![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6037972\/21\/ibanda-urmari-criza-10.jpg?width=418&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nPotrivit sondajului ApSG, obiceiurile de consum s-au schimbat
\nsubstantial. Cei mai numerosi sunt aceia care au ales sa reduca
\nvaloarea cosului zilnic. 58% dintre respondenti au ales sa cumpere
\nalimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara aceleasi alimente, dar
\nin cantitati mai mici. Radu Timis, fondatorul afacerii Cris-Tim,
\nunul dintre cei mai importanti producatori de carne si preparate
\ndin carne de pe piata din Romania, remarca faptul ca oamenii sunt
\nmult mai atenti la cantitate atunci cand cumpara. “Prefera produse
\nin gramaje mai mici, portionate, cumpara mai des, dar mai putin”,
\nobserva Timis, adaugand ca nimeni nu mai cumpara peste necesitati,
\nintrucat nu-si mai permit sa arunce mancarea, asa cum se intampla
\nin trecut. “Nimeni nu mai cumpara salam la baton, ci mai degraba o
\ncantitate cu pana la 30% mai mica, feliata si infoliata, iar
\ncomportamentul este normal pentru perioada pe care o traversam”,
\nspune Radu Timis, care remarca o crestere cu zece procente a
\nvanzarilor de produse considerate mai scumpe, in detrimentul celor
\nfoarte accesibile.<\/p>\n
<\/p>\n
“Consumul de bere a fost si el afectat, desi intr-o masura mai
\nmica decat in alte domenii”, sustine Andrei Haret, vicepresedintele
\nde vanzari si distributie al Ursus Breweries, in opinia caruia
\nrezultatele sondajului ApSG se explica prin puterea mai mica de
\ncumparare si prin increderea scazuta a consumatorilor in mediul
\neconomic. Acestea ar conduce la o tendinta de a economisi bani, in
\ncautarea unei sigurante financiare in vremuri nesigure, si in
\nacelasi timp de a cumpara “marci in care au incredere si care stiu
\nca le ofera valoarea pe care o asteapta de la produsul cumparat”.
\nHaret aminteste ca puterea de cumparare a scazut si pe fondul
\ndiminuarii sumelor de bani trimise in tara de romanii din
\nstrainatate in 2009, sume mai mici cu 20% fata de cele din
\n2008.<\/p>\n
“Intr-adevar, contextul crizei economice a condus la o schimbare
\nin tiparele de consum. Desi romanii continua sa bea bere, ei o
\ncumpara mai putin si mai rar, o consuma mai mult acasa decat in
\nlocaluri si se orienteaza preponderent spre marci care ofera
\nvaloare”, observa Haret. In perioada aprilie-septembrie 2009, piata
\nberii din Romania a scazut cu 16% fata de acelasi interval din
\n2008. Scaderea pietei a avut efect asupra volumului de vanzari al
\ncompaniei, care a inregistrat un declin de 12%, dupa o crestere
\nsemnificativa de 24% cu un an inainte.<\/p>\n
Studiul ApSG indica o preocupare pentru productia de alimente in
\ncadrul economiei naturale: o gospodarie din cinci a reusit sa-si
\nasigure intr-o masura mai mare necesarul de alimente din productie
\nproprie, ca solutie pentru depasirea crizei. “Economia rurala si
\neconomia de subzistenta sunt apanajul unei tari sarace, nu al unei
\ntari care vrea sa creasca peste media Uniunii Europene”, comenteaza
\nDragos Cabat.<\/p>\n
Potrivit analistului, faptul ca multi romani au rude la tara si
\nincearca sa traiasca din ce se cultiva si se creste acolo nu
\nconstituie un avantaj in fata altor tari, chiar daca la nivel
\nindividual e o solutie de a face fata dificultatilor economice de
\nacum. “Agricultura nu este performanta, iar fermierii au ramas la
\nstadiul de subzistenta, adica gradina de langa casa, trei gaini
\nsi-un porc”, constata Cabat, atragand atentia ca aceasta este o
\nstrategie de supravietuire, nicidecum una de iesire din
\nrecesiune.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Dupa modificarea cosului zilnic, in topul masurilor adoptate de
\npopulatie pentru depasirea crizei se numara amanarea cumpararii
\nproduselor de uz indelungat (42%), dar si cumpararea de produse
\nnealimentare mai ieftine sau chiar second hand (37%). “Numarul de
\nclienti care trec pragul magazinului n-a scazut deloc, insa cei
\ncare vin mai mult se uita si se plimba printre rafturi decat
\ncumpara”, spune Adina, vanzatoare intr-un magazin de electrocasnice
\ndin Bucuresti. Anul trecut, piata bunurilor de folosinta
\nindelungata a scazut cu 42,6% fata de 2008, ajungand la 1,42
\nmiliarde de euro, potrivit companiei de cercetare GfK. Piata
\nelectrocasnicelor mari a scazut cu 37%, la 334 de milioane de euro.
