{"id":198069,"date":"2021-10-17T17:44:00","date_gmt":"2021-10-17T17:44:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198069"},"modified":"2021-10-17T17:44:00","modified_gmt":"2021-10-17T17:44:00","slug":"mandrie-germana-si-german-angst","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198069","title":{"rendered":"M\u00e2ndrie german\u0103 \u015fi german angst"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>\u00cen 16 ani, sau patru mandate de cancelar, sub conducerea Angelei Merkel, Germania s-a schimbat profund \u2013 m\u00e2ndria german\u0103. Dar \u015fi mai mult\u0103 schimbare \u00eei nelini\u015fte\u015fte pe germani. Unii o vor cu ner\u0103bdare, al\u0163ii privesc spre viitor cu nelini\u015fte <\/strong><strong>\u2012 german angst.<\/strong><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\nMica stea argintie din emblema Mercedesului lui Aleksandar Djordjevic str\u0103luce\u015fte puternic. O lustruie\u015fte \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Domnul Djordjevic lucreaz\u0103 la motoare cu combustie intern\u0103 pentru Daimler, unul dintre produc\u0103torii auto emblematici ai Germaniei. Are un salariu de aproximativ 60.000 de euro, opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de concediu \u015fi o garan\u0163ie negociat\u0103 de sindicat c\u0103 nu poate fi concediat p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. De\u0163ine o cas\u0103 cu dou\u0103 etaje \u015fi acel model 250 al clasei E Mercedes parcat pe aleea sa. De aceea domnul Djordjevic lustruie\u015fte steaua de pe emblem\u0103. Este ma\u015fina sa. Este m\u00e2ndria sa. \u201eSteaua este ceva stabil \u015fi puternic: \u00eenseamn\u0103 Made in Germany\u201d, a spus el. \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 nu se vor mai produce motoare cu combustie intern\u0103 la Daimler \u2013 sau preg\u0103ti oameni care lucreaz\u0103 \u00een produc\u0163ia de motoare cu combustie. \u201eSunt m\u00e2ndru de ceea ce fac\u201d, a m\u0103rturisit Djordjevic. \u201eEste nelini\u015ftitor s\u0103 \u015ftiu c\u0103 peste 10 ani slujba mea nu va mai exista\u201d. Domnul Djordjevic este imaginea noii m\u00e2ndrii \u015fi prosperit\u0103\u0163i germane \u2013 \u015fi a angoasei germane. Dup\u0103<br \/>\n16 ani cu Angela Merkel la conducere, Germania se num\u0103r\u0103 printre cele mai puternice \u0163\u0103ri din lume. O clas\u0103 de mijloc larg\u0103 \u015fi mul\u0163umit\u0103 este o caracteristic\u0103 a Germaniei doamnei Merkel, care a fost esen\u0163ial\u0103 pentru longevitatea \u015fi capacitatea sa de a-\u015fi \u00eendeplini promisiunea de stabilitate. Dar impactul ei a fost mult mai extins. A c\u0103l\u0103tori prin \u0163ara pe care Merkel o las\u0103 \u00een urm\u0103 \u00eenseamn\u0103 a o vedea profund transformat\u0103. Tat\u0103l \u00ee\u015fi poate lua concediu pentru cre\u015fterea copilului \u00een Bavaria catolic\u0103. Cuplurile de persoane de acela\u015fi gen c\u0103s\u0103torite pot cre\u015fte doi copii \u015fi \u00een afara cosmopolitului Berlin. Femeia cu hijab pred\u0103 matematic\u0103 \u00eentr-un liceu de l\u00e2ng\u0103 Frankfurt, unde majoritatea studen\u0163ilor au buletine germane, dar pu\u0163ini au p\u0103rin\u0163i germani. Muncitorul din mina de c\u0103rbune din fostul Est comunist voteaz\u0103 pentru un partid de extrem\u0103 dreapta care nu exista atunci c\u00e2nd doamna Merkel a preluat func\u0163ia. \u015ei doi