\nBanca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a decis \u00een \u015fedin\u0163a de vineri men\u0163inerea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 1,25% \u015fi a ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an<\/p>\n
\nDe asemenea, dob\u00e2nda aferent\u0103 facilit\u0103\u0163ii de creditare (Lombard) r\u0103m\u00e2ne la 1,75% pe an.<\/p>\n
\nBNR a decis \u015fi p\u0103strarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele \u00een lei \u015fi \u00een valut\u0103 ale institu\u0163iilor de credit.<\/p>\n
\nCea mai recent\u0103 decizie a boardului BNR privind dob\u00e2nda a fost \u00een ianuarie 2021, c\u00e2nd dob\u00e2nda-cheie a fost redus\u0103 surpinz\u0103tor la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dob\u00e2nd\u0103 de dup\u0103 declan\u015farea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca central\u0103 a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it dob\u00e2nda.<\/p>\n
\n\u00cen \u015fedin\u0163a de ast\u0103zi, Consiliul de administra\u0163ie al BNR a analizat \u015fi aprobat Raportul asupra infla\u0163iei, edi\u0163ia august 2021.<\/p>\n
\nActualul scenariu eviden\u0163iaz\u0103 o traiectorie mai \u00eenalt\u0103 a ratei anuale prognozate a infla\u0163iei pe parcursul urm\u0103torilor doi ani, \u00een condi\u0163iile \u00een care aceasta a fost din nou revizuit\u0103 considerabil \u00een sens ascendent pe termen scurt \u015fi \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 pe cel de-al doilea segment al orizontului proiec\u0163iei.<\/p>\n
\nAstfel, cre\u015fterea consistent\u0103 \u00een luna iulie a pre\u0163urilor produselor energetice \u2013 gaze naturale, energie electric\u0103 \u015fi combustibili -, cu o contribu\u0163ie cumulat\u0103 estimat\u0103 de circa 1 punct procentual la cre\u015fterea anual\u0103 a IPC, \u00eempinge rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een semestrul II 2021 peste valorile anticipate anterior, deasupra intervalului \u0163intei, fiind de natur\u0103 s\u0103 amplifice \u015fi s\u0103 prelungeasc\u0103 impactul infla\u0163ionist tranzitoriu al factorilor pe partea ofertei.<\/p>\n
\nTotodat\u0103, \u00een urma corec\u0163iilor descendente din prima parte a anului 2022, antrenate de efecte de baz\u0103, rata anual\u0103 a infla\u0163iei este anticipat\u0103 s\u0103 coboare , dar s\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2n\u0103 marginal sub limita de sus a intervalului \u0163intei, peste valorile previzionate \u00een luna mai 2021, pe fondul cre\u015fterii la cote relativ mai ridicate a excedentului de cerere agregat\u0103, redeschis \u00een devans \u00een trimestrul I 2021.<\/p>\n
\nEvolu\u0163ia pandemiei \u015fi a m\u0103surilor restrictive asociate genereaz\u0103 \u00eens\u0103 incertitudini \u015fi riscuri crescute la adresa actualelor previziuni, cel pu\u0163in \u00een perspectiv\u0103 apropiat\u0103, date fiind reluarea cre\u015fterii infect\u0103rilor pe plan intern \u015fi \u00eencetinirea puternic\u0103 a ritmului vaccin\u0103rii, precum \u015fi semnele emergen\u0163ei unui nou val pandemic \u00een Europa \u015fi pe alte continente, pe fondul r\u0103sp\u00e2ndirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).<\/p>\n
\nSurse de incertitudini \u015fi riscuri r\u0103m\u00e2n, de asemenea, conduita politicii fiscale \u015fi absorb\u0163ia fondurilor europene, \u00een special a celor aferente programului Next Generation EU<\/em>. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, importante sunt coordonatele preconizatei rectific\u0103ri bugetare \u015fi strategia de consolidare bugetar\u0103 prezumat\u0103 a fi elaborat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103, conform recomand\u0103rilor institu\u0163iilor europene, precum \u015fi aprobarea de c\u0103tre CE a Planului na\u0163ional de redresare \u015fi rezilien\u0163\u0103. Consolidarea fiscal\u0103\/bugetar\u0103 este vital\u0103 pentru stabilitatea economic\u0103, pentru atenuarea impactului \u015focurilor infla\u0163ioniste.