{"id":198064,"date":"2021-10-17T14:16:00","date_gmt":"2021-10-17T14:16:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198064"},"modified":"2021-10-17T14:16:00","modified_gmt":"2021-10-17T14:16:00","slug":"croitorasul-sclav-al-europei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198064","title":{"rendered":"Croitora\u015ful sclav al Europei"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Brandul polonez de echipamente sportive 4F a \u00eembr\u0103cat atle\u0163ii din opt \u0163\u0103ri &#8211; printre care \u015fi pia\u0163a-mam\u0103 &#8211; la Olimpiada de la Tokyo din acest an, compania fiind astfel mai vizibil\u0103 dec\u00e2t gigan\u0163i precum Nike sau Adidas. \u00cembr\u0103c\u0103mintea sportivilor italieni prezen\u0163i la Jocurile Olimpice a fost realizat\u0103 de gigantul de lux Armani, un brand de mod\u0103 iconic \u00een \u201eCizm\u0103\u201c \u015fi \u00een toat\u0103 lumea. Echipamentele rom\u00e2nilor nu doar c\u0103 nu au purtat semn\u0103tura vreunui designer local, ci au purtat logo-ul Peak Sports din China, conform celor mai recente date.<\/strong><\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\nAceasta este \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu a reu\u015fit \u00een trei decenii de capitalism s\u0103 construiasc\u0103 branduri locale de mod\u0103 puternice, cu sonoritate local\u0103 sau interna\u0163ional\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la stadiul de croitorul Europei, cu mii de fabrici care lucreaz\u0103 ieftin \u015fi \u00een sistem de lohn, adic\u0103 pentru al\u0163ii.<\/p>\n<p>\nItalia este poate cel mai bun exemplu de urmat \u00een domeniu, nume precum Prada, Gucci, Armani, Motivi, OVS sau Calzedonia fiind creionate \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, dar devenind treptat m\u0103rci globale. Nu degeaba, de multe ori oamenii pun egal \u00eentre mod\u0103 \u015fi Italia.<\/p>\n<p>\nDar, ce e interesant de observat, e c\u0103 acest tip de dezvoltare nu e specific Occidentului, \u0163\u0103rilor bogate, cu o istorie \u00eendelungat\u0103 \u00een capitalism. Nici Polonia nu se las\u0103 mai prejos, mai bine de zece branduri de fashion \u2013 printre care Reserved, CCC, 4F sau Answear \u2013 au cucerit Europa, iar unele s-au extins chiar \u015fi dincolo de grani\u0163ele B\u0103tr\u00e2nului Continent.<\/p>\n<p>\n\u201e\u0162\u0103ri precum Italia au sus\u0163inut designul vestimentar printr-o politic\u0103 de stat. Autorit\u0103\u0163ile din aceste \u0163\u0103ri se uit\u0103 \u00een economie \u015fi caut\u0103 domeniile unde de\u0163in atuuri, unde exist\u0103 avantaje competitive. \u00cen Rom\u00e2nia nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa\u201d, spune Irina Schrotter, designer \u015fi cea care a fondat \u00een 1990 brandul de mod\u0103 cu acela\u015fi nume. Antreprenoarea de\u0163ine \u015fi o companie textil\u0103 care produce \u00een sistem lohn pentru branduri din Italia \u00een principal. \u00cen total, ea administreaz\u0103 dou\u0103 fabrici cu c\u00e2teva sute de salaria\u0163i.<\/p>\n<p>\n\u201eProduc\u0163ia local\u0103 de haine \u015fi pantofi a avut \u015fi \u00eenc\u0103 are for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00eenalt calificat\u0103. Dar ca un produc\u0103tor s\u0103 \u00ee\u015fi lanseze propriul brand e necesar\u0103 o investi\u0163ie masiv\u0103, iar marjele din industria textil\u0103 sunt mici \u015fi nu permit acest salt\u201d, adaug\u0103 ea.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/20284402\/4\/irina-schrotter.jpg?height=796&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 796px;\" \/><\/p>\n<p>\n<strong><span style=\"color:#000080;\">Irina Schrotter, designer: \u201e\u0162\u0103ri precum Italia au sus\u0163inut designul vestimentar printr-o politic\u0103 de stat. Autorit\u0103\u0163ile din aceste \u0163\u0103ri se uit\u0103 \u00een economie \u015fi caut\u0103 domeniile unde de\u0163in atuuri, unde exist\u0103 avantaje competitive. \u00cen Rom\u00e2nia nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa.