Higgs, \u201epornim la drum nu ca istorici, ci \u00een calitate de c\u0103l\u0103tori curio\u015fi sau de aventurieri care \u015ftiu ce vor, l\u0103s\u00e2ndu-ne condu\u015fi \u00een c\u0103l\u0103toria noastr\u0103 de o viziune bine conturat\u0103 asupra lucrurilor c\u0103rora le vom acorda aten\u0163ie\u201d. Unul dintre cele mai interesante capitole este cel cu num\u0103rul 13 \u2013 \u201eDezvoltare. Investitorul de azi nu beneficiaz\u0103 de pe urma cre\u015fterii de ieri\u201d. \u00cen 1900, popula\u0163ia global\u0103 era de 1,6 miliarde de oameni, \u00eens\u0103 num\u0103rul a crescut de patru ori \u00een urm\u0103torul secol, economia mondial\u0103 lu\u00e2nd \u00eentre timp o amploare f\u0103r\u0103 precedent. Produsul intern brut, suma tuturor activit\u0103\u0163ilor economice dintr-un anumit an, abia dep\u0103\u015fea un trilion de dolari \u00een 1900, cresc\u00e2nd la 41 de trilioane \u00een 2000. \u00cen consecin\u0163\u0103, energia necesar\u0103 pentru a alimenta dezvoltarea a crescut de zece ori, ceea ce \u2013 \u00een mod evident \u2013 se poate observa u\u015for \u00een schimb\u0103rile climatice care au survenit \u00eentre timp. \u201eC\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul anilor 1980, devenise deja limpede c\u0103 emisia de gaze cu efect de ser\u0103, la scar\u0103 industrial\u0103, afecta clima \u00eentr-un mod \u00een care, \u00een absen\u0163a oric\u0103rei interven\u0163ii, avea s\u0103 fie catastrofal. E esen\u0163ial s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 \u00eenc\u0103 puteau fi evitate asemenea consecin\u0163e\u201d, spune Higgs, subliniind anterior puterea pe care au c\u0103p\u0103tat-o marile corpora\u0163ii \u00een economie. Premierul britanic de la acea vreme, Margaret Tatcher, care avea studii \u00een chimie \u015fi putea s\u0103 \u00ee\u015fi creeze o idee mai clar\u0103 asupra situa\u0163iei, a tras un semnal de alarm\u0103 \u00een timpul Adun\u0103rii Generale a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite din 1989, iar declara\u0163ia nu a fost bine primit\u0103 de companiile petroliere. V\u00e2nzarea de hidrocarburi constituia o modalitate mult mai u\u015foar\u0103 de a face profit pe termen scurt prin compara\u0163ie cu un program de cercetare axat pe un orizont mai lung de timp, care ar fi abordat infrastructura energiei alternative. A\u015fadar, provoc\u0103rile tehnice pe care le genera producerea de energie f\u0103r\u0103 emisii de carbon, la acela\u015fi pre\u0163 \u015fi \u00een aceea\u015fi cantitate care s\u0103 rivalizeze cu cele ale petrolului, nu erau, dup\u0103 cum afirmau oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 de atunci, \u201eo chestiune trivial\u0103\u201d. \u201eCorpora\u0163iile petroliere \u015fi grupurile de reflec\u0163ie ale pie\u0163ei libere au \u00eenceput s\u0103-\u015fi exercite influen\u0163a, at\u00e2t asupra guvernului, c\u00e2t \u015fi asupra mass-mediei, \u00een \u00eencercarea de a opri implementarea m\u0103surilor de care vorbea Tatcher\u201d, iar principala lor strategie se baza pe promovarea unei ne\u00eencrederi \u00een consensul \u015ftiin\u0163ific, \u00eemprumut\u00e2nd o tactic\u0103 din manualul industriei tutunului. P\u00e2n\u0103 \u015fi Tatcher a fost nevoit\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe p\u0103rerea pentru a nu-\u015fi \u00eendep\u0103rta alia\u0163ii, ar\u0103t\u00e2nd cum \u2013 din p\u0103cate \u2013 ideologia triumf\u0103 \u00een fa\u0163a \u015ftiin\u0163ei. A\u015fa c\u0103 nu este de mirare c\u0103, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00eenainte de deschiderea conferin\u0163ei interna\u0163ionale COP26 de la Glasgow, ONU anun\u0163a c\u0103 planurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon sunt departe de ceea ce este necesar pentru a evita o serie periculoas\u0103 de schimb\u0103ri climatice, eviden\u0163iind astfel e\u015fecul liderilor politici. \u00centr-o not\u0103 mai pu\u0163in pesimist\u0103, \u00een carte mai putem afla de ce a creat Salvador Dali faimosul \u201etelefon-homar\u201d care apare pe copert\u0103.