tineri fra\u0163i de pe o insul\u0103 din Marea Nordului \u015fi care cred c\u0103 sunt amenin\u0163a\u0163i de cre\u015fterea nivelului m\u0103rii n-au cum s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 de perioada \u00een care nu Merkel conducea \u0163ara. \u00cens\u0103 abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 o vad\u0103 plecat\u0103. \u201e\u015etie despre pericolul schimb\u0103rilor climatice de mai mult timp dec\u00e2t suntem noi pe lumea asta\u201d, a spus unul dintre fra\u0163i \u00een timp ce privea de pe digul ierbos care protejeaz\u0103 mica insul\u0103, Pellworm, de inunda\u0163ii. \u201eDe ce n-a f\u0103cut nimic \u00een leg\u0103tur\u0103 cu asta?\u201d Ei sunt genera\u0163ia Merkel, a\u015fa cum Rusia are genera\u0163iile Putin. Ei sunt copiii erei Merkel. A\u015fa cum cancelarul \u015fi-a condus \u0163ara prin crize succesive \u015fi i-a l\u0103sat pe al\u0163ii nesupraveghea\u0163i, s-au produs schimb\u0103ri pe care le-a vrut \u015fi schimb\u0103ri pe care le-a permis. Ea a decis s\u0103 elimine treptat energia nuclear\u0103 din Germania, proces care face \u0163ara mai dependent\u0103 de gazele naturale ruse\u015fti \u015fi o pune \u00een conflict cu alte \u0163\u0103ri europene. A pus cap\u0103t serviciului militar obligatoriu. A fost primul cancelar care a afirmat c\u0103 Islamul \u201eapar\u0163ine\u201d Germaniei. C\u00e2nd a venit vorba de trecerea peste valorile tradi\u0163ionale conservatoare ale \u0163\u0103rii \u015fi ale partidului, a \u015fov\u0103it, dar \u00een cele din urm\u0103 s-a dat din cale. \u201eA v\u0103zut unde se \u00eendreapt\u0103 \u0163ara \u015fi i-a permis s\u0103 mearg\u0103 acolo\u201d, a spus Roland Mittermayer, un arhitect care s-a c\u0103s\u0103torit cu partenerul s\u0103u la scurt timp dup\u0103 ce Merkel a invitat parlamentarii conservatori s\u0103 adopte o lege care s\u0103 permit\u0103 c\u0103s\u0103toria \u00eentre persoane de acela\u015fi sex, chiar dac\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi a votat \u00eempotriv\u0103. Niciun alt lider democratic din Europa nu a rezistat mai mult \u00een func\u0163ie. Iar Merkel \u015fi-a l\u0103sat \u00een urm\u0103 func\u0163ia din pozi\u0163ia de cel mai popular politician al Germaniei. Mul\u0163i dintre predecesorii ei de dup\u0103 r\u0103zboi au l\u0103sat \u00een urm\u0103 mo\u015fteniri puternic definite. Konrad Adenauer a ancorat Germania \u00een Occident. Willy Brandt a p\u0103\u015fit peste Cortina de Fier. Helmut Kohl, mentorul de odinioar\u0103 al lui Merkel, a devenit sinonim cu unitatea german\u0103. Gerhard Schr\u00f6der a deschis calea c\u0103tre succesul economic al \u0163\u0103rii prin reforme care \u015fi acum \u00ee\u015fi mai fac efectul.&nbsp; Mo\u015ftenirea lui Merkel este mai pu\u0163in tangibil\u0103, dar la fel de reformatoare. Ea a schimbat Germania \u00eentr-o societate modern\u0103 \u2013 \u015fi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 mai pu\u0163in definit\u0103 de istoria ei. S-ar putea s\u0103 fie amintit\u0103 cel mai mult pentru decizia sa de a deschide por\u0163ile \u0163\u0103rii pentru peste un milion de refugia\u0163i \u00een \u201915-\u201916, c\u00e2nd majoritatea celorlalte na\u0163iuni occidentale i-au respins. A fost un scurt moment de c\u0103in\u0163\u0103 pentru \u0163ara care produsese Holocaustul, iar acest moment a transformat-o pe doamna cancelar \u00eentr-o icoan\u0103 a democra\u0163iei