\u201d<\/span><\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nDe altfel, doar c\u00e2teva afaceri rom\u00e2ne\u015fti au legat produc\u0163ia local\u0103 de retail, e vorba de Musette, Nissa sau Anna Cori. Iar \u00een cazul lor, businessul este puternic ancorat pe pia\u0163a-mam\u0103.<\/p>\n<p>\n\u00cen acest context, exist\u0103 foarte pu\u0163ine m\u0103rci rom\u00e2ne\u015fti de mod\u0103 cu renume, pe o pia\u0163\u0103 puternic concuren\u0163ial\u0103, unde lupta se d\u0103 \u00een special cu branduri interna\u0163ionale ce au sute sau chiar mii de magazine. La polul opus, numele autohtone sunt aproape invizibile pe pie\u0163ele str\u0103ine.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia a fost \u015fi \u00eenc\u0103 este unul dintre principalii croitori \u015fi pantofari ai Europei \u015fi chiar ai lumii. \u00cens\u0103, pandemia a lovit din plin industria, lucru vizibil \u015fi \u00een cifrele pe 2020. Mai exact, anul trecut industria de profil \u2013 CAEN-urile 13, 14 \u015fi 15 \u2013 a avut o cifr\u0103 de afaceri cumulat\u0103 de 18,3 mld. lei, cu 17% mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een 2019, ultimul an de dinainte de pandemie, arat\u0103 calculele Business Magazin, pe baza datelor de la Registrul Comer\u0163ului. Totodat\u0103, num\u0103rul de salaria\u0163i a sc\u0103zut cu circa 35.000, p\u00e2n\u0103 la aproape 140.000 de oameni. Este vorba de cei angaja\u0163i oficial, f\u0103r\u0103 a fi luat\u0103 \u00een calcul munca la negru. Num\u0103rul de angaja\u0163i din domeniu a sc\u0103zut \u00eens\u0103 constant an de an, fa\u0163\u0103 de 2008 cifrele fiind la mai pu\u0163in de jum\u0103tate. Motivul? Peste 150.000 de oameni s-au orientat c\u0103tre industrii mai bine pl\u0103tite sau au luat drumul str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii \u00een c\u0103utarea unor joburi nespecializate pl\u0103tite cu 800-1.000 de euro pe lun\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201eRom\u00e2nia a avut \u015fi \u00eenc\u0103 are for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00eenalt calificat\u0103 \u00een industria de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, nu exist\u0103 strategii care s\u0103 ajute o industrie care g\u00e2f\u00e2ie, dar \u00eenc\u0103 supravie\u0163uie\u015fte\u201d, spune Irina Schrotter.<\/p>\n<p>\nEa adaug\u0103 c\u0103 produc\u0163ia de profil se lupt\u0103 cu probleme ignorate de autorit\u0103\u0163ile care astfel \u00eei trec cu vederea \u015fi pe cei aproape 150.000 de oameni, majoritar femei, care c\u00e2\u015ftig\u0103 pu\u0163in \u015fi care din salariul lor \u00eengrijesc copii, fiind de multe ori vorba de familii monoparentale din zone subdezvoltate ale \u0163\u0103rii precum Moldova.<\/p>\n<p>\n\u201eFrustrarea \u00een industrie e foarte mare. Salariile sunt dictate de c\u00e2t ne pl\u0103tesc clien\u0163ii externi. \u015ei cum ei ne pl\u0103tesc prost, nici noi nu putem majora c\u00e2\u015ftigurile. Autorit\u0103\u0163ile ar putea s\u0103 nu mai impoziteze salariul minim \u015fi astfel, angajatorii ar putea s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai bine oamenii, mai ales \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care infla\u0163ia e galopant\u0103\u201d, adaug\u0103 designerul rom\u00e2n.<\/p>\n<p>\nSpre exemplu, \u00een prim\u0103vara lui 2021, un angajat care lucra \u00een produc\u0163ia de \u00eembr\u0103c\u0103minte c\u00e2\u015ftiga \u00een medie 1.900 lei net lunar, aproape la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de salariul mediu pe economie. \u00cen produc\u0163ia de textile \u015fi pantofi salariile sunt mai mari, dar nu ajung la 2.400 de lei net, \u00een timp ce salariul mediu pe economie e de circa 3.600 de lei.