<\/p>\n \nPe pia\u0163a muncii, evolu\u0163iile au continuat s\u0103 se amelioreze, inclusiv \u00een raport cu a\u015ftept\u0103rile, dar persist\u0103 incertitudini legate de perspectiva apropiat\u0103 a situa\u0163iei epidemiologice \u015fi de implica\u0163iile sist\u0103rii unor programe de sprijin guvernamental. Riscuri vin \u00eens\u0103 \u015fi din tendin\u0163ele sincronizate de cre\u015ftere a cota\u0163iilor multor materii prime, de natur\u0103 s\u0103 accelereze infla\u0163ia pe plan mondial.<\/p>\n \nDeciziile CA al BNR vizeaz\u0103 men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii pre\u0163urilor pe termen mediu corespunz\u0103tor \u0163intei sta\u0163ionare de infla\u0163ie de 2,5 la sut\u0103 \u00b11 punct procentual, \u00eentr\u2011o manier\u0103 care s\u0103 contribuie la realizarea unei cre\u015fteri economice sustenabile \u00een contextul procesului de consolidare fiscal\u0103, \u015fi \u00een condi\u0163ii de protejare a stabilit\u0103\u0163ii financiare.<\/p>\n \nBNR monitorizeaz\u0103 atent evolu\u0163iile mediului intern \u015fi interna\u0163ional \u015fi este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 utilizeze instrumentele de care dispune \u00een vederea \u00eendeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea pre\u0163urilor pe termen mediu.<\/p>\n \nRata anual\u0103 a infla\u0163iei a continuat s\u0103 creasc\u0103 deasupra limitei superioare a intervalului \u0163intei \u00een luna iunie, implicit peste nivelul prognozat, urc\u00e2nd la 3,94 la sut\u0103, de la 3,75 la sut\u0103 \u00een luna mai \u015fi 3,05 la sut\u0103 \u00een martie 2021.<\/p>\n \nCre\u015fterea din trimestrul II a fost determinat\u0103 aproape integral de componente exogene ale IPC, similar intervalului anterior. Principala contribu\u0163ie a apar\u0163inut scumpirii combustibililor pe fondul m\u0103ririi cota\u0163iei petrolului, secondat\u0103 de influen\u0163ele modeste decurg\u00e2nd din majorarea pre\u0163urilor legumelor \u015fi fructelor, precum \u015fi din cre\u015fterea pre\u0163ului produselor din tutun.<\/p>\n \nRata anual\u0103 a infla\u0163iei CORE2 ajustat \u015fi-a stopat trendul descendent \u00een trimestrul II 2021, ceva mai devreme dec\u00e2t s-a anticipat, m\u0103rindu-se \u00een iunie la 2,9 la sut\u0103, de la 2,8 la sut\u0103 \u00een luna martie. Evolu\u0163ia ei reflect\u0103 efectele temporare ale cre\u015fterii consistente a cererii de consum, mai ales pe segmentul serviciilor, suprapuse celor venind din perturb\u0103ri pe partea ofertei \u015fi din costuri asociate major\u0103rii cota\u0163iilor unor m\u0103rfuri \u015fi m\u0103surilor de prevenire a r\u0103sp\u00e2ndirii coronavirusului, al\u0103turi de influen\u0163ele ajust\u0103rii \u00een sens ascendent a anticipa\u0163iilor infla\u0163ioniste pe termen scurt.<\/p>\n \nRata medie anual\u0103 a infla\u0163iei IPC \u015fi cea calculat\u0103 pe baza indicelui armonizat al pre\u0163urilor de consum au crescut la 2,9 la sut\u0103 \u015fi 2,4 la sut\u0103, de la 2,6 la sut\u0103, respectiv 2,1 la sut\u0103 \u00een luna martie 2021.<\/p>\n \nNoile date statistice confirm\u0103 continuarea redres\u0103rii activit\u0103\u0163ii economice \u00een trimestrul I 2021 \u00eentr-un ritm considerabil peste a\u015ftept\u0103ri, aceasta reduc\u00e2ndu-\u015fi declinul \u00een termeni anuali la doar -0,2 la sut\u0103, de la -1,4 la sut\u0103 \u00een trimestrul IV 2020, \u00een condi\u0163iile unei cre\u015fteri trimestriale de 2,9 la sut\u0103 \u2013 marginal mai pronun\u0163at\u0103 dec\u00e2t cea estimat\u0103 anterior. Evolu\u0163ia implic\u0103 recuperarea aproape \u00een totalitate \u00een acest interval a contrac\u0163iei economice severe din trimestrul II 2020, precum \u015fi redeschiderea devia\u0163iei pozitive a PIB \u00een trimestrul I 2021, \u00een devans cu dou\u0103 trimestre fa\u0163\u0103 de previziunile din luna mai.<\/p>\n \nTotodat\u0103, cererea intern\u0103 este confirmat\u0103 drept unic determinant al redres\u0103rii economice, \u00een contextul redinamiz\u0103rii considerabile a consumului privat, dar \u015fi cu aportul acceler\u0103rii semnificative a cre\u015fterii form\u0103rii brute de capital fix. Exportul net \u015fi-a m\u0103rit \u00eens\u0103 substan\u0163ial contribu\u0163ia negativ\u0103, similar estim\u0103rii precedente, \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii mai pronun\u0163ate a dinamicii importurilor \u00een raport cu cea a exporturilor de bunuri \u015fi servicii, av\u00e2nd drept consecin\u0163\u0103 \u015fi o accentuare a ad\u00e2ncirii deficitului balan\u0163ei comerciale fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 a anului trecut.