{"id":196861,"date":"2021-08-31T12:38:00","date_gmt":"2021-08-31T12:38:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=196861"},"modified":"2021-08-31T12:38:00","modified_gmt":"2021-08-31T12:38:00","slug":"agresiunile-de-la-locul-de-munca-ce-facem-cu-cei-care-ne-terorizeaza-psihic-la-birou","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=196861","title":{"rendered":"Agresiunile de la locul de munc\u0103. Ce facem cu cei care ne terorizeaz\u0103 psihic la birou"},"content":{"rendered":"<p>\n<strong>Vremuri antepandemie: o sal\u0103 de \u015fedin\u0163e, pe \u00eenserat. Cinci colegi, fete-b\u0103ie\u0163i mileniali, cu func\u0163ii diferite, discut\u0103 cu \u00eenver\u015funare despre un proiect comun. Un al \u015faselea, mai dinspre genera\u0163ia X, f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu proiectul sau cu vreunul dintre departamentele implicate, vine furtunos, tr\u00e2ntind u\u015fa din sala de \u015fedin\u0163e. \u201eHai, disp\u0103re\u0163i de aici, nu \u015fti\u0163i c\u0103 de la ora 6 sala asta este a mea?!?\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\nIntrarea dramatic\u0103 nu face parte dintr-o pies\u0103 de teatru \u2013 chiar dac\u0103 a\u015fa li s-a p\u0103rut \u015fi tinerilor angaja\u0163i. Un coleg de firm\u0103, f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu activit\u0103\u0163ile lor, \u00eencepuse s\u0103 \u0163ipe la ei pe motivul c\u0103 \u00eei \u201efuraser\u0103\u201d sala de \u015fedin\u0163e. Cei cinci colegi s-au privit \u00eentre ei, l-au privit pe al \u015faselea \u015fi au \u00eenghe\u0163at timp de c\u00e2teva secunde, f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un mod \u00een care s\u0103 r\u0103spund\u0103 unei situa\u0163ii cu care nu s-au mai confruntat vreodat\u0103. Cei cinci s-au ridicat \u015fi au plecat, dar \u00eent\u00e2mplarea a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een amintirile lor din biroul aglomerat prepandemie, motiv pentru care au \u015fi tot povestit-o.<\/p>\n<p>\nScenele de \u201estrad\u0103\u201d de la locul de munc\u0103 nu sunt rarit\u0103\u0163i. Nu sunt condi\u0163ionate neap\u0103rat de prezen\u0163a unui spa\u0163iu fizic, se pot manifesta \u015fi \u00een telemunc\u0103 \u2013 chiar \u015fi prin intermediul e-mailului. Nu \u0163in cont de geografie, dar nici de dimensiunea organiza\u0163iei &#8211; se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een firme antreprenoriale, dar \u015fi \u00een corpora\u0163ii cu sute de angaja\u0163i, organigrame \u015fi valori bine promovate.<\/p>\n<p>\nLa nivel interna\u0163ional \u015fi \u2013 nu de foarte mult timp, \u015fi \u00een pia\u0163a muncii local\u0103 \u2013 se vorbe\u015fte despre concepte care descriu diferitele tipuri de agresiune de la locul de munc\u0103 \u2013 bullyingul, de pild\u0103, s-ar referi la agresiunile verbale, psihice, repetate dintre un \u015fef \u015fi subalternii lui, \u00een timp ce mobbingul ar descrie rela\u0163iile de acela\u015fi tip \u00eentre colegi afla\u0163i la acela\u015fi nivel ierarhic.<\/p>\n<p>\nC\u00e2t de des \u00eent\u00e2lnite sunt aceste situa\u0163ii \u00een pia\u0163a muncii rom\u00e2neasc\u0103? De\u015fi nu exist\u0103 suficiente statistici \u00eenc\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103, 46% dintre angaja\u0163i ar fi fost martorii unui act de umilin\u0163\u0103 \u00een ultima jum\u0103tate de an, potrivit unei cercet\u0103ri citate de Andra Pintican, Chief Marketing Officer al platformei de resurse umane Undelucram.ro \u015fi coach la \u015ecoala de HR. \u015ei, men\u0163ion\u00e2nd proiectul \u015eefi vs. Lideri \u00een Rom\u00e2nia, un studiu \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor axat pe modul \u00een care sunt trata\u0163i de \u015fefii lor, Pintican observ\u0103: \u201eM-a\u015f hazarda s\u0103 declar c\u0103 avem parte de bullying \u00een organiza\u0163ii la fel de mult ca \u00een \u015fcoli\u201d.<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/20246112\/2\/2-andra-pintican-cmo-undelucram-copy.jpg?height=465&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 465px;\" \/><\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>Andra Pintican, Chief Marketing Officer Undelucram.ro:\u201eM-a\u015f hazarda s\u0103 spun c\u0103 avem parte de bullying \u00een organiza\u0163ii la fel de mult ca \u00een \u015fcoli.