liberale. \u201eA fost un fel de vindecare\u201d, a spus Karin Marr\u00e9-Harrak, directorul unui liceu din ora\u015ful multicultural Offenbach. \u201e\u00centr-un fel am devenit o \u0163ar\u0103 mai normal\u0103\u201d. A fi numit\u0103 o \u0163ar\u0103 normal\u0103 ar putea s\u0103 par\u0103 dezam\u0103gitor \u00een alt\u0103 parte. Dar pentru Germania, o na\u0163iune b\u00e2ntuit\u0103 de trecutul s\u0103u nazist \u015fi de patru decenii de separare \u00eentre Est \u015fi Vest, normalul era ceva la care au aspirat toate genera\u0163iile postbelice. Cu toate acestea, aproape peste tot exist\u0103 \u015fi un sentiment cople\u015fitor c\u0103 noul normal era amenin\u0163at de provoc\u0103ri epice, c\u0103 lucrurile nu pot continua a\u015fa cum sunt. Exist\u0103 visul german. Domnul Djordjevic locuie\u015fte l\u00e2ng\u0103 Stuttgart, capitala puternicei industrii auto a Germaniei. \u00cen 1886, Gottlieb Daimler a inventat acolo una dintre primele ma\u015fini, chiar \u00een gr\u0103dina sa. \u00cen aceste zile ora\u015ful este cas\u0103 pentru Daimler, Porsche \u015fi Bosch, cel mai mare produc\u0103tor de piese auto din lume. Ajuns acas\u0103 dup\u0103 schimbul s\u0103u \u00eentr-o dup\u0103-amiaz\u0103 recent\u0103, domnul Djordjevic poart\u0103 \u00eenc\u0103 uniforma de fabric\u0103 \u2013 \u015fi, al\u0103turi de sigla Mercedes, insigna cu ro\u015ful distinctiv al sindicatului muncitorilor din industria metalului. Majoritatea angaja\u0163ilor Daimler sunt sindicaliza\u0163i. Reprezentan\u0163ii muncitorilor ocup\u0103 jum\u0103tate din locurile din Consiliul de Supraveghere al companiei. \u201ePovestea de succes a industriei germane este, de asemenea, povestea unei reprezent\u0103ri puternice a oamenilor care muncesc\u201d, a spus el. Siguran\u0163a, beneficiile, oportunit\u0103\u0163ile de a c\u0103p\u0103ta abilit\u0103\u0163i \u2013 toate acestea stau la baza \u201eloialit\u0103\u0163ii pe care lucr\u0103torii o simt fa\u0163\u0103 de produs \u015fi companie\u201d. Dac\u0103 visul american este ca omul s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103, visul german este siguran\u0163a locului de munc\u0103 pe via\u0163\u0103. Domnul Djordjevic, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 38 de ani, a \u015ftiut \u00eentotdeauna c\u0103 vrea s\u0103 lucreze pentru Daimler. Tat\u0103l s\u0103u a lucrat acolo p\u00e2n\u0103 a murit. \u201eA fost ca o mo\u015ftenire\u201d, a spus el. C\u00e2nd a primit primul loc de munc\u0103 la 16 ani, a crezut c\u0103 a tr\u0103ie\u015fte visul german. \u201eMi-am zis: \u00abAsta e\u00bb\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte el. \u201eM\u0103 voi pensiona de aici.\u201d Acum este mai pu\u0163in sigur. La fel ca al\u0163i produc\u0103tori de automobile germani, Daimler a \u00eent\u00e2rziat tranzi\u0163ia la ma\u015fini electrice. Primul s\u0103u model electric pur a fost lansat abia anul acesta. Obiectivul companiei este de a elimina treptat motoarele cu ardere intern\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Nimeni nu \u015ftie exact ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru pentru locurile de munc\u0103, dar Djordjevic a f\u0103cut ni\u015fte calcule. \u201eExist\u0103 1.200 de piese \u00eentr-un motor cu combustie\u201c, a spus el. \u201eExist\u0103 doar 200 \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 electric\u0103.