{"id":198257,"date":"2021-10-25T20:10:00","date_gmt":"2021-10-25T20:10:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198257"},"modified":"2021-10-25T20:10:00","modified_gmt":"2021-10-25T20:10:00","slug":"mama-tuturor-crizelor-este-aici-lumea-trece-printr-o-criza-multipla-pe-timp-de-pace-cum-nu-a-mai-existat-vreodata-si-pare-ca-are-in-fata-si-altele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198257","title":{"rendered":"Mama tuturor crizelor este aici.  Lumea trece printr-o criz\u0103 multipl\u0103 pe timp de pace cum nu a mai existat vreodat\u0103 \u015fi pare c\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi altele"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong style=\"font-size: 12px;\">Este lips\u0103 de gaze, de cipuri, de piese de calitate pentru biciclete. M\u00e2ncarea se scumpe<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u015f<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">te, iar pandemia love<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u015f<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">te din nou. P\u00e2n\u0103 <\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u015f<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">i ziarele \u00eencep s\u0103 duc\u0103 lips\u0103 de h\u00e2rtie. Lumea trece printr-o criz\u0103 multipl\u0103 f\u0103r\u0103 precedent pe timp de pace <\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u015f<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">i pare c\u0103 are \u00een fa<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u0163<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u0103 <\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u015f<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">i altele, cum ar fi \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, asupra c\u0103reia nu va avea niciun control. \u00cens\u0103 \u00eentr-o economie global\u0103 al c\u0103rei combustibil este capitalul nimic nu pare mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor ca o criz\u0103 financiar\u0103. Deci, c\u00e2nd vom avea \u00eenc\u0103 una <\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">\u015f<\/strong><strong style=\"font-size: 12px;\">i c\u00e2t de distructiv\u0103 va fi?<\/strong><\/p>\n<p>\n<span style=\"font-size: 12px;\">Pentru CEO-ul de la JPMorgan, Jamie Dimon, lucrurile sunt de obicei clare. C\u00e2nd a fost c\u00e2ndva rugat de o fiic\u0103 de-a sa s\u0103 defineasc\u0103 o criz\u0103 financiar\u0103, el a r\u0103spuns c\u0103 \u201eeste ceva care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fiecare cinci p\u00e2n\u0103 la \u015fapte ani\u201d, scrie Bloomberg. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 economia mondial\u0103 nu \u015fi-a revenit complet din recesiunea cauzat\u0103 de pandemia de coronavirus \u015fi chiar \u015fi c\u0103 unele dintre r\u0103nile l\u0103sate de colapsul financiar din 2008 \u00eenc\u0103 nu s-au vindecat complet, un astfel de interval de timp scurt te face s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la urm\u0103toarea criz\u0103. C\u00e2nd \u015fi de unde va veni ea? Rob Subbaraman, de la Nomura, cu astfel de predic\u0163ii se ocup\u0103.<\/span><\/p>\n<p>\n<span style=\"font-size: 12px;\">El \u00ee\u015fi aminte\u015fte de regretatul academician Rudi Dornbusch, care a observat c\u0103 \u201eo criz\u0103 dureaz\u0103 mult mai mult dec\u00e2t crezi \u015fi se produce mai rapid dec\u00e2t ai fi crezut\u201d. Pentru a-\u015fi ajuta clien\u0163ii, Subbaraman \u015fi-a actualizat modelul de avertizare din timp, numit, cum altfel Cassandra \u2013 prin\u0163esa din Troia blestemat\u0103 de zeul Apollo ca profe\u0163iile sale, de\u015fi corecte, s\u0103 nu fie crezute de nimeni. Argumentul s\u0103u este c\u0103 ratele de dob\u00e2nd\u0103 sc\u0103zute \u015fi achizi\u0163iile masive de active de c\u0103tre b\u0103ncile centrale risc\u0103 s\u0103 lase lumea vulnerabil\u0103 la bule de active umflate de datorii care la un moment dat vor face implozie, poate chiar brusc. Componentele modelului includ indicatori ai creditului \u015fi datoriei private restante, precum \u015fi ai pre\u0163urilor propriet\u0103\u0163ilor \u015fi ac\u0163iunilor, printre altele. Algoritmul a indicat corect dou\u0103 treimi din ultimele 53 de crize din 40 de economii \u00eencep\u00e2d cu anii 1990.