{"id":198036,"date":"2021-10-16T11:21:32","date_gmt":"2021-10-16T11:21:32","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198036"},"modified":"2021-10-16T11:21:32","modified_gmt":"2021-10-16T11:21:32","slug":"painea-noastra-scumpa-cea-de-toate-zilele-romania-productie-record-de-grau-in-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=198036","title":{"rendered":"P\u00e2inea noastr\u0103 (scump\u0103) cea de toate zilele? Rom\u00e2nia, produc\u0163ie record de gr\u00e2u \u00een 2021"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Pre\u0163ul f\u0103inii a crescut cu 20-30% pentru unii procesatori de la \u00eenceputul anului p\u00e2n\u0103 acum, iar p\u00e2inea s-a scumpit cu 4,5% fa\u0163\u0103 de 2020, totul \u00eentr-un an cu o produc\u0163ie istoric\u0103 de gr\u00e2u. Dincolo de raliul f\u0103cut de pre\u0163ul energiei, sub toate formele sale, cu impact direct asupra oric\u0103rui bun, ce al\u0163i factori, unii din logica global\u0103 a business-ului, scumpesc p\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele?<\/strong><\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia a avut \u00een anul agricol 2021 o produc\u0163ie record de gr\u00e2u \u2013 11,3 milioane de tone \u2013 \u015fi totu\u015fi pre\u0163urile alimentelor cresc \u00een lan\u0163.<\/p>\n<p>\n\u201eProduc\u0163ia record a agriculturii rom\u00e2ne\u015fti nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o pic\u0103tur\u0103 din efortul global de hr\u0103nire a omenirii, iar 11 milioane de tone de gr\u00e2u sunt doar 1,45% din prognoza mondial\u0103 de produc\u0163ie la gr\u00e2u. Iar aceasta este \u00een suferin\u0163\u0103, c\u0103ci produc\u0163ia mondial\u0103 este cifrat\u0103 la 775 milioane de tone de cereale, fa\u0163\u0103 de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale\u201d, spune Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor, expert analist \u015fi consultant pentru comer\u0163ul cu cereale al Clubului Fermierilor Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>\nCu alte cuvinte, cererea este foarte mare, consumul este foarte apropiat de produc\u0163ie, iar pre\u0163urile sunt alimentate de cerere \u015fi ofert\u0103. El crede c\u0103 pre\u0163urile vor cre\u015fte \u00een continuare, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00een circuitul comercial mondial \u015fi nu st\u0103 \u00een puterea niciunui guvernant s\u0103 schimbe acest traseu infla\u0163ionist. \u201eSemnele de revenire vor veni peste minim un an\u201d, prevede Gheorghe.<\/p>\n<p>\nO opinie similar\u0103 are \u015fi Vasile Varvaroi, director general \u00een Rom\u00e2nia al gigantului trader de cereale american Cargill: \u201esuntem participan\u0163i \u00eentr-un flux global. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, c\u0103 avem produc\u0163ii mari sau mici, \u00een general, nu are un impact semnificativ asupra cre\u015fterilor de pre\u0163uri \u00eenregistrate la nivel na\u0163ional. Dac\u0103 stau s\u0103 m\u0103 uit la partenerii no\u015ftri fermieri, m\u0103 bucur de aceast\u0103 conjunctur\u0103. (&#8230;) Cred c\u0103 este o oportunitate pentru fermierii rom\u00e2ni s\u0103 v\u00e2nd\u0103 cerealele la un nivel de pre\u0163 foarte bun\u201d.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/20294281\/3\/vasile-varvaroi.jpg?height=620&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 620px;\" \/><\/p>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#000080;\">Vasile Varvaroi, director general \u00een Rom\u00e2nia al gigantului trader de cereale american Cargill:\u201eCred c\u0103 este o oportunitate pentru fermieriI rom\u00e2ni s\u0103 v\u00e2nd\u0103 cerealele la un nivel de pre\u0163 foarte bun.