{"id":196827,"date":"2021-08-30T10:45:00","date_gmt":"2021-08-30T10:45:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=196827"},"modified":"2021-08-30T10:45:00","modified_gmt":"2021-08-30T10:45:00","slug":"romania-se-indreapta-spre-cea-mai-scumpa-iarna-din-istoria-sa-cine-sunt-vinovatii-pentru-dublarea-facturilor-la-gaze-si-scumpirea-accelerata-a-energiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=196827","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103 spre cea mai scump\u0103 iarn\u0103 din istoria sa. Cine sunt vinova\u0163ii pentru dublarea facturilor la gaze \u015fi scumpirea accelerat\u0103 a energiei?"},"content":{"rendered":"

\nFactura final\u0103 de gaze a unui apartament din Bucure\u015fti va fi la \u00eenceput de toamn\u0103 cu 80% mai mare fa\u0163\u0103 de cea de anul trecut, iar cea la energie cu 20% mai mare. F\u0103r\u0103 nicio alt\u0103 introducere necesar\u0103, Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103, cu motorele economiei turate la maximum, spre cea mai scump\u0103 iarn\u0103 din istoria sa. \u015ei, ca de fiecare dat\u0103, este luat\u0103 prin surprindere, \u00een ciuda tuturor avertismentelor din ultima jum\u0103tate de an.<\/strong><\/p>\n

\nUna dintre ofertele pentru gaze naturale promovate de ENGIE Rom\u00e2nia, cel mai mare distribuitor local de gaze naturale, pentru luna aceasta, ENGIE Gas 4U, indic\u0103 un pre\u0163 de 0,169 lei\/kWh, \u00eentr-un abonament cu o valabilitate de 12 luni, pentru care se aplic\u0103 un discount de pre\u0163 de 20% pentru primele trei luni. La final, pre\u0163ul cu toate taxele incluse \u015fi cu acest discount, ar fi de 0,211 lei pe kWh. O cas\u0103 de 60 de metri p\u0103tra\u0163i consum\u0103 lunar circa 600 kWh, a\u015fa c\u0103 al\u0103turi de discountul oferit, \u00eencheierea unui contract nou cu acest abonament s-ar traduce \u00eentr-o factur\u0103 lunar\u0103 de circa 127 de lei, cel pu\u0163in pentru primele trei luni de abonament. Problema? \u00cen iulie, anul trecut, pentru acela\u015fi abonament, pre\u0163ul final, cu un discount de 10% la acel moment pentru primele \u015fase luni, era de 0,115 lei pe kWh, iar factura de 70 de lei pe lun\u0103. Astfel, pasul spre sezonul rece se face cu o factur\u0103 la gaze naturale crescut\u0103 cu 80%.
\nDintr-un foc.<\/p>\n

\nLa E.ON, rivalii ENGIE care gestioneaz\u0103 re\u0163eaua de distribu\u0163ie a gazului natural \u015fi a energiei electrice din nordul Rom\u00e2niei, lucrurile stau la fel, pre\u0163ul gazului pur pe unul dintre abonamentele promovate de E.ON, E.ON Promo gas, cresc\u00e2nd \u00eentr-un singur an de la 0,079 lei pe kWh la 0,145 lei pe kWh. La aceasta se adaug\u0103 alte taxe, accize sau TVA, controlate de statul rom\u00e2n.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\nPe zona de energie electric\u0103, factura final\u0103 din toamna acestui an ar putea cre\u015fte cu 20%. De exemplu, energia pur\u0103 pe abonamentul Enel Fix Online Salut este acum la 0,32 lei pe kWh, \u00een timp ce anul trecut oferta pe 12 luni se \u00eencheia la 0,23 lei pe kWh. Cum energia este circa jum\u0103tate din factura final\u0103, rezult\u0103 c\u0103 un consumator reziden\u0163ial clasic, care a trecut totu\u015fi \u00een sectorul consuren\u0163ial, va scoate cu 20% mai mult pentru aceea\u015fi energie consumat\u0103.<\/p>\n