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nCum recuno\u015fti genul acesta de comportament la locul de munc\u0103? \u201eSpre deosebire de agresiunile izolate, bullyingul la locul de munc\u0103 este un tipar de comportament abuziv ce produce leziuni at\u00e2t fizice, c\u00e2t \u015fi psihice. \u00centocmai pentru c\u0103 de cele mai multe ori daunele sunt psihice, e \u015fi mai dificil de demonstrat c\u0103 ne confrunt\u0103m cu astfel de situa\u0163ii. Bullyingul este inten\u0163ionat \u015fi de obicei e sus\u0163inut prin acte repetitive \u015fi de durat\u0103, de c\u0103tre persoane ce \u00ee\u015fi doresc (con\u015ftient sau nu) s\u0103 domine alte persoane din echip\u0103 sau s\u0103 inspire teama (plec\u00e2nd de la credin\u0163a gre\u015fit\u0103 cum c\u0103 teama colegilor&nbsp; echivaleaz\u0103 cu puterea agresorului)\u201d, observ\u0103 specialistul \u00een HR. Chiar dac\u0103 vorbim despre o demonstra\u0163ie de putere \u015fi exist\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eel reg\u0103sim mai mult \u00een comportamentele superiorilor ierarhici, bullyingul nu \u0163ine cont de rang \u015fi exist\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eel reg\u0103sim manifest\u00e2ndu-se \u015fi pe vertical\u0103 (caz \u00een care este denumit \u201emobbing\u201d, potrivit speciali\u015ftilor interoga\u0163i de Business MAGAZIN). \u201eDin p\u0103cate, proiectul \u015eefi versus Lideri \u00een Rom\u00e2nia mi-a devoalat faptul c\u0103 avem \u00een organiza\u0163iile din Rom\u00e2nia extrem de multe cazuri de bullying din partea managerilor.\u201d<\/p>\n<p>\nCa mai toate disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile comportamentele, \u015fi \u00een cazul agresiunilor de acest tip, r\u0103d\u0103cinile pleac\u0103 din copil\u0103rile: \u201eCauzele sunt multiple, dar pleac\u0103 de la modul \u00een care noi am fost crescu\u0163i. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie am auzit cu to\u0163ii c\u0103 ceilal\u0163i sunt mai buni ca noi, ceea ce a activat \u00een noi mereu un spirit competitiv \u015fi o nevoie teribil\u0103 de validare. F\u0103r\u0103 s\u0103 vreau s\u0103 scuz comportamentul agresorilor, a\u015f vrea s\u0103 \u0163inem minte c\u0103 doar oamenii ce sufer\u0103 \u00eei fac pe al\u0163ii s\u0103 sufere. De cele mai multe ori, un agresor&#8230; pur \u015fi simplu nu \u015ftie altceva. Acest comportament poate ap\u0103rea din dorin\u0163a de a avea putere, putere ce \u00eei hr\u0103ne\u015fte statutul ce de mic a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 e necesar s\u0103 \u00eel ating\u0103 cu orice pre\u0163.\u201d Astfel, aceste agresiuni pot veni tocmai din dorin\u0163a agresorilor de a se conecta cu al\u0163ii, dar folosind cele mai ineficiente \u015fi toxice metode. \u201eEu \u00eemi doresc s\u0103 plec de la premisa c\u0103 cei care au astfel de comportamente nu \u015ftiu altceva dec\u00e2t s\u0103 perpetueze comportamentele de care \u015fi ei au avut parte \u00een cre\u015fterea lor \u015fi, ca \u015fi ei, la fel ca victimele lor, au nevoie de ajutor.\u201d<\/p>\n<p>\nVestea bun\u0103 este, crede Andra Pintican, c\u0103 ajutorul poate veni \u00een mai multe forme \u2013 la nivel individual, bine\u00een\u0163eles, prin terapie cu scopul de a \u00een\u0163elege comportamentele toxice pe care le avem \u00een via\u0163\u0103. \u201eFie c\u0103 e\u015fti agresor sau victim\u0103, ai nevoie de ajutor specializat \u00een a construi noi credin\u0163e de via\u0163\u0103 \u015fi comportamente ce te vor ajuta s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u015fi s\u0103 munce\u015fti s\u0103n\u0103tos.\u201d La nivel organiza\u0163ional, este nevoie de educa\u0163ie \u015fi preven\u0163ie. \u201eAvem nevoie \u00een organiza\u0163ii s\u0103 educ\u0103m oamenii \u00een depistarea unor astfel de comportamente \u015fi s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 oamenii de HR \u015fi linia de management creeaz\u0103 un spa\u0163iu de \u00eencredere \u00een care oamenii s\u0103 poat\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi f\u0103r\u0103 ru\u015fine\/fric\u0103\/ezitare c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu astfel de situa\u0163ii.\u201d Specialistul este de p\u0103rere c\u0103 managerii trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e elemente minime despre comportamentul uman \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mai bine cum func\u0163ion\u0103m noi ca oameni \u00een situa\u0163ii de stres.