\nDe fapt, 2009 a adus o schimbare a comportamentului de cumparare si
\na preferintelor in materie de articole electrocasnice. “Cei care au
\ncumparat au facut-o anul trecut din necesitate, nu din dorinta de a
\nschimba un aparat inca functional cu un altul mai modern sau de
\nalta marca”, declara recent pentru BUSINESS Magazin Mioara Bolozan,
\ndirectorul de marketing al Whirlpool Romania.<\/p>\n
Cat despre facturile curente, multi au amanat achitarea lor, iar
\ncresterea termenelor de plata se vede cel mai bine in statisticile
\noperatorilor de utilitati. La nivelul celor doua societati, Enel
\nEnergie, care opereaza in zonele Banat si Dobrogea, respectiv Enel
\nEnergie Muntenia, numarul restantierilor s-a mentinut constant pe
\nparcursul anului 2009, comparativ cu anul 2008. Totusi, punand fata
\nin fata cele doua intervale, se observa o crestere cu circa 30% a
\nnumarului de clienti care si-au achitat factura dupa perioada de
\ngratie, de 10 zile pentru consumatorii casnici si 15 zile pentru
\ncompanii. In opinia oficialilor Enel, cele mai frecvente cauze care
\nau dus la intarzieri de plata ale facturilor au fost cresterea
\nsomajului, in cazul clientilor casnici, iar in cazul institutiilor
\nbugetare amanarile au fost cauzate de primirea cu intarziere a
\nsumelor alocate de la bugetul de stat.<\/p>\n
Situatia platilor este asemanatoare si la operatorii de
\ntelefonie. Vodafone a vandut recent companiei de recuperare de
\ncreante Glasro Holdings Ltd datorii de sapte milioane de euro,
\nreprezentand facturi neincasate de la aproximativ 22.000 de
\nclienti. Cea mai mare parte a facturilor cedate sunt emise in prima
\nparte a anului 2009, adica exact cand criza a intrat in casele
\nclientilor. In acelasi registru, Romtelecom, cel mai mare operator
\nde telefonie fixa, a vandut facturi neincasate de la 24.000 de
\nclienti. Rata de recuperare a datoriilor a scazut puternic, astfel
\nca Romtelecom ar putea recupera intre 5% si 10% din valoarea
\nfacturilor neincasate, potrivit estimarilor din piata.<\/p>\n
“Prima masura pe care o iau oamenii in situatii de criza este
\nrestrictionarea consumului, prin amanarea cheltuielilor care nu
\nsunt vitale”, spune sociologul Alfred Bulai. In acest sens,
\nreinnoirea mobilierului, a autovehiculului sau cumpararea unei noi
\nlocuinte au fost amanate sau sterse de tot de pe lista de
\nprioritati, ceea ce s-a reflectat din plin in caderea pietei de
\nconstructii si a celei auto pe parcursul anului trecut.\n <\/p>\n
<\/p>\n
In ce priveste comportamentul turistic, Bulai considera fireasca
\nrenuntarea la vacantele scumpe. “Cei care plecau in vacanta in