\u201d \u201eMa\u015finile durabile sunt grozave, dar avem nevoie \u015fi de locuri de munc\u0103 durabile\u201d, a spus el. Daimler este \u00eenc\u0103 \u00een cre\u015ftere. Dar o mare parte a cre\u015fterii se produce \u00een China, a spus Michael H\u00e4berle, unul dintre reprezentan\u0163ii salaria\u0163ilor din Consiliul de Administra\u0163ie al companiei. \u015ei H\u00e4berle a lucrat la companie \u00een to\u0163i cei 35 de ani din via\u0163a sa profesional\u0103. A \u00eenceput ca mecanic \u015fi a urcat prin munc\u0103 p\u00e2n\u0103 la o diplom\u0103 \u00een afaceri \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, la un loc \u00een Consiliul de Administra\u0163ie. Aflat \u00eentr-una dintre fabricile care acum produc baterii pentru noua linie de ma\u015fini electrice EQS, H\u00e4berle spune c\u0103 sper\u0103 c\u0103 Daimler nu doar c\u0103 va supravie\u0163ui acestei transform\u0103ri, ci va ie\u015fi mai puternic\u0103. \u00centrebarea principal\u0103, a spus el, este: Va putea face la fel \u015fi Germania? A fost o vreme c\u00e2nd considera c\u0103 for\u0163a de export a \u0163\u0103rii sale este un dat. Dar acum, a spus el, \u201eGermania s-a ghemuit \u00een pozi\u0163ie defensiv\u0103\u201d.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><span style=\"font-size:14px;\"><strong>Merkel <\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>i-a l<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>sat <\/strong><strong>\u00ee<\/strong><strong>n urm<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong> func<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>ia din pozi<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>ia de cel mai popular politician al Germaniei. Mul<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>i dintre predecesorii ei de dup\u0103 r\u0103zboi au l\u0103sat \u00een urm\u0103 mo<\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>teniri puternic definite.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nIndustria auto din Germania a contribuit la realizarea miracolului economic postbelic al \u0163\u0103rii. Iar imigran\u0163ii au alimentat industria auto. Dar nu nu apar cu adev\u0103rat ca personaje principale \u00een povestea respectiv\u0103. Erau cunoscu\u0163i drept \u201emuncitori-oaspe\u0163i\u201d, iar a\u015ftept\u0103rile erau ca ei s\u0103 vin\u0103, s\u0103 lucreze \u015fi apoi s\u0103 plece. Cei mai mul\u0163i au venit din Turcia. P\u00e2n\u0103 acum dou\u0103 decenii, ei nu aveau o cale u\u015foar\u0103 c\u0103tre cet\u0103\u0163enie. Printre ace\u015ftia se aflau bunicii lui Ikbal Soysal, o t\u00e2nar\u0103 profesoar\u0103 de liceu din ora\u015ful Offenbach, l\u00e2ng\u0103 Frankfurt, al c\u0103rei tat\u0103 lucra \u00eentr-o fabric\u0103 care producea piese pentru Mercedes. Genera\u0163ia de germani imigran\u0163i a doamnei Soysal apare \u00een povestea Germaniei de ast\u0103zi. Nu numai c\u0103 au pa\u015fapoarte germane, dar mul\u0163i au \u015fi studii universitare. Sunt medici, antreprenori, jurnali\u015fti \u015fi profesori. Popula\u0163ia de imigran\u0163i din Germania a devenit a doua ca m\u0103rime din lume, av\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 doar Statele Unite. C\u00e2nd doamna Merkel a devenit cancelar \u00een 2005, 18% dintre germani aveau cel pu\u0163in un p\u0103rinte n\u0103scut \u00een afara \u0163\u0103rii. Acum, cota a ajuns la unul din patru. \u00cen \u015fcoala lui Soysal din Offenbach, nou\u0103 din zece copii au cel pu\u0163in un p\u0103rinte care a emigrat \u00een Germania. \u015ei mul\u0163i profesori sunt \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie. \u201eC\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 predau aici, to\u0163i profesorii erau germani cu r\u0103d\u0103cini germane\u201d, a spus profesoara titular\u0103 Karin Marr\u00e9-Harrak. \u201eAcum, aproape jum\u0103tate dintre ei au r\u0103d\u0103cini diverse.