{"id":197486,"date":"2021-09-21T09:00:00","date_gmt":"2021-09-21T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=197486"},"modified":"2021-09-21T09:00:00","modified_gmt":"2021-09-21T09:00:00","slug":"unde-se-termina-progresul-si-incepe-nebunia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=197486","title":{"rendered":"Unde se termin\u0103 progresul \u015fi \u00eencepe nebunia"},"content":{"rendered":"

\nInfluen\u0163a pe care tehnologia o exercit\u0103 asupra memoriei, puterii de concentrare \u015fi abilit\u0103\u0163ilor cognitive pare s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103 din cauza ritmului impus de via\u0163a cotidian\u0103. \u00cen ce constau, mai exact, problemele? \u201eDemen\u0163a Digital\u0103: Cum ne tulbur\u0103 mintea noile tehnologii\u201d ofer\u0103 c\u00e2teva r\u0103spunsuri posibile.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nDemen\u0163a Digital\u0103: Cum ne tulbur\u0103 mintea noile tehnologii\u201d trateaz\u0103 una dintre cele mai dezb\u0103tute probleme ale secolului XXI, anume impactul mental pe care \u00eel genereaz\u0103 spa\u0163iul digital \u00een contextul tehnologiz\u0103rii constante a vie\u0163ii, oamenii pierz\u00e2ndu-\u015fi \u00eentre timp sim\u0163ul critic \u015fi puterea propriu-zis\u0103 de \u00een\u0163elegere. Ap\u0103rut\u0103 \u00een 2020 la editura Humanitas, cartea a fost scris\u0103 de Manfred Spitzer, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 63 de ani, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i speciali\u015fti \u00een neuro\u015ftiin\u0163e din Germania, cu studii \u00een medicin\u0103, psihologie \u015fi psihologie \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii din Freiburg. De\u015fi titlul ar putea provoca un val de incertitudini \u00een r\u00e2ndul tinerilor, cartea ofer\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput un disclaimer prin faptul c\u0103 nu se pozi\u0163ioneaz\u0103 \u00eempotriva adopt\u0103rii noilor inova\u0163ii din lumea tech, ci inten\u0163ioneaz\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 trag\u0103 un semnal de alarm\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte abuzarea de gadgeturi, cu prec\u0103dere de copii \u015fi adolescen\u0163i. Autorul \u00eencepe cartea prin citarea unui studiu realizat asupra taximetri\u015ftilor din Londra, care cunosc \u2013 \u00een marea lor majoritate \u2013 circa 25.000 de str\u0103zi \u015fi alte c\u00e2teva mii de pie\u0163e, ei dob\u00e2ndind acest fel de cunoa\u015ftere \u00eentr-un interval de trei-patru ani. \u00cen acest sens, Spitzer argumenteaz\u0103 c\u0103 folosirea creierului duce la cre\u015fterea regiunilor cerebrale utilizate pentru capacitatea respectiv\u0103. La polul opus, studiile arat\u0103 c\u0103 \u015foferii care se bazeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een cele mai simple situa\u0163ii pe GPS se orienteaz\u0103 mai greu \u00een spa\u0163iu c\u00e2nd sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 se descurce singuri. Astfel, cine are un sistem de navigare \u00een ma\u015fin\u0103 \u00eel va l\u0103sa pe acesta s\u0103 navigheze \u015fi nu va mai naviga el \u00eensu\u015fi, iar capacitatea sa de orientare va sc\u0103dea.<\/p>\n

\n\u201eMult timp s-a crezut c\u0103 activitatea mintal\u0103 nu modific\u0103 creierul. Modific\u0103rile au loc \u00een structuri minuscule, a\u015fa-numitele sinapse, a c\u0103ror cercetare precis\u0103 nici m\u0103car nu era posibil\u0103 p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani. Ast\u0103zi \u015ftim despre creier c\u0103 este nu doar cel mai complicat organ al nostru, ci \u015fi cel mai dinamic. Se modific\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eel folosim. Dac\u0103 nu este folosit, hardware-ul neuronal se destram\u0103\u201d, scrie Spitzer.<\/p>\n

\nCartea este \u00eemp\u00e2nzit\u0103 de zeci de studii verificate \u015fi comentate de autor, fiecare dintre acestea oferind o perspectiv\u0103 fascinant\u0103 asupra efectelor provocate de tehnologie \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei, consecin\u0163ele put\u00e2nd fi surprinse doar \u00een momentul \u00een care decidem s\u0103 lu\u0103m o pauz\u0103 \u015fi s\u0103 ne analiz\u0103m cu aten\u0163ie obiceiurile.<\/p>\n