<\/p>\n<p>\nTotu\u015fi, c\u00e2\u015ftigul mediu din aceste domenii a crescut, sus\u0163inut de majorarea constant\u0103 a salariului minim pe economie. \u00cen acest context, zeci de fabrici mari s-au \u00eenchis, pia\u0163a local\u0103 devenind prea scump\u0103.<\/p>\n<p>\nMulte dintre aceste unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie sunt de\u0163inute de antreprenori locali sau str\u0103ini \u015fi depind de comenzile primite din str\u0103in\u0103tate de la branduri mari precum Zara, H&#038;M sau Max Mara. \u00cen lipsa unui brand propriu sau a unei industrii locale de mod\u0103, \u015fansa acestor fabrici de a supravie\u0163ui depinde de factori externi.<\/p>\n<p>\n\u201eConsider c\u0103 manopera, adic\u0103 lohnul, este o form\u0103 de sclavagism, iar ceea ce nu \u00een\u0163eleg produc\u0103torii rom\u00e2ni este c\u0103 \u00een momentul \u00een care nu au nicio alt\u0103 surs\u0103 de venit, lohnul este o form\u0103 mai lent\u0103 de sinucidere. C\u00e2nd clientul nu \u00ee\u0163i mai d\u0103 comenzi, deja intri \u00een pierdere, o \u00eent\u00e2rziere a unei comenzi te pune \u00een mari dificult\u0103\u0163i financiare\u201d, spunea anterior Cristina B\u00e2tlan, cofondatoarea brandului Musette, unul dintre cei mai mari juc\u0103tori locali din sectorul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, cu activit\u0103\u0163i at\u00e2t \u00een produc\u0163ie, c\u00e2t \u015fi \u00een retail.<\/p>\n<p>\nCompania are mai multe fabrici \u00een care lucreaz\u0103 \u00eens\u0103 doar pentru retailul propriu, un model \u00eent\u00e2lnit rar \u00een domeniul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u015fi aproape inexistent \u00een sectorul de \u00eembr\u0103c\u0103minte.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/20284402\/3\/cristina-bitlan-2.jpg?height=658&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 658px;\" \/><\/p>\n<p>\n<strong><span style=\"color:#000080;\">Cristina B\u00e2tlan, cofondator, Musette: \u201eConsider c\u0103 manopera, adic\u0103 lohnul, este o form\u0103 de sclavagism, iar ceea ce nu \u00een\u0163eleg produc\u0103torii rom\u00e2ni este c\u0103 \u00een momentul \u00een care nu au nicio alt\u0103 surs\u0103 de venit, lohnul este o form\u0103 mai lent\u0103 de sinucidere.\u201d<\/span><\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nUn exemplu concludent privind dependen\u0163a de clien\u0163i str\u0103ini este chiar al gigantului spaniol Inditex, proprietarul Zara \u015fi al altor branduri mari de mod\u0103. Acum opt ani, Inditex lucra cu 80 de produc\u0103tori rom\u00e2ni de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte. \u00cen prezent, hainele Zara, Berskha sau Massimo Dutti sunt ast\u0103zi made in China, Turcia sau Portugalia, fiecare \u0163ar\u0103 av\u00e2nd peste 1.300 de fabrici partenere ale grupului de mod\u0103. Rom\u00e2nia a fost astfel \u015ftears\u0103 de pe lista \u0163\u0103rilor unde proprietarul Zara are parteneri \u00een produc\u0163ie. Pia\u0163a local\u0103 a r\u0103mas doar pia\u0163\u0103 de desfacere, cu 142 de magazine.<\/p>\n<p>\nSpre deosebire de Rom\u00e2nia, alte \u0163\u0103ri au reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi lege produc\u0163ia de retail, iar un exemplu concludent este Polonia, cea mai dezvoltat\u0103 economie din regiune.<\/p>\n<p>\nPolonia a dat Rom\u00e2niei cei mai mare juc\u0103tor de pe pia\u0163a local\u0103 de mod\u0103 \u2013 Pepco \u2013, al doilea de pe segmentul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte \u2013 CCC \u2013, precum \u015fi o serie de companii mari din pie\u0163ele de haine pentru copii, sport sau comer\u0163 online de mod\u0103. La polul opus, niciun nume rom\u00e2nesc nu a ajuns s\u0103 se impun\u0103 \u00een Polonia, cea mai dezvoltat\u0103 economie din regiune.