\nEstim\u0103rile de mai sus sunt calcule ale Business Magazin, f\u0103cute pe baza datelor publice, prezente \u00een ofertele furnizorilor de utilit\u0103\u0163i. Procentele pot varia \u00een func\u0163ie de abonamentele alese \u015fi deci de clauzele contractuale specifice fiec\u0103rui abonament.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eCred c\u0103 pre\u0163ul certificatului de CO2 este un element foarte important, dar nu este singurul \u00een determinarea pre\u0163ului energiei, dac\u0103 analiz\u0103m investi\u0163iile care trebuia realizate \u00eenc\u0103 din anul 2013, an din care produc\u0103torii de energie electric\u0103 nu mai primesc certificate de emisii cu titlu gratuit.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nFlorentina Manea, director general \u00een cadrul Carbon & Energy Management<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eCa trend, nu ne vom mai \u00eentoarce la pre\u0163uri de 30-50 de euro pe MWh. La ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum pe pie\u0163e, aceste pre\u0163uri sunt istorie.\u201d <\/strong><\/span><\/p>\n

\nL\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea, membru \u00een directoratul CE Oltenia<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\n <\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\nCe se afl\u0103 totu\u015fi \u00een spatele acestor scumpiri istorice?<\/strong><\/p>\n

\nDe la 18 euro pe MWh \u00een primul trimestru al anului, contractele pe gaze pentru ultimul trimestru din 2021 se \u00eencheie la peste 47 de euro pe MWh, speciali\u015ftii interna\u0163ionali avertiz\u00e2nd deja c\u0103 Europa se \u00eendreapt\u0103 spre o criz\u0103 de alimentare \u00een sezonul rece. Iarna lung\u0103 \u015fi prim\u0103vara neobi\u015fnuit de rece de anul acesta reprezint\u0103 un factor pentru scumpirea masiv\u0103. Pe de alt\u0103 parte, redresarea economic\u0103 peste a\u015ftept\u0103ri a creat o cerere care a dep\u0103\u015fit prognozele ini\u0163iale. Prin urmare, nici depozitele de \u00eenmagazinare nu s-au mai umplut pe perioada verii, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei. \u00cen acela\u015fi timp, fluxul de GNL (gaz natural lichefiat) c\u0103tre Europa a sc\u0103zut, Asia pun\u00e2nd pe mas\u0103 oferte mai bune.<\/p>\n

\nPre\u0163urile gazelor naturale din Olanda, de referin\u0163\u0103 \u00een nord-vestul Europei, au crescut cu 80% \u00een ultimele trei luni, p\u00e2n\u0103 la maxime istorice, \u00een timp ce gazul natural lichefiat (LNG) din Asia este la cel mai mare nivel din ultimii opt ani, arat\u0103 datele Reuters. Depozitele europene de gaze sunt \u00een prezent pline \u00een propor\u0163ie de 50% p\u00e2n\u0103 la 60%, comparativ cu 80% vara trecut\u0103, spun anali\u015ftii.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia lucrurile nu stau bine<\/strong><\/p>\n

\n\u201eCifra de afaceri din activitatea de \u00eenmagazinare a \u00eenregistrat o diminuare de 27,1 mil. lei, ca urmare a rezerv\u0103rii unei capacit\u0103\u0163i de \u00eenmagazinare mai mici \u00een ciclul de \u00eenmagazinare 2021-2022 fa\u0163\u0103 de ciclul de \u00eenmagazinare anterior. \u00cen semestrul I 2021 clien\u0163ii filialei Depogaz au extras din depozite 1.420,7 mil. mc (semestrul I 2020: 923,9 mil. mc), \u00eens\u0103 au injectat doar 559 mil. mc (semestrul I 2020: 571 mil. mc), rezult\u00e2nd o diminuare a gazelor \u00een depozite de 861,7 mil. mc (semestrul I 2020: 352,9 mil. mc)\u201c, se arat\u0103 \u00een raportul de pe primul semestru al anului publicat recent de Romgaz. Mai mult, Rom\u00e2nia apare \u00een statisticile Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaz al UE, cu o cre\u015ftere a cantit\u0103\u0163ilor importate de 318,3% \u00een perioada ianuarie-iulie fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. Pe plan local, cre\u015fterea accelerat\u0103 a importurilor de gaze, care au s\u0103rit iar de nivelul de 20% din consumul na\u0163ional, se suprapune peste o sc\u0103dere a produc\u0163iei interne \u015fi o cre\u015ftere a cererii cu 8%.<\/p>\n