\n\"\"Una dintre temele recurente ale c\u0103r\u0163ii const\u0103 \u00een rolul digitalului \u00een educarea \u015fi formarea copiilor. Aici, Spitzer sus\u0163ine c\u0103, de\u015fi un calculator prelucreaz\u0103 informa\u0163ii \u00eentr-un mod asem\u0103n\u0103tor oamenilor care \u00eenva\u0163\u0103, se poate deduce gre\u015fit c\u0103 un calculator este un instrument ideal pentru \u00eenv\u0103\u0163are. Laptopurile \u015fi tabletele tind s\u0103 preia o bun\u0103 parte din munca noastr\u0103 mental\u0103, ceea ce indic\u0103 faptul c\u0103 nu sunt potrivite pentru o \u00eenv\u0103\u0163are mai bun\u0103.  Aspectul este confirmat de mai multe studii prezente \u00een \u201eDemen\u0163a Digital\u0103\u201d, unde se mai argumenteaz\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area ar trebui s\u0103 presupun\u0103 munc\u0103 mental\u0103 pe cont propriu. Prin urmare, cu c\u00e2t un con\u0163inut este prelucrat mai mult \u015fi mai profund, cu at\u00e2t este mai bine \u00eenmagazinat.<\/p>\n

\n\u201eNu exist\u0103 dovezi suficiente pentru afirma\u0163ia c\u0103 tehnologia informatic\u0103 modern\u0103 ar \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u00eenv\u0103\u0163area \u00een \u015fcoal\u0103. Ea duce la o g\u00e2ndire superficial\u0103, distrage aten\u0163ia \u015fi are efecte secundare nedorite, care merg de la simple tulbur\u0103ri p\u00e2n\u0103 la pornografie infantil\u0103 \u015fi violen\u0163\u0103. Toate acestea reies din mecanismele muncii mentale asupra creierului \u015fi din efectele prelucr\u0103rii muncii mentale de c\u0103tre calculator.\u201d \u00cen ciuda primei afirma\u0163ii reg\u0103site \u00een citat, autorul semnaleaz\u0103 ulterior c\u0103 exist\u0103 studii care afirm\u0103 importan\u0163a adop\u0163iei tehnologiei \u00een \u015fcoli, \u00eens\u0103 \u2013 cel pu\u0163in \u00een Germania anului 2012, c\u00e2nd a fost scris\u0103 cartea \u2013 aceste cercet\u0103ri erau realizate de companiile care le ofereau gadgeturi elevilor sau de societ\u0103\u0163i asociate respectivilor produc\u0103tori de tablete \u015fi laptopuri.<\/p>\n

\n\u00cen continuare, Spitzer se ad\u00e2nce\u015fte tot mai mult \u00een idei, vorbind despre \u201eoamenii care nu \u015ftiu nimic \u015fi se g\u00e2ndesc invariabil la Google\u201d \u015fi despre felul \u00een care tindem s\u0103 uit\u0103m mai repede \u00een re\u0163ea dec\u00e2t \u00een realitate. Pe l\u00e2ng\u0103 o stimulare mai sc\u0103zut\u0103 a creierului, persoanele care depoziteaz\u0103 munca mental\u0103 pe suporturi digitale sau \u00een cloud mai au o problem\u0103, \u00eentruc\u00e2t motiva\u0163ia pentru memorarea unor con\u0163inuturi noi se modific\u0103. A\u015fadar, c\u00e2nd \u015ftim c\u0103 am salvat con\u0163inut pe PC, \u00eencepem automat s\u0103 nu ne mai batem capul cu acel lucru, aspect pe care \u00eel pot confirma \u00een totalitate, av\u00e2nd \u00een vedere zecile de linkuri salvate pentru \u201ea le accesa mai t\u00e2rziu\u201d.<\/p>\n

\n\u00cen urm\u0103 cu peste 90 de ani, psihologii gestalti\u015fti au studiat felul \u00een care tensiunea unei sarcini \u00eenc\u0103 neterminate influen\u0163eaz\u0103 c\u00e2mpul psihic al femeii. Pe atunci, nu se \u015ftia aproape nimic despre hipocamp, care joac\u0103 un rol important \u00een trecerea informa\u0163iei din memoria de scurt\u0103 durat\u0103 \u00een cea de lung\u0103 durat\u0103, dopamin\u0103, memoria de lucru \u015fi procesele de prelucrare a informa\u0163iilor de tip bottom-up \u015fi top-down, strategii bine documentate de-a lungul ultimelor decenii. \u201eDar se puteau face experimente bune \u015fi s-a descoperit c\u0103 o inten\u0163ie nefinalizat\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een memorie \u00een medie de dou\u0103 ori mai bine dec\u00e2t una dus\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit (…) Disponibilitatea nemijlocit\u0103 a mediilor digitale ne face s\u0103 nu ne mai pese de memorare pentru c\u0103 putem (re)g\u0103si totul \u00een re\u0163ea. Pe termen lung se pierde astfel expertiza de care avem nevoie pentru a utiliza internetul. Ca urmare, \u00eemi reduc posibilit\u0103\u0163ile viitoare pentru munca mental\u0103 autonom\u0103 \u015fi (…) renun\u0163 la controlul pe care \u00eel am asupra mea \u015fi asupra activit\u0103\u0163ii mele mentale con\u015ftiente\u201d, adaug\u0103 Spitzer.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte starea re\u0163elelor de socializare, care satisfac de altfel nevoia fundamental\u0103 de a intra \u00een contact cu al\u0163i oameni, scriitorul ofer\u0103 o viziune ceva mai tran\u015fant\u0103: intr\u00e2nd foarte rar \u00een idei, petrecem mult timp p\u0103l\u0103vr\u0103gind \u015fi spun\u00e2nd pove\u015fti despre to\u0163i oamenii pe care-i cunoa\u015ftem, despre personaje bogate \u015fi puternice care ne sunt accesibile doar \u00een mediul virtual. \u00cens\u0103, dup\u0103 cum pot observa mul\u0163i internau\u0163i, anonimatul oferit de internet provoac\u0103 sc\u0103derea autocontrolului \u015fi reducerea corespunz\u0103toare a efortului de a men\u0163ine un comportament social adecvat.<\/p>\n