<\/p>\n<p>\nSpecialistul \u00een HR merge \u00eens\u0103 mai departe de at\u00e2t \u015fi crede c\u0103 este nevoie de demersuri pentru a trata sursa acestor comportamente \u00een vederea unui viitor mai bun. \u201eLa nivel de societate, este nevoie de educa\u0163ie. Avem foarte mare nevoie de ac\u0163iuni concrete aici dac\u0103 ne dorim ca peste 20 de ani copiii no\u015ftri s\u0103 nu spun\u0103 acelea\u015fi pove\u015fti dureroase despre rela\u0163ii de munc\u0103 toxice \u015fi burnouturi pe band\u0103 rulant\u0103. Avem nevoie s\u0103 ne raport\u0103m s\u0103n\u0103tos la munc\u0103 \u015fi s\u0103 rela\u0163ion\u0103m s\u0103n\u0103tos cu cei din jur, at\u00e2t \u00een via\u0163a personal\u0103, c\u00e2t \u015fi cea profesional\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\n\u00cen caz contrar, efectele acestor (micro)agresiuni la locul de munc\u0103 au efecte vizibile asupra angaja\u0163ilor \u015fi, implicit, asupra organiza\u0163iei: \u201eSe ajunge la stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103, stres, sc\u0103dere a performan\u0163ei \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd somatizarea acestor tr\u0103iri \u00een boli sau \u00een apari\u0163ia burnoutului\u201d.&nbsp; Adaug\u0103 c\u0103 persoanele care se confrunt\u0103 cu astfel de h\u0103r\u0163uiri emo\u0163ionale nu au \u00eencredere \u00een echipele de HR sau management s\u0103 raporteze incidentele de acest gen. \u201eMai mult, politicile organiza\u0163ionale nu par s\u0103 fie suficient de clare \u00een a proteja victima. Este un fenomen despre care noi \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 \u00eel identific\u0103m, de\u015fi are \u015ftate vechi \u00een cultura noastr\u0103. Dar pentru mul\u0163i dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia astfel de tratamente au fost p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd considerate normale \u2013 A\u015fa e \u015fefu\u2019 la noi.\u201d<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/20246112\/4\/poza-mv-1.jpg?height=629&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 629px;\" \/><\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>Magda Volonciu, avocat, partener al firmei Magda Volonciu &#038; Asocia\u0163ii: \u201eBullyingul sau violen\u0163a psihologic\u0103 ar reprezenta ac\u0163iunea sau seria de ac\u0163iuni fizice, verbale, rela\u0163ionale \u015fi\/sau cibernetice, \u00eentr-un context social dificil de evitat, s\u0103v\u00e2r\u015fite cu inten\u0163ie, care implic\u0103 un dezechilibru de putere.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Biroul, ca un loc de joac\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\nCa mai toate dezechilibrele din via\u0163a de adult, \u015fi comportamentul de \u00abmicroagresor\u00bb \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een copil\u0103rie. De altfel, bullyingul este reg\u0103sit mai des \u00een contextul copiilor, iar forma care se reg\u0103se\u015fte \u00een mediul profesional are asem\u0103n\u0103ri cu prima, observ\u0103 \u015fi psihologul Alexandru Bu\u015fil\u0103, fondator al proiectului Cortul Terapeutic \u015fi pre\u015fedinte al asocia\u0163iei Enable Emotions. \u201eSemnele sunt cam acelea\u015fi \u015fi sunt destul de evidente, at\u00e2t la copii, c\u00e2t \u015fi la adul\u0163i, doar c\u0103 la adul\u0163i pot lua forme mai subtile \u2013 o atitudine de opunere \u00een cadrul \u015fedin\u0163elor, la fiecare \u015fedin\u0163\u0103, de pild\u0103 \u2013 dac\u0103 persoana X afirm\u0103 ceva \u2013 persoana Y o va contrazice \u00eentotdeauna\u201d, exemplific\u0103 psihologul.<\/p>\n<p>\nTot \u00een ceea ce \u00eei prive\u015fte pe adul\u0163i, el spune c\u0103 ace\u015ftia pot deveni r\u0103ut\u0103cio\u015fi, ba chiar agresivi verbal; \u00een cadrul corporate p\u0103str\u00e2nd aparen\u0163ele \u2013 folosesc expresii \u015fi cuvinte care s\u0103 doar\u0103, dar care nu reprezint\u0103 neap\u0103rat ni\u015fte jigniri; critica nefondat\u0103 reprezint\u0103 iar\u0103\u015fi o form\u0103 de bullying. \u201eTot o form\u0103 de bullying este \u015fi atunci c\u00e2nd ne place de o persoan\u0103 \u2013 la fel ca \u00een copil\u0103rie \u2013 vrem s\u0103 transmitem unei persoane de sex opus c\u0103 suntem acolo, dar prin forme de agresivitate.\u201d Acestea ar fi manifest\u0103ri ale unui prim nivel de bullying profesional \u2013 cel care este \u015fi mai greu de demonstrat de altfel.