\nS\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 antreprenorii rom\u00e2ni Aurel \u015fi Marinic\u0103 Potop au v\u00e2ndut c\u0103tre fondul de investi\u0163ii ROCA Investments businessul cu vopsele Sarcom R\u00e2mnicu V\u00e2lcea (brandurile de vopseluri Sticky \u015fi Coral), o afacere pe care au fondat-o \u00een urm\u0103 cu 30 de ani. Marinic\u0103 Potop a declarat pentru ZF: Am v\u00e2ndut pentru c\u0103 nu am descenden\u0163i care s\u0103 duc\u0103 afacerea mai departe, copiii au alte businessuri \u015fi nu erau interesa\u0163i s\u0103 continue cu Sarcom. De mai mult\u0103 vreme exista planul acesta al v\u00e2nz\u0103rii, valoarea tranzac\u0163iei reflect\u0103 ceea ce ne-am dorit, a fost de ordinul zecilor de milioane de euro.<\/p>\n
\nSarcom avea o singur\u0103 fabric\u0103 cu 120 de angaja\u0163i, iar tot businessul a avut o cifr\u0103 de afaceri de 56,9 milioane de lei \u00een 2020, cu un profit net de de 12,3 milioane de lei. Problema celor doi fra\u0163i Aurel \u015fi Marinic\u0103 Potop de a nu putea s\u0103 lase afacerea copiilor pentru c\u0103 ace\u015ftia nu voiau s\u0103 o preia nu este nou\u0103. Odat\u0103 cu trecerea anilor, pentru c\u0103 totu\u015fi au trecut 30 de ani de la Revolu\u0163ie, mai mul\u0163i oameni de afaceri, patroni, antreprenori, se vor confrunta cu aceast\u0103 problem\u0103, cui las\u0103 businessul, cine poate s\u0103 \u00eel duc\u0103 mai departe, cum poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een familie \u00eenc\u0103 o genera\u0163ie.<\/p>\n
\nCei doi fra\u0163i au mers pe varianta v\u00e2nz\u0103rii afacerii c\u0103tre un fond de investi\u0163ii rom\u00e2nesc \u2013 ROCA Investments, desprins ca linie de business separat\u0103 din CITR\/Impetum Group, unde \u00een joc sunt banii echipei de la CITR, cu Andrei Cionca, Dan \u015eucu de la Mobexpert, fra\u0163ii Pav\u0103l de la Dedeman sau Banca Transilvania, printre al\u0163ii. Problema multor afaceri din Rom\u00e2nia, care nu sunt foarte multe suficient de puternice, este c\u0103 fondatorii, ac\u0163ionarii principali nu au reu\u015fit s\u0103 se desprind\u0103 treptat din business, din conducerea executiv\u0103 \u015fi s\u0103 creasc\u0103 sau s\u0103 aduc\u0103 manageri din afar\u0103 care s\u0103 poat\u0103 prelua conducerea afacerii \u00eentr-un mod independent. A\u015fa c\u0103 fondatorii se trezesc c\u0103 anii trec \u015fi businessul pe care l-au fondat depinde tot de ei. \u00cen aceste condi\u0163ii, dac\u0103 nu au cum s\u0103-l predea \u00een familie, trebuie s\u0103-l v\u00e2nd\u0103, poate \u00eenainte de-a fi prea t\u00e2rziu, \u00eenainte s\u0103 intre pe o pant\u0103 descendent\u0103. Din p\u0103cate, cei mai mul\u0163i dintre antreprenorii rom\u00e2ni, cu afaceri destul de viabile \u015fi bancabile, au respins listarea companiei lor la Burs\u0103, o opera\u0163iune care le-ar fi permis s\u0103 \u00eencaseze o parte din bani prin v\u00e2nzarea unui pachet de ac\u0163iuni, s\u0103 aduc\u0103 un board independent \u015fi o conducere executiv\u0103 \u015fi poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 afacerea \u00een familie. Acest model este prezent \u00een \u0163\u0103rile vestice de decenii. Sunt \u015fi c\u00e2teva modele \u00een Rom\u00e2nia care au fost de succes. Spre exemplu TeraPlast Bistri\u0163a, unde Dorel Goia, antreprenorul care controleaz\u0103 compania, a adus-o la Burs\u0103, a avut \u00eencredere s\u0103 aduc\u0103 o conducere executiv\u0103 \u015fi treptat a v\u00e2ndut o parte din ac\u0163iuni, el ajung\u00e2nd \u00een prezent la 46%, \u00een timp ce ceilal\u0163i ac\u0163ionari de\u0163in restul, din care fondul de pensii NN Pensii are 12% din companie. TeraPlast a avut \u00een ultimii doi ani una dintre cele mai spectaculoase cre\u015fteri bursiere, valoarea unei ac\u0163iuni cresc\u00e2nd de la 0,15 lei \u00een 2019, de exemplu, p\u00e2n\u0103 la 1,28 lei acum. Capitalizarea bursier\u0103 a ajuns la 2,78 