\n\u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Spitzer subliniaz\u0103 din nou problemele cu care se confrunt\u0103 copiii \u00een spa\u0163iul virtual. Cine \u015fi-a dob\u00e2ndit deja competen\u0163ele sociale prin c\u0103i obi\u015fnuite (fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103) nu va suferi din cauza re\u0163elelor sociale \u015fi se va folosi de smartphone \u015fi alte gadgeturi cu un anumit grad de dezinvoltur\u0103. La polul opus, un copil care tr\u0103ie\u015fte exclusiv \u00een re\u0163ea risc\u0103 s\u0103 nu dob\u00e2ndeasc\u0103 o asemenea component\u0103 social\u0103, studiile demonstr\u00e2nd c\u0103 zonele cerebrale responsabile pentru comportamentul social nu se dezvolt\u0103 normal \u00een acest caz. \u201eInternetul e plin de e\u015fecuri morale: de la preten\u0163ia de a fi un alt om \u015fi \u00een\u015fel\u0103torie p\u00e2n\u0103 la comportamente de-a dreptul infrac\u0163ionale. \u00cen re\u0163ea se poate h\u0103r\u0163ui, intimida, jefui, po\u0163i fi agresiv \u015fi po\u0163i calomnia f\u0103r\u0103 limite. Nu-i de mirare c\u0103 re\u0163elele sociale fac ca tinerii s\u0103 se simt\u0103 singuri \u015fi deprima\u0163i.\u201d<\/p>\n

\nCartea mai abordeaz\u0103 o serie interesant\u0103 de subiecte, de la felul \u00een care influen\u0163eaz\u0103 jocurile video notele proaste ale elevilor \u015fi consecin\u0163ele posturilor TV dedicate bebelu\u015filor, la miturile \u015fi realit\u0103\u0163ile din r\u00e2ndul nativilor digitali \u015fi problemele pe care le implic\u0103 multitaskingul.<\/p>\n

\nPentru cei care se consider\u0103 st\u0103p\u00e2ni asupra mediului virtual \u015fi cred c\u0103 adop\u0163ia \u00een mas\u0103 a tehnologiei n-ar trebui s\u0103 cunoasc\u0103 limite, cartea este un du\u015f cu adev\u0103rat rece, marc\u00e2nd tranzi\u0163ia brusc\u0103 pe care o implic\u0103 mileniul al treilea, de la \u00eenc\u0103rcarea greoaie pe internet a unei mici fotografii JPEG la inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 \u015fi RPA (robotic process automation).<\/p>\n

\nDe\u015fi a fost scris\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproape un deceniu, cartea lui Manfred Spitzer r\u0103m\u00e2ne extrem de actual\u0103 \u015fi \u00een al doilea an al pandemiei de Covid-19, iar impactul propriu-zis al textului poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een picioare de-a lungul urm\u0103torilor ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Influen\u0163a pe care tehnologia o exercit\u0103 asupra memoriei, puterii de concentrare \u015fi abilit\u0103\u0163ilor cognitive pare s\u0103 treac\u0103 neobservat\u0103 din cauza ritmului impus de via\u0163a cotidian\u0103. \u00cen ce constau, mai exact, problemele? \u201eDemen\u0163a Digital\u0103: Cum ne tulbur\u0103 mintea noile tehnologii\u201d ofer\u0103 c\u00e2teva r\u0103spunsuri posibile.   Demen\u0163a Digital\u0103: Cum ne tulbur\u0103 mintea noile tehnologii\u201d trateaz\u0103 una dintre […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7194,512],"tags":[7193,23790,49745,49746,12843,49747,6760,204],"class_list":["post-197486","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-carte","category-revista-bm","tag-carte","tag-creier","tag-dementa-digitala","tag-manfred-spitzer","tag-memorie","tag-neurostiinte","tag-recenzie","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/197486","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=197486"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/197486\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=197486"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=197486"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=197486"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}