\n\u201eCererea de energie \u015fi gaze \u015fi-a revenit mult mai repede dec\u00e2t ne a\u015fteptam\u201d, spune L\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea, membru \u00een boardul Complexului Energetic Oltenia, companie care asigur\u0103 20% din produc\u0163ia de energie a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\nMai mult, orientarea spre verde a \u00eentregului bloc european nu face dec\u00e2t s\u0103 sporeasc\u0103 \u00een continuare cererea de gaze, spre satisfac\u0163ia Gazprom.<\/p>\n

\n\u201eDac\u0103 nu vrem s\u0103 avem nota de plat\u0103 prelungit\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit, trebuie s\u0103 lu\u0103m aceste m\u0103suri de ie\u015fire din c\u0103rbuni\u201d, continu\u0103 L\u0103cr\u0103mioara-Diaconu Pin\u0163ea.<\/p>\n

\nPe zona de energie electric\u0103, evolu\u0163ia pre\u0163urilor de la \u00eenceputul anului indic\u0103 acela\u015fi lucru: ne \u00eendrept\u0103m spre cea mai scump\u0103 iarn\u0103 energetic\u0103 din istoria Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\nAstfel, datele de la Bursa de energie OPCOM arat\u0103 c\u0103 pe platforma de tranzac\u0163ionare spot, cel mai important ring de v\u00e2nzare \u015fi cump\u0103rare a energiei din Rom\u00e2nia, media de pre\u0163 pentru luna trecut\u0103 a fost de 94 de euro pe MWh, nivel istoric, \u00een cre\u015ftere cu aproape 70% fa\u0163\u0103 de media \u00eenceputului de an, c\u00e2nd energia se tranzac\u0163iona cu 56 de euro pe MWh.<\/p>\n

\n\u00cenc\u0103 din primele luni ale anului speciali\u015ftii din domeniu au avertizat c\u0103 scumpirile se vor accentua pe fondul galopului f\u0103cut de pre\u0163ul certificatelor de emisii de carbon \u015fi pe revenirea cererii de energie ca urmare a redres\u0103rii economice. Problema este c\u0103 deficitul din zona de produc\u0163ie, ca urmare a lipsei cronice de investi\u0163ii, a obligat Rom\u00e2nia s\u0103 aduc\u0103 energie de peste grani\u0163e la un pre\u0163 pe m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

\n\u201eCred c\u0103 pre\u0163ul certificatului de CO2 este un element foarte important, dar nu este singurul \u00een determinarea pre\u0163ului energiei, dac\u0103 analiz\u0103m investi\u0163iile care trebuia realizate \u00eenc\u0103 din anul 2013, an din care produc\u0103torii de energie electric\u0103 nu mai primesc certificate de emisii cu titlu gratuit. De atunci a \u00eenceput acest impact. Dac\u0103 atunci pre\u0163ul certificatului era de 6 euro, acum a ajuns la 58 de euro pe tona emis\u0103\u201d, atrage aten\u0163ia Florentina Manea, director general \u00een cadrul Carbon & Energy Management, unul dintre cei mai buni speciali\u015fti ai carbonului din Rom\u00e2nia. Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit \u00een 2005, privind reducerea polu\u0103rii, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de produc\u0163ie fiind obligate s\u0103 fac\u0103 dovada unui astfel de instrument pentru fiecare ton\u0103 emis\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, cel mai afectat sector este cel de producere a energiei electrice pe baza c\u0103rbunilor unde nu se fac aloc\u0103ri gratuite de certificate de CO2.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201ePerforman\u0163a bun\u0103 a pie\u0163ei de aluminiu la nivel interna\u0163ional a fost par\u0163ial afectat\u0103 de anomaliile pre\u0163urilor energiei la nivel local, ALRO confrunt\u00e2ndu-se cu un context dificil, deoarece pia\u0163a energiei electrice este afectat\u0103 de presiunea puternic\u0103 privind decarbonizarea energiei \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Europa.\u201d <\/strong><\/span><\/p>\n

\nMarian N\u0103stase, pre\u015fedintele consiliului de administra\u0163ie Alro, cel mai mare consumator de energie din Rom\u00e2nia<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\n

