Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si
\nmonetare, a declarat ca in cazul creditului de 20 de miliarde de
\neuro pentru Romania, UE si FMI au ajuns la un acord in privinta
\nrecomandarilor fiscale “dupa anumite dificultati initiale”. “Nu e o
\ncompetitie pentru putere intre cele doua institutii. Este vorba de
\ntraditiile institutionale diferite si de reguli si practici
\nintrucatva diferite”, a adaugat Olli Rehn.<\/p>\n
De data aceasta, in negocierile cu Grecia, atitudinea mai blanda Seful Comitetului Financiar si Monetar al FMI, Youssef Grecia este in plin proces de negociere cu FMI si UE, pe In esenta, principalele puncte de discutie Saptamana trecuta, Grecia a cerut oficial activarea mecanismului
\na FMI ar urma sa prevaleze fata de cea a UE, judecand dupa
\n
\ndeclaratia lui Rehn<\/a> ca va sugera un termen mai indepartat,
\nundeva dupa 2013, pana la care Grecia ar trebui sa ajunga la un
\ndeficit bugetar sub 3% din PIB – limita impusa de reglementarile
\nbugetare ale UE – in loc de 2012, cum ar dori ministrii de finante
\ndin zona euro.<\/p>\n
\nBoutros-Ghali, a insistat, sambata, ca FMI este acum o alta
\ninstitutie, mai putin rigida in privinta politicilor bugetare,
\nconcentrata in schimb asupra cresterii economice si a efectelor pe
\ncare imprumuturile sale le au asupra saraciei, a distributiei
\nveniturilor si a altor chestiuni sociale. Boutros-Ghali chiar a
\nsubliniat ca directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a
\nfost in 2008 primul oficial care a pledat pentru cresterea
\ncheltuielilor bugetare ca mijloc de a combate criza economica.<\/p>\n
\nparcursul acestei saptamani, asupra pachetului de asistenta
\nfinanciara estimat la 45 de miliarde de euro, din care 30 de
\nmiliarde ar urma sa vina de la statele membre ale zonei euro, iar
\ncirca 15 miliarde de la FMI, in transe conditionate de indeplinrea
\nanumitor parametri de performanta fiscala.<\/p>\n
\nsunt reforma sistemului de asistenta medicala si de pensii,
\nrespectiv eliminarea risipei de bani din sistem, si liberalizarea
\npietei muncii. Intr-un interviu recent pentru o revista austriaca
\nsi<\/span><\/span> citat de
\npublicatia elena Capital<\/span><\/span><\/a>, Dominique
\nStrauss-Kahn a apreciat ca “singura solutie eficienta pentru Grecia
\neste deflatia. Exact acelasi lucru l-a recomandat si Comisia
\nEuropeana (\u2026) Va fi dureros. Va insemna salarii mai mici si preturi
\nmai scazute. Grecia trebuie sa se intoarca inapoi pe drumul pe care
\na inaintat in ultimii ani (\u2026) Nu exista alta cale pentru greci
\ndecat sa-si majoreze competitivitatea”.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n
\nde sprijin financiar FMI-UE convenit la 24 martie, avand in vedere
\natat apropierea termenului de 19 mai, cand ajung la scadenta
\nobligatiuni in valoare 8,5 miliarde de euro, cat si faptul ca pe
\nparcursul ultimelor zile, costurile de finantare au crescut la
\nniveluri record. Randamentul obligatiunilor grecesti la zece ani a
\ndepasit 8%, astfel incat, daca tara ar vrea sa se imprumute la
\ncosturile curente pentru a-si refinanta datoria de 39 de miliarde
\nde euro care va ajunge la scadenta in urmatoarele 12 luni, aceasta
\nar adauga inca 1,4-2,5 miliarde de euro anual la costul datoriei.
\nConform
\nReuters<\/a>, rezultatul ar fi ca deficitul bugetar ar creste cu 1%,
\nceea ce ar compromite efortul guvernului de a reduce anul acesta
\ndeficitul cu 4%, la 8,7% din PIB.<\/p>\n