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong><img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5554\/20331199\/2\/how-the-world-works.jpg?height=322&#038;width=200\" style=\"width: 200px; height: 322px; border-width: 1px; border-style: solid; margin: 10px; float: right;\" \/>\u201eHow the world works\u201d, de Noam Chomsky<\/strong><\/p>\n<p>\nColec\u0163ia de interviuri \u015fi eseuri \u201eHow the world works\u201d, tradus\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 la editura Curte Veche (\u201eCum merge lumea\u201d, 2020) , este o carte mult mai greu de digerat, not\u00e2nd \u00een acest sens at\u00e2t \u201emiracolele economice ale Lumii a Treia\u201d \u015fi inegalitatea global\u0103, c\u00e2t \u015fi rolul jucat de Statele Unite \u00een dictaturile din America Latin\u0103 \u015fi esen\u0163a comunit\u0103\u0163ilor moderne. Aici, Noam Chomsky, considerat unul dintre cei mai influen\u0163i g\u00e2nditori americani din ultimele decenii, discut\u0103 \u00een detaliu despre ceea ce vrea cu adev\u0103rat Unchiul Sam, personificarea guvernului Statelor Unite. Conform \u00een\u0163elesului acceptat la nivel general, o societate este democratic\u0103 \u00een sensul \u00een care oamenii pot participa \u00eentr-un mod semnificativ la conducerea \u0163\u0103rii. La polul opus, sensul doctrinar se refer\u0103 la un sistem \u00een care deciziile sunt luate de segmentele mediului de business \u015fi grupurile asociate. \u201eOamenii trebuie s\u0103 fie exclusiv spectatori, nu participan\u0163i la ac\u0163iune, a\u015fa cum au explicat principalii teoreticieni ai democra\u0163iei. Popula\u0163iei i se permite s\u0103 ratifice deciziile liderilor \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenchirieze sus\u0163inerea unui anumit individ, dar s\u0103 nu intervin\u0103 \u00een probleme sale \u2013 precum politica public\u0103 \u2013 \u00eentruc\u00e2t nu este treaba lui s\u0103 fac\u0103 un asemenea lucru.\u201d Dintr-un document numit \u201eUS Policy Planning Study 23\u201d, din 1948, reiese c\u0103 Statele Unite de\u0163in circa 50% din bog\u0103\u0163iile planetei \u015fi doar 6,3% din popula\u0163ia la nivel global. Astfel, scopul principal al principalei economii a lumii este s\u0103 dezvolte o re\u0163ea de rela\u0163ii care s\u0103 \u00eei permit\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een picioare aceast\u0103 disparitate.<\/p>\n<p>\n\u00cen circa 300 de pagini, Chomsky abordeaz\u0103 un set impresionant de documente istorice \u015fi descrie suficient de mult condi\u0163iile geopolitice ale ultimelor decenii astfel \u00eenc\u00e2t cititorul s\u0103 \u00ee\u015fi poat\u0103 crea o opinie de unul singur, aliment\u00e2nd convingerile potrivit c\u0103rora rela\u0163iile politice interna\u0163ionale sunt mult mai complexe dec\u00e2t ne-am imagina la prima vedere. \u015ei, deloc surprinz\u0103tor, majoritatea liniilor narative se \u00eendreapt\u0103 \u00eentr-un fel sau altul c\u0103tre Statele Unite, care se laud\u0103 cu faptul c\u0103 este bastionul suprem al liberei g\u00e2ndiri. \u201eCel mai inteligent mod prin care s\u0103 men\u0163ii oamenii pasivi \u015fi obedien\u0163i este s\u0103 le limitezi spectrul opiniilor acceptabile, \u00eens\u0103 se permi\u0163i dezbateri foarte animate \u00een interiorul respectivului spectru \u2013 chiar s\u0103 \u00eencurajezi unele perspective critice. Acest lucru le ofer\u0103 oamenilor un sentiment c\u0103 g\u00e2ndesc de unii singuri, \u00een timp ce sistemul este consolidat de limitele impuse asupra cadrului de dezbatere.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Situa\u0163iile cu care ne confrunt\u0103m majoritatea azi, de la lipsa educa\u0163iei p\u00e2n\u0103 la cele de mediu sau inegalit\u0103\u0163ile de avu\u0163ie dintre statele lumii, sunt subiecte perfecte de c\u0103r\u0163i. Selec\u0163ia Business Magazin v\u0103 supune aten\u0163iei trei propuneri de carte, astfel \u00eenc\u00e2t chiar dac\u0103 sim\u0163i\u0163i tot mai acut povara unor probleme globale s\u0103 pute\u0163i s\u0103 le duce\u0163i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7194,512],"tags":[7193,7878,150,21222,49245,8864],"class_list":["post-198727","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-carte","category-revista-bm","tag-carte","tag-carti","tag-energie","tag-lectura","tag-out-of-office","tag-stiinta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198727","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=198727"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198727\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=198727"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=198727"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=198727"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}