\nParadoxal \u00eens\u0103, \u00een timp ce toat\u0103 lumea vorbe\u015fte despre impactul carbonului \u00een scumpirile f\u0103r\u0103 precedent, statisticile arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este una dintre cele mai verzi \u0163\u0103ri \u00een materie de produc\u0163ie de energie, cu 57% din capacitatea instalat\u0103 \u00een hidrocentrale, eoliene sau panouri solare. Mai mult, circa 7% din toat\u0103 capacitatea sistemului de produc\u0163ie este reprezentat\u0103 de energie nuclear\u0103, dac\u0103 ne raport\u0103m la cei 20.000 MW de pe h\u00e2rtie. Polonia, cu 70% dependen\u0163\u0103 de energie pe c\u0103rbuni, are un pre\u0163 mai mic dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nCu acest portofoliu de generare de energie electric\u0103, \u00een care unit\u0103\u0163ile strategice sunt deja amortizate, blamarea carbonului \u015fi a certificatelor de emisii pentru scumpirea f\u0103r\u0103 precedent a energiei este mai degrab\u0103 un discurs politic menit s\u0103 mascheze 30 de ani de lips\u0103 de investi\u0163ii \u015fi o decizie unic\u0103 la nivel european, spargerea sistemului de produc\u0163ie \u00een func\u0163ie de surs\u0103. Astfel, \u00een ciuda parcului de produc\u0163ie verde, semnalul de pre\u0163 este stabilit de Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare pl\u0103titor de certificate de emisii de CO2, restul produc\u0103torilor, \u00een propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare de stat, aliniindu-se dup\u0103 acest semnal. Totodat\u0103, de\u015fi la nivel oficial declara\u0163iile au ar\u0103tat spre partea de furnizare ca fiind principala vinovat\u0103 pentru scumpiri, \u00een realitate aproape toat\u0103 produc\u0163ia de energie din Rom\u00e2nia este concentrat\u0103 \u00een m\u00e2inile statului.<\/p>\n

\nMai departe, scumpirea energiei \u015fi a gazelor naturale genereaz\u0103 efecte majore \u00een economie, de la transporturi, la produc\u0163ia de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte pentru agricultur\u0103, pre\u0163ul alimentelor sau produc\u0163ia de aluminiu.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n\u201eImpactul cre\u015fterii pre\u0163ului energiei se simte \u00een costul transportului, \u00een principal la \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte \u015fi asta este o problem\u0103 la nivel european \u015fi la nivel mondial \u015fi ne afecteaz\u0103 serios. (\u2026) Pre\u0163urile au crescut foarte mult \u015fi deja \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 o piatr\u0103 de moar\u0103 la piciorul agricultorilor europeni \u015fi mondiali. V\u0103 dau un exemplu, anul trecut pe vremea asta \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele de un anumit tip aveau pre\u0163uri \u00eentre
\n1.600 \u015fi 1.800 de lei\/ton\u0103, iar acum pre\u0163urile sunt undeva \u00eentre 2.900-3.200 de lei\/ton\u0103. Deci avem o cre\u015ftere de 80-85%, ceea ce este foarte mult\u201d, spune \u015etefan Gheorghi\u0163\u0103, ac\u0163ionar al produc\u0103torului de cereale Triagroexim \u015fi director de dezvoltare al traderului de cereale Agrinvest<\/p>\n

\nAzomure\u015f, cel mai mare consumator de gaze local \u015fi principalul produc\u0103tor de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte pentru agricultur\u0103, admite c\u0103 produsele companiei s-au scumpit semnificativ, fiind mai ieftin s\u0103 ia totu\u015fi gazul de peste grani\u0163e dec\u00e2t de aici.<\/p>\n