\nEuropa prefera acum Poiana Brasov, iar cei ce mergeau la Poiana
\nBrasov aleg acum Cheia sau se obisnuiesc cu turismul rural”,
\nexemplifica sociologul. Potrivit datelor Asociatiei Nationale a
\nAgentiilor de Turism, numarul de calatorii in strainatate a scazut
\nin 2009, fata de 2008, cu circa 20%, iar turismul intern s-a redus
\ncu 13%. Pentru litoralul romanesc al Marii Negre, incasarile s-au
\ndiminuat cu 18%, iar in total, pentru turismul intern, cu 20%. Un
\nsfert dintre cei care plecau peste granita pentru a-si petrece
\nconcediul au ramas in tara in 2009. “Turismul intern s-a mentinut
\ndatorita programelor si ofertelor speciale. Destinatiile apropiate,
\nin special Bulgaria, au practicat early booking-uri avantajoase,
\niar Grecia la fel”, sustine Traian Badulescu, purtatorul de cuvant
\nal ANAT. Agentiile anticipeaza ca, in acest an, turismul intern va
\ninregistra o usoara crestere, iar cel extern va stagna. “Tendinta
\nramane aceeasi ca si anul precedent: Romania, Grecia, Bulgaria.
\nPiata destinatiilor operate cu zboruri charter (Turcia, Tunisia,
\nSpania, insulele grecesti, Egipt), care anul trecut a scazut cel
\nmai mult, va avea parte insa de o revenire usoara”, mai spune
\nBadulescu.<\/p>\n
Studiul ApSG releva ca un roman din cinci alege in ultima vreme
\nmijloace de transport mai ieftine. Sociologul Alfred Bulai observa
\nca, cel putin in marile orase, traficul a devenit un indicator al
\ncirculatiei banilor pe piata. “Renuntarea la masina personala este
\nneplacuta, insa la acest sentiment contribuie si faptul ca in
\nRomania nu au existat modele de promovare a mersului pe jos sau cu
\nbicicleta”, explica Bulai.<\/p>\n
La nivelul operatorului de transport urban din Capitala, anul
\ntrecut au fost inregistrate 790 de milioane de calatorii, nivel
\nsimilar cu cel din 2008. “Desi unii au fost nevoiti sa renunte la
\nmasina personala pentru autobuz, se pare ca au fost mai multi cei
\ncare nu au mai avut la ce serviciu sa mearga”, crede Mihai
\nVladarau, purtatorul de cuvant al RATB. Vladarau este de acord ca
\nschimbarile radicale ce au survenit in ultimul an in economia
\nlocala au influentat direct evolutia numarului de calatorii cu
\nmijloacele de transport in comun de suprafata, iar cresterea ratei
\nsomajului a contribuit la scaderea mobilitatii. “Timpii pierduti in
\ntrafic, consumul crescut de combustibil, lipsa unor proiecte de
\ninfrastructura coerente si mai nou si recesiunea schimba tot mai
\nmult obiceiurile populatiei, chiar si la nivel de transport”,
\nadauga Gheorghe Udriste, directorul general al Metrorex.