\u201d<\/p>\n<p>\nSoysal, musulman\u0103, a dorit \u00eentotdeauna s\u0103 fie profesoar\u0103, dar \u015ftia c\u0103 risc\u0103. Nu fusese niciodat\u0103 acolo vreo profesoar\u0103 de liceu cu e\u015farf\u0103 pe cap. A\u015fadar, c\u00e2nd a fost invitat\u0103 pentru primul ei interviu de angajare, a sunat \u00eenainte s\u0103 avertizeze \u015fcoala. Era anul 2018. Secretarul s-a consultat cu directorul, care a lini\u015ftit-o imediat: \u201eCeea ce conteaz\u0103 este ceea ce ai \u00een cap, nu ceea ce ei pe cap\u201d. A primit acel loc de munc\u0103 \u015fi \u00eentre timp \u015fi altele. Nu a fost \u00eentotdeauna u\u015for. \u201eStuden\u0163ii uit\u0103 foarte repede de e\u015farfa de pe cap\u201d, a spus Soysal. Dar unii p\u0103rin\u0163i s-au pl\u00e2ns \u015fefului din cancelaria de profesori. Odat\u0103, o elev\u0103 i-a cerut sfatul doamnei Soysal. Fata purta o e\u015farf\u0103, dar nu era sigur\u0103 de ea. \u201eDac\u0103 nu te sim\u0163i bine, trebuie s\u0103 o dai jos\u201d, i-a spus Soysal.&nbsp; Pentru ea, aceasta \u00eenseamn\u0103 libertatea religioas\u0103 consacrat\u0103 \u00een constitu\u0163ia Germaniei. \u201eP\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sunt german\u0103\u201d, a spus ea, \u201edeci \u015fi e\u015farfa mea este \u015fi german\u0103\u201d.&nbsp; Plec\u00e2nd din Offenbach, urm\u0103toarea oprire este Hanau. Aici, \u00een februarie anul trecut, un individ \u00eenarmat cu orient\u0103ri de extrem\u0103 dreapt\u0103 a intrat \u00een mai multe baruri \u015fi a \u00eempu\u015fcat nou\u0103 tineri, \u00een mare parte migran\u0163i. Reac\u0163ia \u00eempotriva diversific\u0103rii \u015fi moderniz\u0103rii pe care Merkel a dorit-o a devenit din ce \u00een ce mai violent\u0103. Germania a suferit trei atacuri teroriste ale extremi\u015ftilor de dreapta \u00een mai pu\u0163in de trei ani. Terenul ideologic pentru aceast\u0103 violen\u0163\u0103 este \u00een multe feluri \u00eentrupat de un partid care \u015fi-a ales numele \u00een opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de cancelar. Merkel a justificat adesea politicile nepopulare numindu-le \u201ealternativlos\u201d \u2013 f\u0103r\u0103 alternativ\u0103. Alternativa pentru Germania, sau AfD, a fost fondat \u00een 2013 ca opozi\u0163ie la bailoutul Greciei pe care guvernul doamnei Merkel l-a proiectat \u00een timpul crizei datoriilor suverane din Europa. C\u00e2nd Germania a \u00eent\u00e2mpinat peste un milion de refugia\u0163i \u00een 2015 \u015fi 2016, partidul a adoptat o atitudine zgomotoas\u0103 antiimigran\u0163i care l-a catapultat \u00een Parlamentul Germaniei. AfD este marginalizat \u00een vestul \u0163\u0103rii. Dar a devenit al doilea cel mai puternic partid \u00een fostul Est comunist, locul \u00een care a copil\u0103rit \u015fi a crescut Merkel. Politic cel pu\u0163in, Germania doamnei Merkel este mai \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre Est \u015fi Vest dec\u00e2t \u00een oricare alt moment de la