\n\u201eRom\u00e2nia are rezerve importante de gaze naturale care ar putea aduce beneficii industriei locale, ad\u0103ug\u00e2nd astfel valoare unei resurse na\u0163ionale. Azomure\u015f ar dori s\u0103 continue s\u0103 utilizeze gazul rom\u00e2nesc \u00een produc\u0163ia de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, dar dac\u0103 gazul importat este mai ieftin dec\u00e2t cel intern, trebuie \u00een mod natural s\u0103 ne adapt\u0103m pentru a men\u0163ine produc\u0163ia de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte competitiv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d, spune Harri Kiiski, CEO-ul Azomure\u015f, companie de circa 2 mld. lei care de una singur\u0103 reprezint\u0103 circa 8% din consumul na\u0163ional de gaze al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eE clar c\u0103 \u00eel pl\u0103tim noi (fenomenul de tranzi\u0163ie energetic\u0103 – n.red.), o parte este pl\u0103tit\u0103 de companii, o parte de popula\u0163ie. Ca element de noutate al pachetului Fit for 55 (care transpune \u00een legisla\u0163ie obiectivele Green Deal) a ap\u0103rut Fondul Social, cu o valoare de 72 miliarde de euro, bani destina\u0163i sprijinirii categoriilor vulnerabile de consumatori. Dar oric\u00e2\u0162i bani vor veni spre Rom\u00e2nia, condi\u0163iile de acordate a banilor din Fond seam\u0103n\u0103 destul de mult cu cele din PNRR (Planul Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103). \u015ei c\u00e2nd vom dori s\u0103 facem protec\u0163ie social\u0103 cu banii din Fond, va trebui s\u0103 \u00eendeplinim ni\u015fte reguli.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nSorin Elisei, director \u00een cadrul Deloitte Rom\u00e2nia, liderul practicilor de sustenabilitate \u015fi energie<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\nMarii consumatori de energie sunt \u015fi ei \u00een corzi<\/strong><\/p>\n

\n\u201ePerforman\u0163a bun\u0103 a pie\u0163ei de aluminiu la nivel interna\u0163ional a fost par\u0163ial afectat\u0103 de anomaliile pre\u0163urilor energiei la nivel local, ALRO confrunt\u00e2ndu-se cu un context dificil, deoarece pia\u0163a energiei electrice este afectat\u0103 de presiunea puternic\u0103 privind decarbonizarea energiei \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Europa. Pia\u0163a energiei a fost dominat\u0103 de o cre\u015ftere accelerat\u0103 a pre\u0163urilor de furnizare a energiei electrice, care are legatur\u0103 \u00een principal cu cre\u015fterea pre\u0163urilor certificatelor de emisii\u201d, spune Marian N\u0103stase, pre\u015fedintele Consiliului de Administra\u0163ie Alro, cel mai mare consumator de energie din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\u00cen acest context f\u0103r\u0103 precedent, autorit\u0103\u0163ile statului abia acum \u00eencep s\u0103 se mi\u015fte. \u00cen cel de-al 12-lea ceas, premierul Florin C\u00ee\u0163u a precizat c\u0103 ar vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce se scumpe\u015fte energia abia luna aceasta, dup\u0103 ce de aproape \u015fase luni to\u0163i speciali\u015ftii spun clar c\u0103 fenomenul energiei scumpe este aici \u015fi, mai important, c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00een contextul obiectivului de neutralitate climatic\u0103 asumat la nivel european pentru anul 2050. Mai mult, nu doar Rom\u00e2nia a intrat \u00een acest v\u00e2rtej, utilit\u0103\u0163ile urm\u00e2nd s\u0103 fie cu at\u00e2t mai costisitoare cu c\u00e2t vor fi mai verzi, cel pu\u0163in \u00een primii ani de tranzi\u0163ie energetic\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen Bulgaria, cea mai s\u0103rac\u0103 \u0163ar\u0103 est-european\u0103, mai multe companii au anun\u0163at oprirea produc\u0163iei din cauza costurilor prea mari ale energiei. Din Spania, un oficial de rang \u00eenalt a cerut Comisiei Europene s\u0103 ia m\u0103suri pentru limitarea scumpirii energiei, aten\u0163ion\u00e2nd c\u0103 altfel se creeaz\u0103 presiuni sociale \u015fi tensiuni politice mai ales \u00een state vulnerabile economic. \u00cen Germania, patria celui mai ambi\u0163ions plan de tranzi\u0163ie energetic\u0103 din Europa \u015fi din lume, politicienii se \u00eentrec \u00een a promite aleg\u0103torilor energie mai ieftin\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care se anun\u0163\u0103 o schimbare politic\u0103 major\u0103 dup\u0103 renun\u0163area cancelarului Merkel la conducerea statului. Iar \u00een Marea Britanie cresc presiunile pentru introducerea de tarife sociale la energie dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile au permis majorarea plafonului pentru pre\u0163uri.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\n <\/p>\n