<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce \u00eei prive\u015fte pe polonezi, unele grupuri au at\u00e2t produc\u0163ie proprie, c\u00e2t \u015fi \u00een parteneriate. Iar cei care au mizat doar pe retail, lucreaz\u0103 la r\u00e2ndul lor cu fabricile autohtone.<\/p>\n<p>\n\u201eNu avem fabrici proprii, doar parteneri. Designul e intern, produc\u0163ia se realizeaz\u0103 \u00een China pentru gen\u0163i \u015fi accesorii. Pantofii b\u0103rb\u0103te\u015fti sunt produ\u015fi 80% \u00een Polonia \u015fi 20% \u00een Portugalia \u015fi Italia. \u00cenc\u0103l\u0163\u0103rile pentru femei sunt made in Brazilia, Europa (inclusiv Polonia \u2013 n.red.) \u015fi China\u201d, spune Arkadiusz Brzostowski, director de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi dezvoltare \u00een cadrul Kazar, un brand polonez de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, gen\u0163i \u015fi accesorii, activ pe segmentul premium al pie\u0163ei. Local, marca a fost adus\u0103 \u00een sistem de franciz\u0103 acum opt ani de Peeraj, cel mai important grup de francize de mod\u0103 din Rom\u00e2nia, dar a ie\u015fit \u00eentre timp. Grupul se g\u00e2nde\u015fte la o revenire, dar mai \u00eent\u00e2i \u00een online.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/20284402\/2\/cifra.jpg?height=528&#038;width=200\" style=\"width: 200px; height: 528px; margin: 10px; float: left;\" \/>Pe pia\u0163a polonez\u0103 exist\u0103 mai multe strategii, unele grupuri mari av\u00e2nd \u015fi propriile unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie.<\/p>\n<p>\n\u201eGrupul CCC ofer\u0103 produse realizate at\u00e2t \u00een fabricile proprii din Polkowice \u015fi Slupsk, c\u00e2t \u015fi \u00een fabrici partenere din Polonia sau din afar\u0103. \u00cen 2019, fabricile proprii \u015fi furnizorii locali au reprezentat mai bine de o treime (36%) din achizi\u0163ii (\u00een valoare)\u201d, potrivit unui raport al CCC de anul trecut.<\/p>\n<p>\nGrupul, cu activit\u0103\u0163i \u00een retailul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, are 149 de fabrici furnizoare din 24 de \u0163\u0103ri. Retailerul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, al doilea cel mai mare juc\u0103tor de pia\u0163a local\u0103 de profil, lucreaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia cu trei fabrici care produc pantofi sau accesorii pentru companie, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice. Mai exact, 2% din totalul de furnizori ai companiei provin din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\n\u201ePolonezii au avut rate de absorb\u0163ie a fondurilor europene \u015fi de 100%. Ei au \u015ftiut s\u0103 \u00ee\u015fi sprijine zonele din economie unde au avut avantaje reale. Designerii polonezi merg la t\u00e2rguri din toat\u0103 lumea, pe c\u00e2nd noi nu vedem nimic, de\u015fi am demonstrat ca industrie \u2013 prin evenimentele organizate \u2013 c\u0103 avem tineri creativi \u015fi o efervescen\u0163\u0103 \u00een moda rom\u00e2neasc\u0103\u201d, explic\u0103 Irina Schrotter.<\/p>\n<p>\nEa adaug\u0103 c\u0103 dac\u0103 politicienii nu \u00een\u0163eleg domeniul \u015fi nu \u00eei acord\u0103 importan\u0163\u0103, mul\u0163i tineri pleac\u0103 din \u0163ar\u0103. Mai mult, designerul spune c\u0103 \u00een mod\u0103 ai nevoie de \u015fapte ani ca s\u0103 dezvol\u0163i un brand stabil. De aceea, la noi \u015fi produc\u0103torii care au retail propriu, au maximum 1-2 magazine momentan. E un business dificil \u015fi puternic competitiv, iar f\u0103r\u0103 ajutor de la stat e aproape imposibil.