miliarde de lei. De\u015fi are numai 46% din ac\u0163iuni, Dorel Goia controleaz\u0103 \u00een continuare afacerea. Poate cel mai bun exemplu este cel al B\u0103ncii Transilvania, unde Horia Ciorcil\u0103, unul dintre fondatori, care are mai pu\u0163in de 5% din ac\u0163iuni, controleaz\u0103 \u00een continuare banca, fiind \u015fi pre\u015fedintele Consiliului de Administra\u0163ie de 20 de ani. Banca Transilvania a ajuns prima banc\u0103 din Rom\u00e2nia prin achizi\u0163ia a trei b\u0103nci \u015fi are o valoare bursier\u0103 de 16,4 miliarde de lei, adic\u0103 3,31 miliarde de euro. (\u00cen 1994 banca a pornit cu un capital de 4 milioane de dolari.)<\/p>\n
\nDac\u0103 antreprenorii rom\u00e2ni care \u00ee\u015fi pun problema pred\u0103rii afacerii pe care au fondat-o s-ar g\u00e2ndi mult mai serios la listarea la Burs\u0103 prin v\u00e2nzarea unei p\u0103r\u0163i din ac\u0163iuni, dar cu p\u0103strarea controlului, businessul din Rom\u00e2nia, \u00een ansamblu, ar fi mai puternic. Pe pia\u0163\u0103 sunt bani care stau degeaba, inclusiv bani rom\u00e2ne\u015fti ob\u0163inu\u0163i din alte afaceri, care de-abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie plasa\u0163i \u00een afara imobiliarelor. Rom\u00e2nia are numai 704 companii mari, adic\u0103 cele care au o cifr\u0103 de afaceri de peste 50 de milioane de euro, dar din care marea majoritate sunt multina\u0163ionale. Avem numai 8.200 de companii medii, cu o cifr\u0103 de afaceri cuprins\u0103 \u00eentre 10 \u015fi 50 de milioane de euro, conform unui studiu al companiei de analiz\u0103 Keysfin, pe baza datelor din anul financiar 2020. Avem 47.400 de companii mici, cu afaceri \u00eentre 2 \u015fi 10 milioane de euro. Restul de 95% din companiile din Rom\u00e2nia sunt micro\u00eentreprinderi. Rom\u00e2nia, economia rom\u00e2neasc\u0103, ar avea nevoie de mai multe companii rom\u00e2ne\u015fti mijlocii \u015fi mari, \u015fi poate chiar mici, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aici se \u00eencadreaz\u0103 \u015fi companii care pot s\u0103 ajung\u0103 la 10 milioane de euro cifr\u0103 de afaceri.<\/p>\n
\nFondurile de pensii din Rom\u00e2nia Pilon II, care au intr\u0103ri de peste 1 miliard de euro pe an de la angaja\u0163ii rom\u00e2ni (3,75% din salariul brut al unui angajat se duce \u00eentr-unul din cele \u015fapte fonduri de pensii Pilon II), de-abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u015fi alte companii la Burs\u0103 ca s\u0103-\u015fi plaseze banii. Antreprenorilor rom\u00e2ni le este fric\u0103 c\u0103, dac\u0103 vin la Burs\u0103, o s\u0103 le \ueb51fure\u201d cineva compania. Ce nu \u00een\u0163eleg ei este c\u0103 fondurile care intr\u0103 \u00eentr-o companie sau investitorii din retail nu vizeaz\u0103 preluarea companiei pentru c\u0103 nu ar \u015fti s\u0103 o conduc\u0103. Ei vor doar un loc unde s\u0103 plaseze milioane, zeci de milioane de euro \u015fi s\u0103 aib\u0103 un randament bun la dividende \u015fi o cre\u015ftere rezonabil\u0103 a valorii ac\u0163iunilor. Nimeni nu vrea s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103-\u015fi bat\u0103 capul cu o fabric\u0103 sau cu o capacitate de produc\u0163ie. A\u015fa c\u0103 patronii rom\u00e2ni pot s\u0103 fie siguri c\u0103 nu le vrea nimeni locul. Eu acum sper ca ROCA Investments s\u0103 creasc\u0103 mai departe compania Sarcom \u015fi s-o listeze la Burs\u0103. Nu de alta, dar \u015fi fondurile de investi\u0163ii au nevoie ca Bursa de la Bucure\u015fti s\u0103 aib\u0103 companii noi, s\u0103 aib\u0103 ac\u0163iuni interesante pentru a atrage aten\u0163ia investitorilor. O pia\u0163\u0103 bun\u0103 de exit dintr-o afacere (toat\u0103 lumea se pl\u00e2nge c\u0103 multiplii de evaluare \u00een Rom\u00e2nia sunt mai mici dec\u00e2t ce \u00eent\u00e2lnim \u00een Polonia, Cehia, Ungaria) nu se creeaz\u0103 de la sine, chiar \u015fi fondurile de investi\u0163ii au nevoie de o pia\u0163\u0103 de exit.<\/p>\n