<\/p>\n<p>\nMerg\u00e2nd mai departe de at\u00e2t, se&nbsp; poate ajunge inclusiv la demiteri, la lipsa m\u0103ririlor de salariu sau, atunci c\u00e2nd anumi\u0163i colegi \u2013 poate unii de sex opus, folosesc formul\u0103ri care jignesc pe ceilal\u0163i. \u201eCei care de\u0163in func\u0163ii de management \u015fi sunt practican\u0163i ai bullyingului se pot folosi \u00eentr-adev\u0103r de acestea pentru a crea o stare de disconfort, chiar mai mult de at\u00e2t, subalternilor. C\u00e2nd vine vorba despre colegi de acela\u015fi palier, pot exista r\u0103ut\u0103\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite cu al\u0163i colegi &#8211; b\u00e2rfa f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 perdea, astfel \u00eenc\u00e2t mesajul s\u0103 ajung\u0103 la cel\u0103lalt, amenin\u0163\u0103ri \u00eentre colegi \u201eTe spun \u015fefului\u201c. De fapt, comportamentele gratuite, care au ca fundament st\u0103rile emo\u0163ionale, intr\u0103 la metode \u015fi tehnici de bullying, at\u00e2t la copii, c\u00e2t \u015fi la adul\u0163i.\u201d<\/p>\n<p>\nMai departe de at\u00e2t, un alt nivel al agresiunii \u00eentre colegi ar fi ceea ce \u00een Statele Unite este foarte bine legiferat &#8211; h\u0103r\u0163uirea sexual\u0103: \u201eEste tot o form\u0103 de bullying, definit\u0103 foarte clar \u015fi care este mai u\u015for de demonstrat. La noi, o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare \u00eentre colegi nu cap\u0103t\u0103 forme de h\u0103r\u0163uire sexual\u0103, \u00een schimb \u00een alte \u0163\u0103ri nu ai voie s\u0103 \u00ee\u0163i atingi sub nicio form\u0103 colegii, dec\u00e2t cu permisiunea lor\u201d.<\/p>\n<p>\nCe e de f\u0103cut? \u201eNici cei care fac asta nu \u00ee\u015fi dau seama c\u00e2t de mult r\u0103u pot face, dar nici cei care sunt viza\u0163i nu riposteaz\u0103 \u2013 prin impunerea de limite s\u0103n\u0103toase, cum ar fi transmiterea mesajului: Te rog s\u0103 nu mai faci asta, pentru c\u0103 m\u0103 deranjeaz\u0103. Asta ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m to\u0163i, s\u0103 punem aceste limite, \u00eentr-un mod clar \u015fi r\u0103spicat, nu prin manifest\u0103ri pasive cum ar fi dat ochii peste cap, de exemplu.\u201d<\/p>\n<p>\nAlexandru Bu\u015fil\u0103 adaug\u0103 c\u0103 se presupune c\u0103 un adult \u015ftie s\u0103 se apere, spre deosebire de un copil, care ia toate comportamentele \u015fi afirma\u0163iile personal, ca liter\u0103 de lege. Adul\u0163ii ar avea metodele utile \u015fi necesare pentru a se putea ap\u0103ra \u00een astfel de situa\u0163ii, de aceea fenomenul \u00eencepe \u015fi se termin\u0103, de cele mai multe ori, la fa\u0163a locului sau este acceptat \u00e0 la longue, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se ajunge \u00eentr-o stare de stres puternic\u0103. \u201eUnii oameni \u00ee\u015fi pot da demisia, se poate ajunge inclusiv la burnout &#8211; unde dincolo de munca \u00een sine, mediul este foarte stresant &#8211; dac\u0103 mergi la birou foarte anxios \u015fi angoasat c\u0103 iar\u0103\u015fi se va lega colegul\/colega de mine se va aduce la bazele burnoutului, iar asta este \u015fi mai grav\u201d.<\/p>\n<p>\nCa metode de preven\u0163ie \u015fi gestionare a unor astfel de situa\u0163ii, psihologul subliniaz\u0103 necesitatea cre\u0103rii limitelor \u015fi \u00een\u0163elegerea gratuit\u0103\u0163ii anumitor afirma\u0163ii. \u201ePoate am gre\u015fit o dat\u0103, de dou\u0103 ori, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu sunt o persoan\u0103 gre\u015fit\u0103. Putem gestiona astfel de situa\u0163ii dezvolt\u00e2ndu-ne personal.\u201d<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n<p>\n<strong>Cum se pedepsesc \u201eterori\u015ftii\u201d de la birou \u00een Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n<p>\nC\u00e2nd limitele impuse \u00eentre colegi nu func\u0163ioneaz\u0103, exist\u0103 \u015fi mijloacele legale prin care unele situa\u0163ii pot fi identificate \u015fi chiar sanc\u0163ionate. Conceptul de h\u0103r\u0163uire moral\u0103 la locul de munc\u0103 este definit, chiar \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, prin lege. Avocatul Magda Volonciu, partener al firmei Magda Volonciu &#038; Asocia\u0163ii aminte\u015fte de Legea nr. 202\/2002 privind egalitatea de \u015fanse \u015fi tratament \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i c\u00e2t \u015fi de OG nr. 137\/2000 privind combaterea discrimin\u0103rii. \u201e\u00cen ambele acte normative, h\u0103r\u0163uirea moral\u0103 apare ca un comportament necorespunz\u0103tor, abuziv, cu caracter sistematic, de natur\u0103 a aduce atingere s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sau\/\u015fi demnit\u0103\u0163ii persoanei \u015fi care se poate concretiza \u00eentr-un anumit comportament fizic, limbaj (oral sau scris), gesturi sau orice alte acte de natur\u0103 a aduce atingere fizic\u0103 sau psihic\u0103 persoanei salariatului, \u00een m\u0103sura \u00een care aceste manifest\u0103ri\/comportamente\/atitudini s-au realizat inten\u0163ionat.