\nPe plan intern, Virgil Popescu, ministrul energiei, d\u0103 asigur\u0103ri c\u0103 acei consumatori vulnerabili vor primi \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 toamn\u0103 sprijin pentru plata facturilor la energie \u015fi gaze, dac\u0103 legea care permite acordarea acestor ajutoare va fi aprobat\u0103 \u00een Parlament \u00een septembrie. P\u00e2n\u0103 atunci, Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu are o defini\u0163ie clar\u0103 a consumatorului vulnerabil, de\u015fi unul din 10 rom\u00e2ni are probleme \u00een a-\u015fi achita factura la utilit\u0103\u0163i. <\/p>\n

\n\u201eE clar c\u0103 \u00eel pl\u0103tim noi (fenomenul de tranzi\u0163ie energetic\u0103 – n.red.), o parte este pl\u0103tit\u0103 de companii, o parte de popula\u0163ie. Ca element de noutate al pachetului Fit for 55 (care transpune \u00een legisla\u0163ie obiectivele Green Deal) a ap\u0103rut Fondul Social, cu o valoare de 72 miliarde de euro, bani destina\u0163i sprijinirii categoriilor vulnerabile de consumatori. Dar oric\u00e2\u0163i bani vor veni spre Rom\u00e2nia, condi\u0163iile de acordare a banilor din Fond seam\u0103n\u0103 destul de mult cu cele din PNRR (Planul Na\u0163ional de Redresare \u015fi Rezilien\u0163\u0103). \u015ei c\u00e2nd vom dori s\u0103 facem protec\u0163ie social\u0103 cu banii din Fond, va trebui s\u0103 \u00eendeplinim ni\u015fte reguli\u201d, atrage aten\u0163ia Sorin Elisei, director \u00een cadrul Deloitte Rom\u00e2nia, liderul practicilor de sustenabilitate \u015fi energie.<\/p>\n

\nPrin PNRR, Rom\u00e2nia sper\u0103 s\u0103 atrag\u0103 29,2 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile \u015fi \u00eemprumuturi. Problema este c\u0103 \u00een timp ce Planul \u00eenc\u0103 nu este aprobat, primele facturi majorate deja au ajuns la utilizatori. \u015ei a\u015fa vor r\u0103m\u00e2ne pentru c\u0103 timpul energiei ieftine tocmai a apus.<\/p>\n

\n\u201eCa trend, nu ne vom mai \u00eentoarce la pre\u0163uri de 30-50 de euro pe MWh. La ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum pe pie\u0163e, aceste pre\u0163uri sunt istorie\u201d, a mai spus L\u0103cr\u0103mioara Diaconu-Pin\u0163ea.<\/p>\n

\nDeloc suprinz\u0103tor, Rom\u00e2nia este luat\u0103 din nou prin suprindere.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201ePre\u0163urile au crescut foarte mult \u015fi deja \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 o piatr\u0103 de moar\u0103 la piciorul agricultorilor europeni \u015fi mondiali. V\u0103 dau un exemplu, anul trecut pe vremea asta \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele de un anumit tip aveau pre\u0163uri \u00eentre 1.600 \u015fi 1.800 de lei\/ton\u0103, iar acum pre\u0163urile sunt undeva \u00eentre 2.900-3.200 de lei\/ton\u0103. Deci avem o cre\u015ftere de 80-85%, ceea ce este foarte mult.\u201d <\/strong><\/span><\/p>\n

\n\u015etefan Gheorghi\u0163\u0103, ac\u0163ionar al produc\u0103torului de cereale Triagroexim \u015fi director de dezvoltare al traderului de cereale Agrinvest<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Factura final\u0103 de gaze a unui apartament din Bucure\u015fti va fi la \u00eenceput de toamn\u0103 cu 80% mai mare fa\u0163\u0103 de cea de anul trecut, iar cea la energie cu 20% mai mare. F\u0103r\u0103 nicio alt\u0103 introducere necesar\u0103, Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103, cu motorele economiei turate la maximum, spre cea mai scump\u0103 iarn\u0103 din istoria sa. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,531,512],"tags":[13358,150,7822,8803,7963],"class_list":["post-196827","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-energie","category-revista-bm","tag-co2","tag-energie","tag-energie-electrica","tag-gaze-naturale","tag-scumpiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196827","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=196827"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196827\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=196827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=196827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=196827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}