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nLuni, 4 octombrie, floarea-soarelui din recolta nou\u0103 se negocia pentru livr\u0103ri \u00een noiembrie cu 649 de dolari\/ton\u0103, porumbul cu 237 de dolari\/ton\u0103, iar gr\u00e2ul de panifica\u0163ie cu 265 de dolari\/ton\u0103, potrivit Euronext, Bursa paneuropean\u0103 cu sediul la Paris \u015fi subsidiare \u00een Olanda, Belgia, Fran\u0163a, Portugalia \u015fi Anglia. \u00cen luna iunie, gr\u00e2ul de panifica\u0163ie se vindea cu 217 euro\/ton\u0103 \u015fi rapi\u0163a cu 543 euro\/ton\u0103, iar porumbul se negocia prin contracte al termen la un pre\u0163 de 269 euro\/ton\u0103.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Care au fost totu\u015fi factorii care au dus la cre\u015fterea pre\u0163urilor?<\/strong><\/p>\n<p>\n\u201eUn factor sunt m\u0103surile de combatere a efectelor pandemice care s-au constituit \u00een tip\u0103rirea banilor. La nivel global tiparirea banilor a atins niveluri record, Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii \u015fi b\u0103ncile centrale au ajuns la un nivel de peste 16 trilioane de dolari, care efectiv au fost pompa\u0163i \u00een pia\u0163\u0103 cu inten\u0163ia de a sus\u0163ine companiile \u015fi implicit popula\u0163ia. Ace\u015fti bani nu au randament pozitiv sub nicio form\u0103, dar ar trebui s\u0103 aib\u0103. Astfel, a fost declan\u015fat un proces infla\u0163ionist pentru ca banii s\u0103 aib\u0103 randament\u201d, explic\u0103 Cezar Gheorghe.<\/p>\n<p>\nRandamentul, continu\u0103 analistul, nu poate fi ob\u0163inut dec\u00e2t prin rev\u0103rsarea pe materia prim\u0103 \u2013 \u00een acest caz cereale \u2013 la nivel global prin burse. \u00cen acest context, fondurile de investi\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 joace \u00een burse la nivel de materii prime din domeniul hranei \u015fi al hr\u0103nirii, dar nu numai. Pentru rentabilizarea masei monetare construiesc pozi\u0163ii \u015fi efectueaz\u0103 opera\u0163iuni prin care ob\u0163in profit imediat \u015fi apoi v\u00e2nd activele, de obicei, la un pre\u0163 sc\u0103zut. \u201eVremea este al doilea factor ce a contribuit masiv la cre\u015fterea pre\u0163urilor materiilor prime. Anul 2020 a adus cu el o secet\u0103 teribil\u0103 \u00een Europa \u015fi bazinul M\u0103rii Negre, locuri de originare pentru restul lumii, adic\u0103 locuri de unde pleac\u0103 m\u0103rfurile sub form\u0103 de materie prim\u0103 c\u0103tre destina\u0163iile ce nu pot produce, ci doar cump\u0103r\u0103, printre care Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Africa Subsaharian\u0103, Asia de Sud, Asia de Sud-Est sau regiunea Caraibelor\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 Gheorghe.<\/p>\n<p>\nAnual, \u00een medie, prin Portul Constan\u0163a sunt tranzac\u0163ionate circa 25 de milioane de tone de cereale, iar 10-12 milioane de tone de cereale care pleac\u0103 la export sunt \u201emade in RO\u201d, potrivit speciali\u015ftilor din pia\u0163\u0103. \u00cens\u0103, situa\u0163ia excep\u0163ional\u0103 de anul trecut a f\u0103cut ca sursele de aprovizionare s\u0103 nu poat\u0103 oferi randamente de volume, iar \u0163\u0103rile importatoare au plusat \u00een pre\u0163uri spre a suplini necesarul. \u201eAgregat cu pandemia \u015fi efectele pe alocuri nejustificate de panic\u0103, s-a creat sistemul de stockpilling, adic\u0103 de a face provizii\u201d, \u00eent\u0103re\u015fte Cezar Gheorghe.