\u201d<\/p>\n<p>\n\u00cen ce prive\u015fte bullyingul, per se, exist\u0103 o defini\u0163ie \u00een legisla\u0163ia din Rom\u00e2nia, dar nu \u00een legisla\u0163ia muncii ci \u00een Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, (\u00een Anex\u0103 &#8211; pct. 6 ind 1), precizeaz\u0103 avocatul.&nbsp; \u201eAstfel, bullyingul sau violen\u0163a psihologic\u0103 ar reprezenta ac\u0163iunea sau seria de ac\u0163iuni fizice, verbale, rela\u0163ionale \u015fi\/sau cibernetice, \u00eentr-un context social dificil de evitat, s\u0103v\u00e2r\u015fite cu inten\u0163ie, care implic\u0103 un dezechilibru de putere.<\/p>\n<p>\nAceste forme de violen\u0163\u0103 psihologic\u0103 au drept consecin\u0163\u0103 atingerea demnit\u0103\u0163ii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, \u00eendreptate \u00eempotriva unei persoane sau grup de persoane \u015fi vizeaz\u0103 aspecte de discriminare \u015fi excludere social\u0103, care pot fi legate de apartenen\u0163a la o anumit\u0103 ras\u0103, na\u0163ionalitate, etnie, religie, categorie social\u0103 sau la o categorie defavorizat\u0103 ori de convingerile, sexul sau orientarea sexual\u0103.\u201d<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><strong><span style=\"color:#000080;\"><strong><span style=\"color:#000080;\"><strong>Magda Volonciu, avocat, partener al firmei Magda Volonciu &#038; Asocia\u0163ii: <\/strong><\/span>\u201eAngajatorul este responsabil pentru to\u0163i cei care lucreaz\u0103 pentru el. Astfel, angajatorul va fi responsabil pentru c\u0103, de exemplu, un \u015fef are o atitudine h\u0103r\u0163uitoare fa\u0163\u0103 de un subaltern (clasicul bullying \u00een raporturile de munc\u0103), \u015fi pentru c\u0103 este perfect posibil ca acel \u015fef s\u0103 procedeze astfel tocmai consider\u00e2nd c\u0103 atitudinea sa ar putea fi profitabil\u0103 angajatorului ( s\u0103 sc\u0103p\u0103m de un salariat care ne creaz\u0103 probleme).\u201d<\/strong><\/span><\/strong><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nLegiuitorul face referire la aceste violen\u0163e psihologice (ac\u0163iune sau serie de ac\u0163iuni, comportamente, etc.) &nbsp;ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een toate spa\u0163iile destinate educa\u0163iei \u015fi form\u0103rii profesionale, totu\u015fi, avocatul aminte\u015fte c\u0103 un alt articol de lege (Art. 5 alin. (2) ind. 1 \u015fi 2 din OG 137\/2000 privind combaterea discrimin\u0103rii), stabile\u015fte \u00een mod expres \u015fi faptul c\u0103: \u201e\u00cen \u00een\u0163elesul prezentei legi, stresul \u015fi epuizarea fizic\u0103 intr\u0103 sub inciden\u0163a h\u0103r\u0163uirii morale la locul de munc\u0103 (reglement\u0103rile specifice legate de h\u0103r\u0163uirea moral\u0103 au fost introduse \u00een OG 137\/2000 prin Legea nr. 167\/2020).\u201d<\/p>\n<p>\nMagda Volonciu adaug\u0103 c\u0103, de\u015fi de cele mai multe ori exist\u0103 tendin\u0163a de a se pune semnul egalit\u0103\u0163ii \u00eentre bullying \u015fi h\u0103r\u0163uire, exist\u0103 \u015fi alte forme de agresiune la locul de munc\u0103. \u201eBullyingul este o form\u0103 de h\u0103r\u0163uire, dar nu unica form\u0103 de h\u0103r\u0163uire. Bullyingul presupune o manifestare con\u015ftient\u0103, inten\u0163ionat\u0103, concretizat\u0103, menit\u0103 s\u0103 intimideze victima, un comportament, o atitudine menite s\u0103 creeze presiune asupra victimei. Bullyingul este de cele mai multe ori o form\u0103 de abuz al \u015fefului, presupune o manifestare pe linie vertical\u0103, \u00een timp ce mobbingul care este tot o form\u0103 de h\u0103r\u0163uire , apare ca un comportament abuziv care se deruleaz\u0103 pe linie orizontal\u0103, \u00eentre colegi.