\n“Recesiunea a jucat in favoarea retelei de metrou, tinand cont ca,
\ndesi economia orasului a avut o cadere de circa 20%, numarul de
\ncalatori s-a pastrat constant”, declara Udriste, care vorbeste de o
\ncrestere de la inceputul lui 2010 si estimeaza un plus de calatori
\nde pana la 5% la sfarsitul anului in curs, respectiv 600.000 de
\ncalatori zilnic.<\/p>\n
Tendinta cresterii numarului de calatorii clandestine a fost
\ntinuta sub control de oficialii regiei prin suplimentarea numarului
\nde controale sau chiar prin actiuni organizate in colaborare cu
\nJandarmeria. De altfel, si rata criminalitatii stradale a urcat cu
\n8-11% comparativ cu media anilor trecuti. Conform Ministerului
\nAdministratiei si Internelor, prejudiciul cauzat ca urmare a
\ninfractiunilor constatate anul trecut de catre structurile de
\npolitie este estimat la 4,45 miliarde de euro, cu 210% mai mult
\ndecat in 2008. Si numarul infractiunilor de evaziune fiscala a
\ncrescut la aproximativ 9.300, fata de 7.000 in 2008.<\/p>\n
Christian Ciocan, purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei,
\nadauga ca sentimentul de siguranta a avut de suferit mai ales la
\nnivel de perceptie. “Prezenta a tot mai multi cersetori, dar si
\nexpunerea in media a infractiunilor de mica criminalitate
\ncontribuie la sporirea insecuritatii”, declara Ciocan. Furturile
\ndin autovehicule si de pe rafturile magazinelor reprezinta peste
\n85% din numarul total de infractiuni savarsite. Potrivit unui
\nraport al MAI, s-au inmultit si cazurile de talharie prin
\namenintarea cu arma, tinta predilecta fiind unitatile bancare,
\ncasele de schimb si de amanet si factorii postali. Talhariile cu
\nautori mascati aproape s-au dublat, inregistrand o crestere de 93%.
\nIntrebat ce rol are criza economica in toata aceasta ecuatie,
\ncomisarul admite ca “fara sa fie singurul motiv, recesiunea este
\nuna dintre cauzele cresterii criminalitatii stradale”.<\/p>\n
<\/p>\n
Ce invataminte ar fi de tras dintr-o asemenea schimbare rapida
\nde ritm al vietii si de calitate a traiului cotidian? Analistul
\nDragos Cabat insista pe rolul educativ al crizei pe care o
\ntraversam, in sensul in care ea le readuce aminte oamenilor ca e
\nposibil ca veniturile lor sa nu mai creasca in permanenta si ca pot
\nsa mai si scada. In plina perioada de crestere economica, evident
\nca nimeni nu se mai gandea la privatiunile si la inflatia din
\nprimii ani dupa 1990. “Oamenii au o memorie foarte scurta si asta
\ns-a observat de multa vreme in teoria financiara comportamentala.
\nEi tind sa uite mai ales evenimentele negative, in functie de cat
\nde puternice sunt”, sustine Cabat.<\/p>\n
Referindu-se la orizontul de timp in care va zabovi recesiunea,
\nAli Ergun Ergen, CEO al Baneasa Developments, sustine ca desi anul
\ntrecut a fost dur, 2010 va fi mai dificil. “Cred ca in 2010 se va
\nintampla tot ce poate fi mai rau pentru segmentul de retail, de la
\ninchideri de magazine la renuntari la francize, sau preluari. Pana
\nin toamna ar trebui sa se termine perioada aceasta”, spune Ergen.
\nDaca dezvoltatorii imobiliari cauta luminita de la capatul
\ntunelului si stiu sa citeasca semnele de iesire din criza, reactia
\nnu este valabila pentru consumatorii obisnuiti. “Spre deosebire de
\nun om de afaceri, omul de rand se uita la consum, nu la semnele
\nrevenirii”, remarca Dragos Cabat, facand trimitere la perioada de
\nvara, de vacante, cand limitele puterii de cumparare se vad mai
\nbine. “Din pacate, fara ca ei sa perceapa lucrul acesta, sporirea
\nveniturilor se va petrece abia la sase-noua luni dupa redresarea
\neconomiei si fara sa se intample brusc, ci gradual.”<\/p>\n
Bogdan are 25 de ani si lucreaza in IT din 2006. Intrat intr-o
\ncompanie de profil direct de pe bancile scolii, el isi aminteste
\ncum, vazandu-se cu un salariu multumitor, a inceput sa se gandeasca
\nla o garsoniera si un autoturism. Boom-ul economic l-a stimulat sa
\nfaca acest pas, asa ca s-a trezit ca mai bine de jumatate din
\nveniturile lui merg catre banci. Programatorul a mizat insa, ca
\ntoata lumea, pe cresterea anuala cu care era obisnuit. “Primul
\ncuvant care imi vine in minte daca ma intreb ce am invatat de la
\ncriza este eficienta. La toate capitolele. La cum cheltuiesc banii,
\nla cum gestionez timpul. Pana in momentul de fata nu am ajuns
\nintr-un impas, dar ma gandesc ca imprumuturile sunt in continuare
\nun risc”, spune Bogdan, adaugand ca singura lui temere pentru
\nperioada urmatoare se leaga de evolutia monedei euro.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“Noul comportament de consum al populatiei incepe sa devina
\nnormal. Este inadmisibil sa consumi numai pe credit, iar recesiunea
\na fost o lectie pentru multi dintre noi”, afirma directorul
\nCris-Tim, Radu Timis.