<\/span><\/p>\n<p>\n\u015ei de unde va veni urm\u0103toarea criz\u0103? Subbaraman apreciaz\u0103 c\u0103 \u00een prezent \u015fase economii par vulnerabile \u00een urm\u0103torii trei ani, cea a SUA fiind cea mai expus\u0103 riscului. Japonia, Germania, Taiwan, Suedia \u015fi Olanda sunt, de asemenea, \u00eengrijor\u0103toare. Cu rezultatele probabil influen\u0163ate de mediul actual inundat de bani ieftini, economistul a aplicat teste de stres pentru un \u015foc venit de la ratele de dob\u00e2nd\u0103. Dac\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla acest lucru, \u0163\u0103rile aflate \u00een pericol r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi, \u00eens\u0103 printre ele \u00ee\u015fi fac loc \u015fi Fran\u0163a, Ungaria, Rom\u00e2nia, Noua Zeeland\u0103 \u015fi Portugalia. \u0162in\u00e2nd pasul cu vremurile, Nomura a introdus \u015fi amenin\u0163area unui \u015foc al schimb\u0103rilor climatice asupra stabilit\u0103\u0163ii financiare. Lu\u00e2nd \u00een considerare acest lucru, \u0163\u0103rile nordice par bine a\u015fezate, \u00eens\u0103 13 economii de pia\u0163\u0103 emergente sunt vulnerabile. Pentru Willem H. Buiter, fost economist \u015fef la Citigroup \u00eentre 2010 \u015fi 2018 \u015fi acum profesor de economie interna\u0163ional\u0103 la Universitatea Columbia, lucrurile sunt \u015fi mai clare.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<span style=\"font-size:14px;\"><span style=\"color:#000080;\"><strong>\u00cen Germania se tot lunge<\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>te lista companiilor <\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>i a institu<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>iilor financiare care se lovesc de probleme, de<\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>i aceste probleme ar fi trebuit identificate acum mult, mult timp de autorit<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>ile de supraveghere de acolo. Iar nimeni din lumea occidental<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> nu poate <\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>ti ce se <\/strong><strong>\u00ee<\/strong><strong>nt<\/strong><strong>\u00e2<\/strong><strong>mpl<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> cu adev<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>rat <\/strong><strong>\u00ee<\/strong><strong>n China.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nEl avertizeaz\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 de Project Syndicate c\u0103 b\u0103ncile centrale trebuie s\u0103 se pun\u0103 \u00een gard\u0103 deoarece bursele de ac\u0163iuni globale \u015fi pie\u0163ele imobiliare sunt supraevaluate, \u00een timp ce efectul de levier este aproape de niveluri record pentru gospod\u0103rii, corpora\u0163ii, b\u0103nci \u015fi guverne. Adic\u0103 toat\u0103 lumea a crescut \u015fi a prosperat pe bani care nu exist\u0103. De la \u00eenceputul anului 2020, b\u0103ncile centrale din economiile avansate a trebuit s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre urm\u0103rirea stabilit\u0103\u0163ii financiare, infla\u0163ia sc\u0103zut\u0103 (de obicei 2%) sau activitatea economic\u0103 real\u0103, explic\u0103 Buiter. F\u0103r\u0103 excep\u0163ie, acestea au optat pentru stabilitatea financiar\u0103, urm\u00e2nd activitatea economic\u0103 real\u0103, cu infla\u0163ia pe ultimul loc. Drept urmare, singura banc\u0103 central\u0103 cu economie avansat\u0103 care a majorat ratele de dob\u00e2nd\u0103 de politic\u0103 