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5851\/20294281\/2\/cezar-gheorghe.jpg?height=427&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 427px;\" \/><\/p>\n<p>\n<em><strong><span style=\"color:#000080;\">Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor: \u201eProduc\u0163ia record a agriculturii rom\u00e2ne\u015fti nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o pic\u0103tura din efortul global de hr\u0103nire a omenirii, iar 11 milioane de tone de gr\u00e2u sunt doar 1,45% din prognoza mondial\u0103 de produc\u0163ie la gr\u00e2u. Iar aceasta este \u00een suferin\u0163\u0103, c\u0103ci produc\u0163ia mondial\u0103 este cifrat\u0103 la 775 milioane de tone de cereale, fa\u0163\u0103 de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale.\u201d<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nAnul 2021 a generat acela\u015fi fenomen advers de secet\u0103, \u00eens\u0103 de data aceasta victime au fost continentele nord \u015fi sud americane. \u00cen Canada \u015fi SUA au fost afectate produc\u0163iile de rapi\u0163\u0103 \u015fi gr\u00e2u, iar \u00een Brazilia a fost afectat\u0103 produc\u0163ia de porumb. \u201eCanada a pierdut circa 9,3 milioane de tone din produc\u0163ia de gr\u00e2u \u015fi circa 7 milioane de tone din produc\u0163ia de rapi\u0163\u0103, SUA a pierdut circa 6,23 milioane tone de gr\u00e2u, Brazilia circa de 25 milioane de tone din produc\u0163ia de porumb. Iar pe continentul european, mai precis \u00een bazinul M\u0103rii Negre, Rusia a pierdut 12,5 milioane de tone de gr\u00e2u din acelea\u015fi cauze\u201d, sus\u0163ine analistul pentru comer\u0163ul cu cereale.<\/p>\n<p>\nUn alt factor care a contribuit la cre\u015fterea pre\u0163urilor, crede el, este factorul politic. Spre exemplu, multe \u0163\u0103ri au impus bariere tarifare la exportul materiei prime. Rusia are o tax\u0103 de export variabil\u0103 la gr\u00e2u, de circa 53 dolari pe tona de gr\u00e2u, iar la semin\u0163ele de floarea-soarelui percepe un nivel de jum\u0103tate din pre\u0163ul unei tone, dar nu mai pu\u0163in de 320 de dolari.<\/p>\n<p>\n\u00cen plus, pe l\u00e2ng\u0103 ace\u015fti factori care au afectat direct, vine energia, care a cunoscut o cre\u015ftere extrem\u0103 \u00een ultimul an. \u201eDac\u0103 ne uit\u0103m la pre\u0163ul barilului de petrol, el a ajuns ast\u0103zi la nivelul de 80 de dolari\/baril \u00een cota\u0163ia BRENT \u015fi trage dup\u0103 el efectiv toat\u0103 logistica mondial\u0103. Cu alte cuvinte, pentru a transporta o ton\u0103 de materie prim\u0103 de la punctul A la punctul B, costul este dublat. Spre exemplu, costul de transport al gr\u00e2ului din Constan\u0163a \u00een Egipt a plecat de la 13 dolari\/ton\u0103, iar acum a ajuns la 35 dolari\/ton\u0103. Logistica se manifest\u0103 pe scara diversit\u0103\u0163ii de la mare la mic \u00een toate sensurile, astfel c\u0103 impacteaz\u0103 pre\u0163urile finale\u201d, subliniaz\u0103 Cezar Gheorghe.<\/p>\n<hr \/>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>Anual, \u00een medie, prin Portul Constan\u0163a sunt tranzac\u0163ionate circa <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong><span style=\"font-size:16px;\">25 de milioane de tone de cereale<\/span><\/strong><strong>,<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>iar <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong><span style=\"font-size:16px;\">10-12 milioane de tone de cereale<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>care pleac\u0103 la export sunt \u201emade in Ro\u201d, potrivit speciali\u015ftilor din pia\u0163\u0103. <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>La extrac\u0163ie, dintr-o ton\u0103 de gr\u00e2u ies 650 de kilograme de f\u0103in\u0103, <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>iar pentru a produce o franzel\u0103 de 300 g se folosesc 60 g de f\u0103in\u0103, conform speciali\u015ftilor din industrie. <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>Practic, dintr-un kilogram de gr\u00e2u ies 650 g de f\u0103in\u0103, cantitate din care se pot produce 10 franzele.