\nSolutia imprumutului bancar nu este posibila acum, dar nu pentru ca
\nnu si-ar mai dori oamenii, ci pentru ca nu si-l mai pot permite.
\n“Din fericire, bancile acum trebuie sa vada altfel creditul, mult
\nmai prudent”, apreciaza Cabat. Datele BNR pentru intregul
\nportofoliu al bancilor arata ca situatia este destul de curata, dar
\nin realitate n-ar fi chiar asa, sustine analistul. “Pentru perioada
\ncreditelor acordate dupa anul 2005, nivelul de neperformanta este
\nin unele cazuri chiar si de 30%, dar media este de 10-15% pentru
\ncele care nu au in spate o garantie imobiliara”, afirma Cabat,
\namintind ca, acum doi-trei ani, nivelul de neperformanta era de
\n2%.<\/p>\n
Creditele de consum si ipotecare au scazut puternic in 2009,
\nfata de anii precedenti, iar diminuarea este rezultatul unei cereri
\nmai reduse din partea clientilor, pe de-o parte, iar pe de alta al
\nconditiilor mult mai restrictive impuse de banci. “Oamenii erau
\nobisnuiti sa imprumute sume mult mai mari la veniturile pe care le
\naveau, aceste venituri au mai si scazut, iar cu cele ramase mai pot
\nimprumuta mai putin de jumatate decat era posibil in trecut”,
\nrezuma analistul.<\/p>\n
Daca il intrebi de viitor, Bogdan raspunde ca el e deja legat de
\ndatoriile pe care le are, asa ca in anii ce urmeaza, pana termina
\nplata creditelor, “chiar daca apetitul pentru consum exista, se
\ntempereaza automat atunci cand vin facturile”.<\/p>\n
Dragos Cabat prevede ca atunci cand se va relua temeinic
\ncresterea economica, peste doi-trei ani, oamenii or sa uite si or
\nsa-si doreasca sa reia vechile tipare de consum. “Ei isi doresc in
\ncontinuare sa-si schimbe frecvent masina, televizorul si bunurile
\nde folosinta indelungata. Lucrul acesta nu va mai fi insa posibil
\nin urmatorii 10-15 ani, iar asta trebuie sa invete nu doar oamenii
\nde rand, ci si oamenii de afaceri.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru unii, criza a venit brusc, in cazul altora s-a insinuat pe nesimtite in viata de zi cu zi: obisnuinta de a trai pe credit, de a cumpara din placere ori de a crede ca economia poate creste la infinit au facut loc prudentei sau chiar temerii de ziua de maine. BUSINESS Magazin a cautat sa afle ce a schimbat recesiunea \u00een cotidianul romanilor, in obiceiurile de consum si cat de profunda e schimbarea de mentalitate adusa de actuala perioada de recesiune.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,182,16723,179,173,4895],"class_list":["post-19634","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-criza","tag-obiceiuri","tag-recesiune","tag-romani","tag-schimbari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19634","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19634"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19634\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39443,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19634\/revisions\/39443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19634"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19634"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19634"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6037972\/15\/banda-masuri-criza.jpg?width=444&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6037972\/23\/banda-grafic-bani.jpg?width=249&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/6037972\/22\/banda-terminare-criza.jpg?width=360&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n