\u201d<\/p>\n<p>\nEa ofer\u0103 ca exemplu de abuz al superiorilor ierarhici manifest\u0103rile din perioada de pandemie, c\u00e2nd mul\u0163i salaria\u0163i au lucrat de-acas\u0103 \u015fi au existat forme de bullying concretizate \u00een atitudinea unor \u015fefi de a transmite c\u0103tre salariatul victim\u0103 nenum\u0103rate mesaje, absolut nejustificate, prin care aprecia c\u0103 acesta nu este corespunz\u0103tor, nu-\u015fi justific\u0103 pozi\u0163ia \u00een organiza\u0163ie, c\u0103 ar fi momentul s\u0103-\u015fi caute un alt drum pentru c\u0103 nu este dorit \u00een organiza\u0163ie, c\u0103 lucreaz\u0103 cel mai \u00eencet din tot colectivul,&nbsp; c\u0103 toate acestea se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 acel salariat are o v\u00e2rst\u0103 \u201emai matur\u0103\u201d (peste 50 de ani), nu se mai poate adapta cerin\u0163elor \u015fi nu face dec\u00e2t s\u0103-i \u00eencurce pe colegii s\u0103i, av\u00e2nd reac\u0163ii \u00eent\u00e2rziate \u015fi neadaptate noilor tehnologii. \u201eMai mult, \u00een batjocur\u0103, \u015feful impune sarcini v\u0103dit contrare aptitudinilor demonstrate de acel salariat sau dimpotriv\u0103, sarcini mult sub nivelul demonstrat de acel salariat\u201d, descrie avocatul c\u00e2teva cazuri particulare observate.<\/p>\n<p>\nEa precizeaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 faptele trebuie analizate cu luarea \u00een considerare a cel pu\u0163in dou\u0103 caracteristici definitorii: caracterul repetat al acestor manifest\u0103ri&nbsp; \u015fi faptul c\u0103 demersul abuziv al angajatorului este&nbsp; unul inten\u0163ional. \u201e\u00cen plus, \u00een situa\u0163ia de spe\u0163\u0103 pus\u0103 \u00een discu\u0163ie mai sus, peste h\u0103r\u0163uirea propriu-zis\u0103 se suprapune \u015fi o discriminare. H\u0103r\u0163uirea moral\u0103 presupune atitudinea, ac\u0163iunea fa\u0163\u0103 de un anumit salariat, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 vreo conexiune cu o categorie din care acesta face parte (de\u015fi Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului leag\u0103 bullyingul de discriminare). Evident \u00eens\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd aceast\u0103 atitudine este determinat\u0103, ca \u00een situa\u0163ia men\u0163ionat\u0103 mai sus, de faptul c\u0103 acel salariat este \u201epresat\u201d din cauza v\u00e2rstei, fie fapta ar trebui analizat\u0103 at\u00e2t ca form\u0103 de bullying, c\u00e2t \u015fi ca form\u0103 de discriminare, fie ar trebui s\u0103 se re\u0163in\u0103 bullyingul, dar \u00eentr-o form\u0103 agravant\u0103 , at\u00e2ta vreme c\u00e2t comportamentul abuziv a fost determinat de v\u00e2rsta salariatului.\u201d<\/p>\n<p>\nDe asemenea, subliniaz\u0103 avocatul, o simpl\u0103 \u201epresiune\u201d din partea unui \u015fef nu poate fi etichetat\u0103 imediat ca fapt\u0103 de bullying: \u201eDac\u0103 \u015feful ierarhic \u00eei solicit\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri salariatului s\u0103 realizeze o anumit\u0103 activitate, corespunz\u0103toare fi\u015fei postului, aceasta nu poate fi etichetat\u0103 ca bullying. \u015ei, cel mai important, atitudinea angajatorului, prin reprezentantul s\u0103u, \u015feful victimei, trebuie s\u0103 fie o atitudine injust\u0103. Pentru c\u0103 dac\u0103 \u201e\u015feful\u201d impune anumite rigori justificate salariatului, acestea au la baz\u0103 autoritatea de care beneficiaz\u0103 angajatorul, pozi\u0163ia sa \u201esuperioar\u0103\u201d fiind determinat\u0103 de cele trei prerogative ce func\u0163ioneaz\u0103 \u00een favoarea angajatorului: prerogativa disciplinar\u0103, normativ\u0103 \u015fi organizatoric\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nTotu\u015fi, nu exist\u0103 o lege care s\u0103 reglementeze \u00een sine h\u0103r\u0163uirea. Reglement\u0103ri concrete legate de h\u0103r\u0163uirea moral\u0103, mult mai dezvoltate au intervenit \u00een anul 2020, dar prin legea 167\/2020 s-au adus modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri la un act normativ deja func\u0163ional, respectiv OG 137\/2000 privind combaterea discrimin\u0103rii. \u201eDeci \u015fi \u00een 2020, problematica h\u0103r\u0163uirii a fost privit\u0103, cumva, tot prin prisma discrimin\u0103rii. Este greu de spus de ce \u00een 2020 \u015fi nu mai devreme. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 o anumit\u0103 maturitate \u00een abordare, tocmai pentru c\u0103 a delimita fapte de h\u0103r\u0163uire moral\u0103 presupune nu numai o cunoa\u015ftere a conceptelor specifice \u00een cadrul raporturilor de munc\u0103, dar \u015fi o anumit\u0103 viziune echilibrat\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\nMagda Volonciu subliniaz\u0103 \u015fi c\u0103 orice form\u0103 de \u201eh\u0103r\u0163uire moral\u0103\u201d la locul de munc\u0103 trebuie privit\u0103 sub un dublu unghi: \u00eentotdeauna va fi cineva care adopt\u0103 un comportament h\u0103r\u0163uitor \u00een mod con\u015ftient, \u00een mod voit, cu vinov\u0103\u0163ie. \u201eAngajatorul, \u00een sine, este o persoan\u0103 juridic\u0103, o abstrac\u0163iune care nu poate s\u0103v\u00e2r\u015fi \u00een mod direct astfel de fapte de h\u0103r\u0163uire. \u00cen schimb, angajatorul este responsabil pentru to\u0163i cei care lucreaz\u0103 pentru el. Astfel, angajatorul va fi responsabil pentru c\u0103, de exemplu un \u015fef are o atitudine h\u0103r\u0163uitoare fa\u0163\u0103 de un subaltern (clasicul bullying \u00een raporturile de munc\u0103) \u015fi pentru c\u0103 este perfect posibil ca acel \u015fef s\u0103 procedeze astfel tocmai consider\u00e2nd c\u0103 atitudinea sa ar putea fi profitabil\u0103 angajatorului ( s\u0103 sc\u0103p\u0103m de un salariat care ne creaz\u0103 probleme).