\nCriza Covid-19 a afectat semnificativ economia local\u0103, care \u00een 2020 a \u00eenregistrat o contrac\u0163ie de minus 3,9% , dar, chiar dac\u0103 perioadele de supra\u00eenc\u0103lzire economic\u0103 au cauzat anumite \u00eengrijor\u0103ri, Rom\u00e2nia este o economie emergent\u0103 performant\u0103, anali\u015ftii estim\u00e2ndu-se la o redresare puternic\u0103, pe scar\u0103 larg\u0103, bazat\u0103 mai ales pe cheltuielile de consum \u015fi investi\u0163iile fixe, arat\u0103 o analiz\u0103 realizat\u0103 de Euler Hermes.<\/p>\n
\nAstfel, cre\u015fterea economic\u0103 este estimat\u0103 la peste 7% \u00een 2021 \u015fi peste 4% \u00een 2022.<\/p>\n
\n\u00cen acela\u015fi timp, de\u015fi riscurile infla\u0163ioniste sunt crescute pe fondul unor politici monetare \u00een general slabe, politica monetar\u0103 se bazeaz\u0103 pe \u0163intirea infla\u0163iei \u00een intervalul de 2,5% \u00b1 1pp. Rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 a fost sub rata infla\u0163iei, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd aceasta din urm\u0103 a fost peste intervalul \u0163int\u0103 pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul cre\u015fterii rapide, cu dou\u0103 cifre, a salariilor.<\/p>\n
\n \u00cen urma impactului sever pe care Covid-19 \u00eel are asupra economiei, infla\u0163ia a sc\u0103zut la \u00eenceputul anului 2020 \u015fi a r\u0103mas \u00een intervalul \u0163int\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een primul trimestru al acestui an.<\/p>\n
\nPe fondul redres\u0103rii \u015fi al cre\u015fterii pre\u0163urilor la energie, infla\u0163ia a crescut la aproape 5% la mijlocul lui 2021, mult peste intervalul \u0163int\u0103.<\/p>\n
\nPentru a stopa aceast\u0103 cre\u015ftere, anali\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca BNR s\u0103 \u00eenceap\u0103 o \u00een\u0103sprire treptat\u0103 a politicii monetare, prin oprirea relax\u0103rii cantitative \u015fi cre\u015fterea ratei dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103.<\/p>\n
\n\u201dDe\u015fi o cre\u015ftere a dob\u00e2nzii de referin\u0163\u0103 din partea BNR \u00een cadrul \u015fedin\u0163ei din octombrie nu este neap\u0103rat iminent\u0103, ne \u00eendep\u0103rt\u0103m u\u015for de prognoza unei infla\u0163ii cu caracter doar temporar. Ultimele evolu\u0163ii \u00een materie de pre\u0163uri ale materiilor prime la nivel global coroborate cu \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea indicatorilor macroeconomici din zona de \u00eendatorare \u015fi de perturb\u0103rile politice vor men\u0163ine o presiune crescut\u0103 asupra infla\u0163iei. Astfel, \u00een contextul dilu\u0103rii treptate a impactului pozitiv avut de m\u0103surile de suport ale statului dup\u0103 momentul martie-iunie 2021 este posibil s\u0103 asist\u0103m la o cre\u015ftere a num\u0103rului insolven\u0163elor \u00een perioada urm\u0103toare. Avem \u00een vedere companiile ce nu vor putea transfera c\u0103tre beneficiari mare parte din cre\u015fterile de costuri. Men\u0163inem o aten\u0163ie crescut\u0103 pentru sectorul serviciilor \u015fi al anumitor segmente din comer\u0163ul cu am\u0103nuntul offline \u2013 \u00eenc\u0103 \u00een refacere dup\u0103 criza de anul trecut, al construc\u0163iilor \u2013 de\u015fi cu o evolu\u0163ie favorabil\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, dar cu o volatilitate confirmat\u0103 a cererii pe diferitele segmente, c\u00e2t \u015fi al construc\u0163iei de ma\u015fini \u015fi al componentelor aferente \u2013 unde revenirea cererii pare \u00eent\u00e2rziat\u0103 de lipsurile pe partea de semiconductori.\u201d, declar\u0103 Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.<\/p>\n
\nPrognoza infla\u0163iei r\u0103m\u00e2ne ridicat\u0103, la peste 4% p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2021 \u015fi de sc\u0103dere gradual\u0103 sub 3.5% pe parcursul lui 2022.<\/p>\n