<\/p>\n<p>\n\u201eDin p\u0103cate Rom\u00e2niei \u00eei lipse\u015fte o strategie de dezvoltare economic\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nIar asta a fost vizibil \u015fi la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Brandul polonez de echipamente sportive 4F, prezent \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een mai multe \u0163\u0103ri din regiune cu magazine, a \u00eembr\u0103cat sportivii din opt \u0163\u0103ri, printre care Grecia, Serbia \u015fi Statele Baltice. A fost al doilea cel mai vizibil nume dup\u0103 cel al spaniolilor de la Joma.<\/p>\n<p>\nPolonia, ca multe dintre \u0163\u0103rile prezente la Olimpiad\u0103, a mizat pe creatori sau branduri locale pentru a realiza hainele atle\u0163ilor. Fran\u0163a a purtat Lacoste \u015fi Le Coq Sportif, Italia a ales Armani, iar Cehia a mizat pe un designer local, Zuzana Osako, scrie Vogue Australia. Rom\u00e2nia a participat la Jocurile Olimpice de la Tokyo cu uniforme realizate de chinezii de la Peak Sports.<\/p>\n<p>\nPe site-ul Federa\u0163iei Rom\u00e2ne de Fotbal ap\u0103rea \u00een 2020 informa\u0163ia potrivit c\u0103reia \u201eRom\u00e2nia va purta la Jocurile Olimpice de la Tokyo un echipament special creat \u00eempreun\u0103 cu suporterii! Apoi, al\u0103turi de partenerul tehnic Joma, am elaborat tricourile, \u015forturile \u015fi jambierele, iar acum \u201earmura\u201d eroilor no\u015ftri se \u00eentoarce la suporteri.\u201d<\/p>\n<p>\n\u00cen vara acestui an \u00eens\u0103, tricolorii au purtat logoul Peak Sports din China. Contractul cu chinezii este mai vechi, dat\u00e2nd de peste patru ani, conform unui articol din 2017 din Libertatea.<\/p>\n<p>\n\u201eReprezentantul lor, un rom\u00e2n din T\u00e2rgu-Mure\u015f, ne-a cioc\u0103nit \u00een u\u015f\u0103. Ei au fost ini\u0163ial fabricant pentru Nike \u015fi au o calitate ridicat\u0103 a produselor. Au \u00eembr\u0103cat la RIO Noua Zeeland\u0103 \u015fi anterior Slovenia, printre alte \u0163\u0103ri\u201d, a povestit \u015feful Comitetului Olimpic \u015fi Sportiv Rom\u00e2n.<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia are aproape 10.000 de firme \u00een produc\u0163ia de textile, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte. O parte dintre ele au produs \u015fi ele pentru gigan\u0163i precum Nike sau Adidas. Altele produc \u015fi azi pentru Decathlon sau alte nume mari din sport. Niciunul dintre produc\u0103torii autohtoni \u00eens\u0103 nu s-a \u201ecalificat\u201d la Olimpiad\u0103. Sau nu a b\u0103tut la u\u015fa care trebuie?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Brandul polonez de echipamente sportive 4F a \u00eembr\u0103cat atle\u0163ii din opt \u0163\u0103ri &#8211; printre care \u015fi pia\u0163a-mam\u0103 &#8211; la Olimpiada de la Tokyo din acest an, compania fiind astfel mai vizibil\u0103 dec\u00e2t gigan\u0163i precum Nike sau Adidas. \u00cembr\u0103c\u0103mintea sportivilor italieni prezen\u0163i la Jocurile Olimpice a fost realizat\u0103 de gigantul de lux Armani, un brand de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,530,7211,512],"tags":[49974,8225,7386,22351,21116,10007,22711,10275,158,10547,6481,11547],"class_list":["post-198064","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-analize","category-comert","category-revista-bm","tag-4f","tag-analiza","tag-branduri","tag-cristina-batlan","tag-croitorie","tag-designer","tag-echipamente-sportive","tag-fabrici","tag-incaltaminte","tag-irina-schrotter","tag-moda","tag-musette"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=198064"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198064\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=198064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=198064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=198064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}