reunificare. \u00cen Forst, odinioar\u0103 un prosper centru al industriei textilelor la grani\u0163a cu Polonia, dar care a pierdut mii de locuri de munc\u0103 \u015fi o treime din popula\u0163ie dup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului, AfD a fost primul la alegerile trecute. \u00cen centrul ora\u015fului, fabricile ruinate \u015fi co\u015furile de fum \u00eenc\u0103 str\u0103pung orizontul. Inegalitatea persistent\u0103 dintre Est \u015fi Vest, la trei decenii de la reunificare, este \u00eenc\u0103 evident\u0103, chiar dac\u0103 banii contribuabililor din Vest au curs spre Est \u015fi lucrurile s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it treptat. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 guvernul inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 elimine treptat produc\u0163ia de c\u0103rbune p\u00e2n\u0103 \u00een 2038, ceea ce va afecta \u015fi mai mult Estul, se vor promite miliarde \u00een plus pentru a ajuta la compensarea pierderilor de locuri de munc\u0103.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><span style=\"font-size:14px;\"><strong>Konrad Adenauer a ancorat Germania \u00een Occident. <\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><span style=\"font-size:14px;\"><strong>Willy Brandt a p\u0103<\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>it peste Cortina de Fier. <\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><span style=\"font-size:14px;\"><strong>Helmut Kohl, mentorul de odinioar\u0103 al lui Merkel, a devenit sinonim cu unitatea german\u0103.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nDar, dup\u0103 cum spune Mike Balzke, muncitor la mina de c\u0103rbune din apropiere de J\u00e4nschwalde, \u201eNu vrem bani \u2013 vrem un viitor\u201d. Domnul Balzke \u015fi-a reamintit de optimismul pe care-l avea c\u00e2nd Merkel a devenit cancelar pentru prima dat\u0103. Deoarece era din Est, ca \u015fi ei, \u015fi un om de \u015ftiin\u0163\u0103, el se a\u015ftepta ca ea s\u0103 fie ambasador Estului \u2013 \u015fi al c\u0103rbunelui. \u00cen schimb, satul s\u0103u \u015fi-a pierdut un sfert din popula\u0163ie \u00een timpul mandatelor sale. Nu a fost construit\u0103 niciodat\u0103 linia de tren promis\u0103 de la Forst la Berlin. Oficiul po\u015ftal s-a \u00eenchis. Balzke, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 41 de ani, \u00ee\u015fi face griji c\u0103 regiunea se va transforma \u00eentr-un pustiu. Anxietatea este profund\u0103. \u015ei s-a ad\u00e2ncit din nou odat\u0103 cu venirea refugia\u0163ilor \u00een 2015. Oportunit\u0103\u0163ile pentru cei l\u0103sa\u0163i \u00een urm\u0103 \u00een Est aveau s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai pu\u0163ine. La \u015fase ore de condus spre nord-vest de Berlin, trec\u00e2nd prin nesf\u00e2r\u015fite c\u00e2mpuri verzi pres\u0103rate cu parcuri eoliene \u015fi dup\u0103 o plimbare de 40 de minute cu feribotul de-a lungul coastei M\u0103rii Nordului, se afl\u0103 Pellworm, o insul\u0103 somnoroas\u0103 \u00een care familia Backsen se ocup\u0103 cu agricultura din 1703. \u00cen urm\u0103 cu doi ani, au chemat guvernul doamnei Merkel \u00een judecat\u0103 pentru abandonarea obiectivelor sale de emisii de dioxid de carbon \u00een temeiul acordului climatic de la Paris. Au pierdut, dar apoi au \u00eencercat din nou, depun\u00e2nd o pl\u00e2ngere la curtea constitu\u0163ional\u0103. De data aceasta au