\n\u00cen opinia Euler Hermes, sunt totu\u015fi riscuri semnificative de \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire a prognozei, \u00een primul r\u00e2nd din cauza cre\u015fterii sus\u0163inute a pre\u0163urilor materiilor prime \u015fi costurilor transportului interna\u0163ional, \u00eentreruperilor continue ale lan\u0163ului de aprovizionare, \u00een\u0103spririi condi\u0163iilor de pe pia\u0163a muncii, cre\u015fterii rapide a creditului intern, a deficitului de cont curent \u015fi a deprecierii substan\u0163ial\u0103e a leului.<\/p>\n
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte cursul de schimb, \u00een ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se \u00eentre -1% \u015fi -2% \u00een medie pe an fa\u0163\u0103 de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesiv\u0103 a valutei, regimul oficial al cursului de schimb fiind cel al unei flot\u0103ri controlate.<\/p>\n
\nPotrivit analizei, finan\u0163ele publice vor continua s\u0103 se deterioreze \u015fi s\u0103 devin\u0103 un motiv de \u00eengrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB \u00een 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garan\u0163iilor de \u00eemprumut \u015fi a subven\u0163iilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% \u00een 2020.<\/p>\n
\nCu toate acestea, tendin\u0163a descendent\u0103 a raportului datorie public\u0103 \/ PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u015ftere la 47% \u00een 2020 fa\u0163\u0103 de 35% din PIB \u00een 2019.<\/p>\n
\nFinan\u0163ele externe sunt un alt motiv de \u00eengrijorare deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB \u00een 2014 la 5,1% \u00een 2020. Anali\u015ftii se a\u015fteapt\u0103 ca \u00een primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent s\u0103 ating\u0103 valoarea de 6% din PIB.<\/p>\n
\nEste de a\u015fteptat ca exporturile \u015fi importurile s\u0103 se recupereze puternic la rate de cre\u015ftere similare, astfel \u00eenc\u00e2t deficitele anuale ale contului curent s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 peste procentul de 5% din PIB \u00een 2021-2022. Un procent de 17% din deficitul din 2020 \u015fi 44% din cel \u00eenregistrat \u00een prima jum\u0103tate a acestui an a fost finan\u0163at prin investi\u0163ii str\u0103ine directe (ISD), mult sub nivelul a\u015fteptat de 75% \u015fi \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de un maxim recent de 192% \u00een 2016.<\/p>\n
\nAcoperirea net\u0103 prin investi\u0163ii str\u0103ine a deficitelor va r\u0103m\u00e2ne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe pie\u0163ele emergente.<\/p>\n
\n\u00cempreun\u0103 cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o cre\u015ftere a nevoii de finan\u0163are extern\u0103 la niveluri critice. Mai mult, tendin\u0163a descendent\u0103 a raportului datorie extern\u0103 \/ PIB de la 77% din PIB \u00een 2011 la 49% \u00een 2019 s-a inversat. \u00cen 2020 raportul a ajuns la 58% \u015fi se preconizeaz\u0103 c\u0103 se va men\u0163ine la un procent de peste 50% \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia local\u0103, care \u00een 2020 a \u00eenregistrat o contrac\u0163ie de minus 3,9% , dar, chiar dac\u0103 perioadele de supra\u00eenc\u0103lzire economic\u0103 au cauzat anumite \u00eengrijor\u0103ri, Rom\u00e2nia este o economie emergent\u0103 performant\u0103, anali\u015ftii estim\u00e2ndu-se la o redresare puternic\u0103, pe scar\u0103 larg\u0103, bazat\u0103 mai ales pe cheltuielile de consum \u015fi investi\u0163iile fixe, arat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[246,188,184,7931],"class_list":["post-197307","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-crestere","tag-economie","tag-inflatie","tag-pib"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/197307","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=197307"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/197307\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=197307"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=197307"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=197307"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}