<\/strong><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<strong>Mai departe, de la p\u00e2ine la paste, totul se scumpe\u015fte.<\/strong><\/p>\n<p>\n\u201eNou\u0103, de la \u00eenceputul anului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent ne-a crescut cu 27% pre\u0163ul f\u0103inii \u015fi probabil va mai cre\u015fte cu 5-7% p\u00e2n\u0103 la finalul anului. Acum, trebuie s\u0103 facem un calcul \u015fi s\u0103 cre\u015ftem direct propor\u0163ional \u015fi pre\u0163ul pastelor\u201d, spune Atilla Vancsa, administrator al businessului Vancsa Multipast din jude\u0163ul Covasna, care are o fabric\u0103 \u00een localitatea Ilinei, unde produce 2.000 kg\/zi.<\/p>\n<p>\nTotodat\u0103, Iulian \u015eom\u00eetc\u0103, director de mor\u0103rit \u015fi panifica\u0163ie \u00een cadrul Grup \u015eerban Holding, care opereaz\u0103 \u00een prezent mai multe linii de business \u00een agricultur\u0103, spune c\u0103 simte o explozie a pre\u0163ului f\u0103inii. El afirm\u0103 c\u0103 \u00een luna iulie pre\u0163ul de achizi\u0163ie f\u0103r\u0103 TVA era de 1,14 -1,16 lei\/kg, ast\u0103zi se duce spre 1,5 lei, plus 30%.<\/p>\n<p>\nLa extrac\u0163ie, dintr-o ton\u0103 de gr\u00e2u ies 650 de kilograme de f\u0103in\u0103, iar pentru a produce o franzel\u0103 de 300 g se folosesc 60 g de f\u0103in\u0103, conform speciali\u015ftilor din industrie. Practic, dintr-un kilogram de gr\u00e2u ies 650 g de f\u0103in\u0103, cantitate din care se pot produce 10 franzele.<\/p>\n<p>\n\u00cen retail, o franzel\u0103 de 300 g cost\u0103 \u00eentre 0,9 \u015fi 1,2 lei, iar \u00een Constan\u0163a, traderii comercializeaz\u0103 gr\u00e2ul de panifica\u0163ie cu pu\u0163in peste 1.100 de lei\/ton\u0103, potrivit AgroGo, platform\u0103 online dedicat\u0103 tranzac\u0163ion\u0103rii cerealelor. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un kilogram de gr\u00e2u pentru panifica\u0163ie cost\u0103 circa 1,1 lei. Pentru a face un kilogram de f\u0103in\u0103, produc\u0103torul pl\u0103te\u015fte, \u00een aceste condi\u0163ii 1,78 de lei pe gr\u00e2u. Totu\u015fi, pentru un procesator pre\u0163ul f\u0103inii poate fi dublu, iar \u00een retail un kilogram poate s\u0103 coste de 2,4 ori mai mult.<br \/>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pre\u0163ul f\u0103inii a crescut cu 20-30% pentru unii procesatori de la \u00eenceputul anului p\u00e2n\u0103 acum, iar p\u00e2inea s-a scumpit cu 4,5% fa\u0163\u0103 de 2020, totul \u00eentr-un an cu o produc\u0163ie istoric\u0103 de gr\u00e2u. Dincolo de raliul f\u0103cut de pre\u0163ul energiei, sub toate formele sale, cu impact direct asupra oric\u0103rui bun, ce al\u0163i factori, unii din [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,9421,7211,512],"tags":[235,13092,49948,424,150,22197,15625,10286,8034,11126,19376],"class_list":["post-198036","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-agricultura","category-comert","category-revista-bm","tag-business","tag-cargill","tag-casa-de-trading-a-fermierilor","tag-cereale","tag-energie","tag-faina","tag-fermieri","tag-materii-prime","tag-paine","tag-panificatie","tag-porumb"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198036","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=198036"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198036\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=198036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=198036"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=198036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}