monetar\u0103 de la \u00eenceputul pandemiei de COVID-19 a fost Norges Bank, Banca Norvegiei, care \u015fi-a ridicat referin\u0163a de politic\u0103 de la zero la 0,25% pe 24 septembrie. Institu\u0163ia a sugerat c\u0103 o cre\u015ftere suplimentar\u0103 a dob\u00e2nzilor este posibil\u0103 \u00een decembrie \u015fi c\u0103 rata politicii sale ar putea ajunge la 1,7% spre sf\u00e2r\u015fitul anului 2024, \u00eens\u0103 acest lucru reprezint\u0103 o dovad\u0103 \u015fi mai puternic\u0103 a reticen\u0163ei extreme a factorilor de decizie de politic\u0103 monetar\u0103 de a implementa tipul de cre\u015ftere a ratei care este necesar pentru a atinge \u0163inta de infla\u0163ie de 2% \u00een mod constant. \u00cen prezent, evalu\u0103rile risc-activ sunt complet deta\u015fate de realitate, avertizeaz\u0103 profesorul. Reticen\u0163a cople\u015fitoare a b\u0103ncilor centrale de a urma politici de dob\u00e2nd\u0103 \u015fi de bilan\u0163 compatibile cu obiectivele lor de infla\u0163ie nu ar trebui s\u0103 fie o surpriz\u0103. \u00cen anii de la \u00eenceputul Marii Modera\u0163ii la mijlocul deceniului 1980 \u015fi criza financiar\u0103 din 2007-08, b\u0103ncile centralecu economie avansat\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103 acorde suficient\u0103 greutate stabilit\u0103\u0163ii financiare. Rezultatul a fost un dezastru financiar \u015fi o recesiune ciclic\u0103 sever\u0103.<\/p>\n<p>\nConfirm\u00e2nd logica \u201emu\u015fcat\u0103 o dat\u0103, de dou\u0103 ori mai timid\u201d, b\u0103ncile centrale au r\u0103spuns pandemiei de COVID-19 prin aplicarea unor politici agresive f\u0103r\u0103 precedent pentru a asigura stabilitatea financiar\u0103. Dar, de asemenea, au dep\u0103\u015fit cu mult ceea ce era necesar, elimin\u00e2nd toate fr\u00e2nele politicii monetare pentru a sprijini activitatea economic\u0103 real\u0103. B\u0103ncile centrale, justificat, au acordat prioritate stabilit\u0103\u0163ii financiare \u00een detrimentul stabilit\u0103\u0163ii pre\u0163urilor, consider\u00e2nd c\u0103 stabilitatea financiar\u0103 \u00een sine este o condi\u0163ie prealabil\u0103 pentru stabilitatea durabil\u0103 a pre\u0163urilor (\u015fi pentru celelalte \u0163inte ale unor b\u0103nci centrale, cum ar fi ocuparea deplin\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103). Costul economic \u015fi social al unei crize financiare, \u00een special av\u00e2nd \u00een vedere un efect de levier privat \u015fi public la fel de mare ca \u00een prezent, ar face s\u0103 par\u0103 mai mic costul dep\u0103\u015firii persistente a \u0163intei de infla\u0163ie. Evident, ratele infla\u0163iei foarte mari trebuie evitate, deoarece \u015fi ele pot deveni o surs\u0103 de instabilitate financiar\u0103; dar dac\u0103 pentru prevenirea unei calamit\u0103\u0163i financiare este nevoie de c\u00e2\u0163iva ani de infla\u0163ie ridicat\u0103 de o singur\u0103 cifr\u0103, pre\u0163ul merit\u0103. Este de a\u015fteptat, \u015fi de sperat, ca b\u0103ncile centrale \u2013 \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cea mai influent\u0103 dintre toate, Rezerva Federal\u0103 american\u0103 \u2013 s\u0103 fie gata s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een mod adecvat dac\u0103 guvernul federal american \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte \u201eplafonul datoriilor\u201d. Un studiu recent realizat de Mark Zandi de la Moody\u2019s Analytics concluzioneaz\u0103 c\u0103 o neplat\u0103 (default) a datoriei suverane a SUA ar putea distruge p\u00e2n\u0103 la 6 milioane de locuri de munc\u0103 \u00een SUA \u015fi p\u00e2n\u0103 la 15.000 de miliarde de dolari din averile private. Aceast\u0103 estimare pare optimist\u0103, spune profesorul. \u00cen cazul \u00een care defaultul suveran al SUA ar fi prelungit, costurile ar fi probabil mult mai mari. \u00cen orice caz, un default suveran al SUA ar avea un impact global \u015fi devastator, afect\u00e2nd at\u00e2t economiile avansate, c\u00e2t \u015fi pie\u0163ele emergente \u015fi \u00een curs de dezvoltare.