c\u00e2\u015ftigat. \u201eEste vorba de libertate\u201d, a spus Sophie Backsen, 23 de ani, care ar dori s\u0103 preia ferma tat\u0103lui ei \u00eentr-o zi. Fra\u0163ii mai mici ai lui Sophie, Hannes, 19 ani \u015fi Paul, 21 de ani, au spus c\u0103 vor vota pentru prima dat\u0103 \u00een alegerile istorice din 26 septembrie, cele care&nbsp; marcheaz\u0103 \u00eenceputurile vremurilor post-Merkel. La fel ca mul\u0163i dintre tineri, i-au ales pe ecologi\u015fti. \u201eDac\u0103 privi\u0163i cum voteaz\u0103 genera\u0163ia noastr\u0103, vede\u0163i opusul la ceea ce arat\u0103&nbsp; sondajele\u201d, a spus Paul. \u201eVerzii ne-ar conduce \u0163ara\u201d. Pellworm este la nivelul m\u0103rii \u015fi \u00een unele zone chiar sub acesta. F\u0103r\u0103 un dig \u015fi pompe care s\u0103 protejeze terenul, insula ar fi inundat\u0103 la fiecare furtun\u0103 sau sezon ploios. \u201eC\u00e2nd avem ploaie permanent\u0103 timp de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, insula se umple ca o cad\u0103 de baie \u00eentre diguri\u201c, a spus Hannes. Perspectiva cre\u015fterii nivelului m\u0103rii este o amenin\u0163are existen\u0163ial\u0103 aici. \u201eAcestea sunt unele dintre cele mai importante alegeri\u201c, a spus Hannes. \u201eEste ultima \u015fans\u0103 de a face lucrurile cum trebuie.\u201d \u201eDac\u0103 nici m\u0103car o \u0163ar\u0103 ca Germania nu se poate descurca cu acest lucru, ce \u015fanse avem?\u201d \u00centre timp, criza de energie a \u00eenghi\u0163it Europa, iar Germania s-a re\u00eentors la arderea c\u0103rbunilor.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><span style=\"font-size:14px;\"><strong>Gerhard Schr\u00f6der a deschis calea c\u0103tre succesul economic al <\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>rii prin reforme care <\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>i acum <\/strong><strong>\u00ee<\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>i mai fac efectul.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><span style=\"font-size:14px;\"><strong>Mo<\/strong><strong>\u015f<\/strong><strong>tenirea lui Merkel este mai pu<\/strong><strong>\u0163<\/strong><strong>in tangibil<\/strong><strong>\u0103<\/strong><strong>, dar la fel de reformatoare.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen 16 ani, sau patru mandate de cancelar, sub conducerea Angelei Merkel, Germania s-a schimbat profund \u2013 m\u00e2ndria german\u0103. Dar \u015fi mai mult\u0103 schimbare \u00eei nelini\u015fte\u015fte pe germani. Unii o vor cu ner\u0103bdare, al\u0163ii privesc spre viitor cu nelini\u015fte \u2012 german angst. &nbsp; Mica stea argintie din emblema Mercedesului lui Aleksandar Djordjevic str\u0103luce\u015fte puternic. O [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,511,7228,512],"tags":[15996,6577,8592,7921],"class_list":["post-198069","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-afaceri","category-industrie","category-revista-bm","tag-angela-merkel","tag-auto","tag-daimler","tag-germania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198069","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=198069"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198069\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=198069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=198069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=198069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}