\u201d Pe de alt\u0103 parte, se poate vorbi \u015fi de o responsabilitate general\u0103 a angajatorului, care r\u0103spunde pentru faptele celor afla\u0163i sub autoritatea sa sau pentru cei mandata\u0163i s\u0103-i reprezinte interesele. Ea spune c\u0103 de cele mai multe ori, ac\u0163iuni \u00een instan\u0163\u0103 sunt \u00eendreptate \u00eempotriva angajatorului \u015fi nu \u00eempotriva unei anumite persoane strict determinate care a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een mod direct fapte de h\u0103r\u0163uire. \u201eTocmai pentru c\u0103 \u00een cadrul raportului de munc\u0103 izvor\u00e2t din contractul de munc\u0103 salariatul lucreaz\u0103 sub autoritatea angajatorului s\u0103u.\u201d<\/p>\n<hr \/>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5538\/20246112\/3\/alexandru-busila.jpg?height=543&#038;width=620\" style=\"width: 620px; height: 543px;\" \/><\/p>\n<p>\n<span style=\"color:#000080;\"><strong>Alexandru Bu\u015fil\u0103, psiholog, fondator al proiectului Cortul Terapeutic \u015fi pre\u015fedinte al asocia\u0163iei Enable Emotions:\u201eComportamentele gratuite, care au ca fundament st\u0103rile emo\u0163ionale, intr\u0103 la metode \u015fi tehnici de bullying, at\u00e2t la copii, c\u00e2t \u015fi la adul\u0163i.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p>\nPentru ca aceast\u0103 autoritate s\u0103 nu devin\u0103 abuziv\u0103, intervine dreptul muncii, menit s\u0103 asigure un anumit echilibru prin stabilirea unor norme juridice de protec\u0163ie a \u201everigii subordonate\u201d, adic\u0103 de protec\u0163ie a salariatului. Pentru aceste ra\u0163iuni, s-au conceput \u015fi formele de responsabilizare ale angajatorului persoan\u0103 juridic\u0103. \u201e\u00cen consecin\u0163\u0103, dac\u0103 un salariat se consider\u0103 h\u0103r\u0163uit la locul de munc\u0103, indiferent de forma concret\u0103 pe care aceast\u0103 h\u0103r\u0163uire moral\u0103 o \u00eembrac\u0103, el are la \u00eendem\u00e2n\u0103 o ac\u0163iune \u00eempotriva angajatorului s\u0103u.\u201d<\/p>\n<p>\nCe va solicita acel salariat? Orice salariat care se consider\u0103 h\u0103r\u0163uit poate solicita \u00een instan\u0163\u0103 obligarea angajatorului la stoparea faptelor de h\u0103r\u0163uire dar poate invoca \u015fi preten\u0163ii, chiar \u015fi sub forma unor desp\u0103gubiri materiale, \u00een m\u0103sura \u00een care faptele de h\u0103r\u0163uire pe care le-a suportat i-au produs anumite prejudicii concrete, materiale, cuantificabile ( de exemplu, dac\u0103 din cauza comportamentului abuziv al angajatorului salariatul s-a \u00eemboln\u0103vit \u015fi \u00eengrijirea sa medical\u0103 precum \u015fi recuperarea sa au presupus anumite costuri). Salariatul poate \u00eens\u0103 pretinde \u015fi daune morale, legiuitorul f\u0103c\u00e2nd referire sub acest aspect la daune \u201ecompensatorii sau morale\u201d, adic\u0103 h\u0103r\u0163uirea la care a fost supus i-a produs prejudicii morale evidente, (s-a \u00eemboln\u0103vit, a suferit traume sau rupturi \u00een via\u0163a conjugal\u0103, a fost marginalizat \u00een colectivitate, etc), iar aceast\u0103 durere moral\u0103 trebuie recompensat\u0103.<\/p>\n<p>\nLegea stabile\u015fte \u015fi anumite obliga\u0163ii concrete \u00een sarcina angajatorului care, dac\u0103 nu sunt respectate, sunt de natur\u0103 a antrena r\u0103spunderea contraven\u0163ional\u0103 a acestuia. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een orice regulament intern ( regulament disciplinar) se impune s\u0103 existe obliga\u0163ia clar\u0103 pentru salaria\u0163i de a nu s\u0103v\u00e2r\u015fi fapte de h\u0103r\u0163uire fa\u0163\u0103 de un alt coleg (indiferent dac\u0103 astfel de fapte presupun \u015fi conota\u0163ia discrimin\u0103rii sau nu). Angajatorul odat\u0103 sesizat despre existen\u0163a unor fapte de h\u0103r\u0163uire, indiferent dac\u0103 asemenea fapte presupun atitudinea abuziv\u0103 a colegilor, a superiorilor sau de ce nu, chiar a subalternilor, ar trebui s\u0103 \u00abancheteze\u00bb incidentul, evenimentul, despre care se face vorbire, iar \u00een m\u0103sura \u00een care constat\u0103 c\u0103 exist\u0103 fapt\u0103 \u015fi vinov\u0103\u0163ie, s\u0103 nu pregete s\u0103 adopte m\u0103surile sanc\u0163ionatoare care se impun fa\u0163\u0103 de cei culpabili, precizeaz\u0103 Magda Volonciu.