\nMar\u0163i, 9 noiembrie, Banca Na\u0163ional\u0103 va avea o nou\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pie\u0163ei c\u0103 vrea s\u0103 controleze cre\u015fterea infla\u0163iei care a s\u0103rit peste a\u015ftept\u0103ri, dar \u015fi s\u0103 se ralieze b\u0103ncilor centrale din regiune care au operat mi\u015fc\u0103ri similare.<\/p>\n
\nAr fi o surpriz\u0103 s\u0103 majoreze dob\u00e2nda doar cu 0,25% – de la 1,5% la 1,75% -, sau cu mai mult de 0,5% – de la 1,5% la 2,25%, sau chiar mai mult.<\/p>\n
\nCre\u015fterea dob\u00e2zii de c\u0103tre BNR este o certitudine, mai ales c\u0103 Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR, spunea c\u0103 se uit\u0103 \u015fi la ce fac celelalte b\u0103nci centrale din regiune.<\/p>\n
\nAcum c\u00e2teva zile, Polonia a surprins pia\u0163a printr-o nou\u0103 cre\u015ftere a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103, mai mare dec\u00e2t a\u015ftept\u0103rile, de la 0,5% la 1,25%, adic\u0103 o cre\u015ftere de 0,75% (\u00een octombrie dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 crescuse de la 0,1%, unde a stat o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat \u015fi o sc\u0103dere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctueaz\u0103 liber, spre deosebire de Rom\u00e2nia, unde politica BNR este de administrare controlat\u0103 a cursului valutar al leului).<\/p>\n
\n\u00cen Cehia, banca central\u0103 a majorat dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 (opera\u0163iune repo la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni) la 2,75%, cu 1,25% mai mult.<\/p>\n
\n\u00cen Ungaria, banca central\u0103 a majorat dob\u00e2nda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii \u015fase ani.<\/p>\n
\nToate \u0163\u0103rile se confrunt\u0103 cu o cre\u015ftere accelerat\u0103 a infla\u0163iei, iar b\u0103ncile centrale \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 lucrurile sub control, mai ales c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere a infla\u0163iei nu va fi at\u00e2t de scurt\u0103, ci va \u0163ine o perioad\u0103 de timp mai lung\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen Rom\u00e2nia, care conduce plutonul infla\u0163iei \u00een regiune \u015fi chiar \u00een Europa, am avut \u00een septembrie o infla\u0163ie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile pentru octombrie, noiembrie \u015fi decembrie merg spre o infla\u0163ie de 7%.<\/p>\n
\nCre\u015fterea dob\u00e2nzilor la lei care a \u00eenceput \u00een var\u0103 nu \u0163ine pasul cu infla\u0163ia, dar totu\u015fi este o cre\u015ftere.<\/p>\n
\nROBOR la trei luni – indicatorul de referin\u0163\u0103 pentru credite, \u00een special la companii – a fost cotat vineri la 2,43%, fa\u0163\u0103 de 1,67% \u00een var\u0103. ROBOR este peste dob\u00e2nda penalizatoare a BNR de 2%, acolo unde b\u0103ncile se pot \u00eemprumuta f\u0103r\u0103 niciun fel de probleme de la banca central\u0103, furniz\u00e2nd colateral titluri de stat.<\/p>\n
\nB\u0103ncile care coteaz\u0103 ROBOR-ul au majorat aceast\u0103 dob\u00e2nd\u0103 pe toate scaden\u0163ele pentru c\u0103 nu prea se realizeaz\u0103 tranzac\u0163ii pe aceast\u0103 dob\u00e2nd\u0103.<\/p>\n
\nPia\u0163a (adic\u0103 tranzac\u0163iile reale) este mai jos, sub 2%.<\/p>\n
\nDe altfel, acest lucru se vede \u00een indicele IRCC, indicatorul de dob\u00e2nd\u0103 de referin\u0163\u0103 folosit pentru creditele de consum sau creditele ipotecare, care urm\u0103re\u015fte tranzac\u0163iile efective realizate de c\u0103tre b\u0103nci \u015fi nu cota\u0163iile oferite de b\u0103nci, ca \u00een cazul ROBOR-ului.<\/p>\n
\nOricum, IRCC-ul este o anomalie, nu ca indicator de referin\u0163\u0103, ci ca mod de afi\u015fare a lui, pentru c\u0103 are un decalaj de 6 luni.<\/p>\n
\nIndicatorul de 1,08% de acum, pe baza c\u0103ruia se dau credite actuale, are la baz\u0103 tranzac\u0163ii realizate pe pia\u0163a interbancar\u0103 \u00een primul trimestru din an, atunci c\u00e2nd BNR a redus de dou\u0103 ori dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.<\/p>\n
\nG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 cei care iau acum credite au o ofert\u0103 de IRCC de 1,08% plus marja b\u0103ncii, iar peste 6-9 luni vor pl\u0103ti un IRCC dublu.<\/p>\n
\nDin cauza acestei anomalii \u015fi a decalajului de 6 luni, clien\u0163ii \u00eenc\u0103 nu au percep\u0163ia legat\u0103 de majorarea dob\u00e2nzilor.<\/p>\n
\nCeea ce a crescut \u00eens\u0103 este dob\u00e2nda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe pia\u0163a secundar\u0103 (dob\u00e2nda efectiv\u0103) dep\u0103\u015fe\u015fte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, \u015fi Ministrerul Finan\u0163elor trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 acum dob\u00e2nzi mai mari pentru a \u00eemprumuta bani.<\/p>\n
\nCre\u015fterea dob\u00e2nzii de c\u0103tre BNR de mar\u0163i la 2%, a\u015fa cum se a\u015fteapt\u0103 anali\u015ftii, nu ar fi o problem\u0103, pentru c\u0103 dob\u00e2nda revine la nivelul de acum un an.<\/p>\n
\n\u00centrebarea tuturor este ce va face Banca Na\u0163ional\u0103 \u00een continuare, pentru c\u0103 va mai fi nevoit\u0103 s\u0103 creasc\u0103 dob\u00e2nda de referin\u0163\u0103 la 2,5%, dac\u0103 nu chiar la 3%, pentru a \u0163ine infla\u0163ia sub control \u015fi mai ales expecta\u0163iile.<\/p>\n
\nPlafonarea pre\u0163urilor la energie \u015fi la gaze va ajuta infla\u0163ia \u00een lunile urm\u0103toarele s\u0103 nu creasc\u0103, dar aceast\u0103 plafonare este o bomb\u0103 cu ceas, pentru c\u0103 \u0163ine p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 pia\u0163a ar trebui s\u0103 redevin\u0103 liber\u0103, cu pre\u0163urile de rigoare. Lumea se a\u015fteapt\u0103 ca pre\u0163urile la energie s\u0103 scad\u0103 dup\u0103 ie\u015firea din iarn\u0103, ceea ce va ajuta pe toat\u0103 lumea.<\/p>\n
\n\u00een cazul Rom\u00e2niei, cre\u015fterea \u00een continuare a dob\u00e2nzilor de c\u0103tre BNR, deja inclus\u0103 \u00een a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor, va interveni pe fondul unei sc\u0103deri a cre\u015fterii economice care \u00eencepe deja s\u0103 se simt\u0103.<\/p>\n
\nDe la 7% \u00een acest an, anali\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 la o sc\u0103dere a cre\u015fterii economice spre 3-4% anul viitor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 infla\u0163ia \u00eencepe s\u0103 mu\u015fte destul de bine, iar puterea de cump\u0103rare se reduce.<\/p>\n