<\/p>\n<p>\nMulte \u0163\u0103ri sunt creditori ai Americii, iar dolarul american r\u0103m\u00e2ne moneda de rezerv\u0103 a lumii. Chiar \u015fi f\u0103r\u0103 o ran\u0103 autoprovocat\u0103, cum ar fi un e\u015fec al Congresului SUA de a ridica sau suspenda plafonul datoriilor \u2013 o dezbatere care se reia deja ciclic dup\u0103 marea criz\u0103, fragilitatea financiar\u0103 este omniprezent\u0103 \u00een zilele noastre. Datoriile gospod\u0103riilor, ale companiilor, ale b\u0103ncilor \u015fi guvernamentale au crescut p\u00e2n\u0103 la niveluri record \u00een acest secol, f\u0103c\u00e2nd toate cele patru sectoare mai vulnerabile la \u015focurile financiare. B\u0103ncile centrale sunt singurii actori economici capabili s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 crizei de finan\u0163are \u015fi de lichiditate pe pie\u0163e care fac acum parte din noua normalitate. Nu exist\u0103 suficient\u0103 rezisten\u0163\u0103 \u00een bilan\u0163urile din afara b\u0103ncii centrale pentru a aborda o v\u00e2nzare \u00een panic\u0103 a activelor aflate \u00een dificultate sau retragerea capitalului de la b\u0103ncile comerciale sau de la alte institu\u0163ii financiare importante din punct de vedere sistemic care de\u0163in pasive lichide \u015fi active nelichide. Acest lucru este la fel de adev\u0103rat pentru China ca pentru SUA, zona euro, Japonia \u015fi Marea Britanie.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/20303491\/2\/55539954-l.jpg?height=414&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 414px;\" \/><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nBula imobiliar\u0103 a Chinei \u2013 \u015fi datoriile gospod\u0103riilor ancorate de aceasta \u2013 este probabil s\u0103 fac\u0103 implozie mai devreme sau mai t\u00e2rziu. Dezvoltatorul imobiliar periculos, Evergrande, ar putea fi catalizatorul. Dar chiar dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile chineze vor reu\u015fi s\u0103 previn\u0103 o criz\u0103 financiar\u0103 deplin\u0103, o criz\u0103 economic\u0103 profund\u0103 \u015fi persistent\u0103 ar fi inevitabil\u0103. Dac\u0103 la aceasta este ad\u0103ugat\u0103 o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a ratei de cre\u015ftere poten\u0163ial\u0103 a Chinei (din cauza demografiei \u015fi a politicilor ostile afacerilor), economia mondial\u0103 \u00ee\u015fi va pierde unul dintre motoarele sale. \u00cen economiile avansate (\u015fi pe multe pie\u0163e emergente), activele de risc, \u00een special ac\u0163iunile \u015fi activele imobiliare, par a fi supraevaluate material, \u00een ciuda recentelor corec\u0163ii minore. Singura modalitate de a evita aceast\u0103 concluzie este s\u0103 credem c\u0103 ratele reale ale dob\u00e2nzii pe termen lung (care sunt negative \u00een multe cazuri) sunt la sau aproape de valorile lor fundamentale. Este probabil ca at\u00e2t ratele de dob\u00e2nd\u0103 sigure reale pe termen lung, c\u00e2t \u015fi primele de risc asociate, s\u0103 fie cobor\u00e2te artificial de credin\u0163e distorsionate \u015fi, respectiv, de bule de durat\u0103. Dac\u0103 da, evalu\u0103rile risc-activ de ast\u0103zi sunt complet desprinse de realitate. Ori de c\u00e2te ori se materializeaz\u0103 inevitabilele corec\u0163ii ale pre\u0163urilor, b\u0103ncile centrale, autorit\u0103\u0163ile de supraveghere \u015fi autorit\u0103\u0163ile de reglementare vor trebui s\u0103 colaboreze \u00eendeaproape cu ministerele de finan\u0163e pentru a limita daunele din economia real\u0103. Va fi necesar\u0103 o reducere semnificativ\u0103 a efectului de \u00eendatorare de c\u0103tre toate cele patru sectoare (gospod\u0103rii, \u00eentreprinderi nefinanciare, institu\u0163ii financiare \u015fi guverne) pentru a reduce vulnerabilitatea financiar\u0103 \u015fi pentru a spori rezilien\u0163a.