<\/p>\n<p>\n\u201eDe altfel, ar fi de subliniat c\u0103 lezarea drepturilor sau demnit\u0103\u0163ii unui angajat de c\u0103tre un alt angajat se consider\u0103 a fi contraven\u0163ie, fapta fiind pedepsit\u0103 cu amend\u0103 de la 10.000 la 15.000 lei.\u201d De asemenea, fapta angajatorului de a nu adopta m\u0103surile ce se impun \u00een scopul prevenirii \u015fi combaterii actelor \u015fi faptelor de h\u0103r\u0163uire moral\u0103 la locul de munc\u0103&nbsp; reprezint\u0103 contraven\u0163ie, legiuitorul f\u0103c\u00e2nd referire expres\u0103 \u00abinclusiv\u00bb la fapta de a nu prevedea \u00een regulamentul intern sanc\u0163iuni disciplinare pentru angaja\u0163ii care s\u0103v\u00e2r\u015fesc acte sau fapte de h\u0103r\u0163uire moral\u0103, amenda fiind de 50.000 lei.<\/p>\n<p>\n\u201eDimpotriv\u0103, dac\u0103 prin anumite dispozi\u0163ii din reglement\u0103rile interne angajatorul \u00eendeamn\u0103 salaria\u0163ii la manifest\u0103ri de h\u0103r\u0163uire, fie chiar \u015fi \u00eentr-o form\u0103 indirect\u0103, atunci sanc\u0163iunea aplicabil\u0103 este amenda de 200.000 lei \u015fi a\u015f ad\u0103uga eu, intervine numai r\u0103spunderea contraven\u0163ional\u0103 numai dac\u0103 fapta nu prezint\u0103 elemente de natur\u0103 a conduce la r\u0103spundere penal\u0103. Evident c\u0103 este greu de crezut ca vreun angajator prin dispozi\u0163iile sale interne s\u0103 instige sau s\u0103 determine salaria\u0163i la forme de h\u0103r\u0163uire a altor salaria\u0163i, dar, legiuitorul are \u00een vedere orice form\u0103 de manifestare, nu numai manifest\u0103rile directe ci \u015fi cele indirecte.\u201d<\/p>\n<p>\nTocmai datorit\u0103 gradului mare de subiectivitate pe care \u00eei presupune aprecierea unor fapte de h\u0103r\u0163uire, este foarte greu ca \u00een practic\u0103 s\u0103 se predetermine criterii, parametri sau referin\u0163e concrete care s\u0103 califice un comportament, o atitudine sau fapte \u015fi acte ca fiind sau nu abuzive, h\u0103r\u0163uitoare. \u00centotdeauna trebuie avut\u0103 \u00een vedere \u00eentreaga conjunctur\u0103, \u00eentreaga \u201eimagine\u201d \u015fi analiza\u0163i deopotriv\u0103 to\u0163i factorii, toate elementele legate at\u00e2t de persoana victimei, c\u00e2t \u015fi de persoana h\u0103r\u0163uitorului, de activit\u0103\u0163ile prestate \u015fi de situa\u0163ia de fapt general\u0103 \u00een care a intervenit acea fapt\u0103.<\/p>\n<p>\n\u201eS-ar putea spune c\u0103 un abuz este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne un abuz. Dar, p\u00e2n\u0103 unde este drept \u015fi de unde \u00eencepe abuzul? Aceasta reprezint\u0103 una din \u00eentreb\u0103rile de esen\u0163\u0103 pentru orice jurist. \u015ei \u00een domeniul h\u0103r\u0163uirii problema r\u0103m\u00e2ne, orice derapare \u00eentr-o direc\u0163ie sau alta fiind posibil\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vremuri antepandemie: o sal\u0103 de \u015fedin\u0163e, pe \u00eenserat. Cinci colegi, fete-b\u0103ie\u0163i mileniali, cu func\u0163ii diferite, discut\u0103 cu \u00eenver\u015funare despre un proiect comun. Un al \u015faselea, mai dinspre genera\u0163ia X, f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu proiectul sau cu vreunul dintre departamentele implicate, vine furtunos, tr\u00e2ntind u\u015fa din sala de \u015fedin\u0163e. \u201eHai, disp\u0103re\u0163i de aici, nu \u015fti\u0163i c\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7218,512],"tags":[34554,192,23374,49478,8252,7606,20063],"class_list":["post-196861","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-adulti","tag-angajati","tag-colegi","tag-corporate-life","tag-hr","tag-munca","tag-sefi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196861","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=196861"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196861\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=196861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=196861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=196861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}