<\/p>\n<p>\nRestructurarea ordonat\u0103 a datoriilor, inclusiv restructurarea datoriilor suverane ale mai multor \u0163\u0103ri \u00een curs de dezvoltare extrem de vulnerabile, va trebui s\u0103 fac\u0103 parte din restabilirea la termen a durabilit\u0103\u0163ii financiare. B\u0103ncile centrale, ac\u0163ion\u00e2nd din rolul de creditori de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 (lenders of last resort &#8211; LLR) \u015fi deciden\u0163i de pia\u0163\u0103 de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 (market makers of last resort \u2013 MMLR), vor fi din nou elementele cheie \u00een ceea ce este sigur o secven\u0163\u0103 haotic\u0103 de evenimente. Contribu\u0163iile lor la stabilitatea financiar\u0103 global\u0103 nu au fost niciodat\u0103 mai importante. Obiectivele de infla\u0163ie \u015fi de ocupare deplin\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103 pot a\u015ftepta, dar stabilitatea financiar\u0103 nu. Deoarece opera\u0163iunile LLR \u015fi MMLR se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een zona crepuscular\u0103 dintre nelichiditate \u015fi insolven\u0163\u0103, aceste activit\u0103\u0163i ale b\u0103ncilor centrale au caracteristici cvasifiscale accentuate. Astfel, criza care p\u00e2nde\u015fte dup\u0103 col\u0163 va diminua inevitabil independen\u0163a b\u0103ncii centrale, concluzioneaz\u0103 Buiter. Ca un avertisment pentru toat\u0103 lumea, orice predic\u0163ie despre vreo viitoare criz\u0103 trebuie privit\u0103 cu pruden\u0163\u0103 dac\u0103 vine de la cineva care are interesul de a mi\u015fca pie\u0163ele \u00eentr-un sens sau altul. Pe de alt\u0103 parte, cei care nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc asigur\u0103rile date de b\u0103ncile centrale sunt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 o fac\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi Banca Central\u0103 European\u0103 \u015fi-a dat cu st\u00e2ngul \u00een dreptul sau se poate cu u\u015furin\u0163\u0103 spune c\u0103 a c\u0103zut \u00een nas, c\u00e2nd a majorat dob\u00e2nzile atunci c\u00e2nd pentru al\u0163ii, cum ar fi Fed, era evident c\u0103 vine o mare criz\u0103 financiar\u0103. Acum, BCE, \u015fi altele, \u00ee\u015fi men\u0163in asigur\u0103rile c\u0103 infla\u0163ia este trec\u0103toare, de\u015fi pre\u0163urile cresc peste a\u015ftept\u0103rile oricui. Apoi, \u00een Germania se tot lunge\u015fte lista companiilor \u015fi a institu\u0163iilor financiare care se lovesc de probleme, de\u015fi aceste probleme ar fi trebuit identificate acum mult, mult timp de autorit\u0103\u0163ile de supraveghere de acolo. Iar nimeni din lumea occidental\u0103 nu poate \u015fti ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat \u00een China.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este lips\u0103 de gaze, de cipuri, de piese de calitate pentru biciclete. M\u00e2ncarea se scumpe\u015fte, iar pandemia love\u015fte din nou. P\u00e2n\u0103 \u015fi ziarele \u00eencep s\u0103 duc\u0103 lips\u0103 de h\u00e2rtie. Lumea trece printr-o criz\u0103 multipl\u0103 f\u0103r\u0103 precedent pe timp de pace \u015fi pare c\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi altele, cum ar fi \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, asupra c\u0103reia [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[7267,182,7833,7573,184,14847,13631,106],"class_list":["post-198257","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-banci","tag-criza","tag-criza-financiara","tag-economii","tag-inflatie","tag-pandemie","tag-stabilitate","tag-sua"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198257","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=198257"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198257\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=198257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=198257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=198257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}