<\/p>\n \nPe acest fond, dar \u015fi ca urmare a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irii considerabile a balan\u0163ei veniturilor primare \u015fi a celei a veniturilor secundare \u2013 pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite \u015fi, \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103, a intr\u0103rilor nete de fonduri europene \u2013, deficitul de cont curent a cunoscut \u00een trimestrul I 2021 cea mai ampl\u0103 cre\u015ftere \u00een termeni anuali din ultimele 14 trimestre.<\/p>\n \nEvolu\u0163iile recente ale indicatorilor cu frecven\u0163\u0103 ridicat\u0103 arat\u0103 continuarea cre\u015fterii economiei \u00een trimestrul II 2021, \u00eentr-un ritm trimestrial \u00een decelerare, dar mai alert dec\u00e2t cel anticipat \u00een luna mai, implic\u00e2nd, \u00een contextul efectului de baz\u0103 asociat contrac\u0163iei din perioada similar\u0103 a anului trecut, majorarea la un nivel considerabil, de dou\u0103 cifre, a dinamicii anuale a PIB.<\/p>\n \nEvolu\u0163ii deosebit de dinamice se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een primele dou\u0103 luni din trimestrul II \u00een comer\u0163ul cu am\u0103nuntul, \u00een cel auto-moto \u015fi, mai ales, \u00een sectorul serviciilor prestate popula\u0163iei, dar \u015fi \u00een sfera construc\u0163iilor \u015fi produc\u0163iei industriale, incluz\u00e2nd comenzile noi \u00een industria prelucr\u0103toare. \u00cen acela\u015fi timp, deficitul comercial \u015fi-a temperat u\u015for cre\u015fterea fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, \u00een condi\u0163iile \u00een care majorarea consistent\u0103 a exporturilor, pe fondul revenirii puternice a economiilor europene, a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri \u015fi servicii. Deficitul de cont curent \u015fi-a comprimat \u00eens\u0103 considerabil dinamica anual\u0103, inclusiv cu aportul balan\u0163ei veniturilor primare \u015fi al celei a veniturilor secundare, aceasta r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi superioar\u0103 valorilor ei medii din 2019 \u015fi 2020.<\/p>\n \nPe pia\u0163a financiar\u0103, principalele cota\u0163ii ale segmentului monetar interbancar s-au men\u0163inut relativ constante \u00een iulie, la valori reprezent\u00e2nd minime ale ultimilor aproape 4 ani, \u00een timp ce randamentele titlurilor de stat au consemnat cre\u015fteri modeste ori \u015fi-au accentuat ascensiunea \u00een prima jum\u0103tate a lunii, pentru ca apoi s\u0103 se stabilizeze la noile niveluri. Rata medie a dob\u00e2nzii la creditele noi \u015fi-a prelungit \u00een iunie trendul general descresc\u0103tor, cobor\u00e2nd astfel la o valoare foarte joas\u0103 din perspectiv\u0103 istoric\u0103. Cursul de schimb leu\/euro a r\u0103mas, totu\u015fi, cvasistabil \u00een prima parte a lunii iulie, iar ulterior a cunoscut o ajustare descendent\u0103 gradual\u0103, \u00een principal pe fondul unor evolu\u0163ii interne de natur\u0103 sezonier\u0103.<\/p>\n \nDinamica anual\u0103 a creditului acordat sectorului privat a continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een iunie, ajung\u00e2nd la 11,2 la sut\u0103, de la 10,1 la sut\u0103 \u00een luna mai, ca urmare a intensific\u0103rii activit\u0103\u0163ii de creditare \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103, inclusiv cu aportul sporit al programelor guvernamentale. Dinamica anual\u0103 a componentei \u00een lei s-a m\u0103rit astfel la 16,6 la sut\u0103, de la 15,4 la sut\u0103 \u00een luna mai, iar ponderea acesteia \u00een total a urcat \u00een iunie la 71,1 la sut\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a decis \u00een \u015fedin\u0163a de vineri men\u0163inerea ratei dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la nivelul de 1,25% \u015fi a ratei dob\u00e2nzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,9804,7458,18201],"class_list":["post-196235","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-depozit","tag-dobanda","tag-mentinere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196235","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=196235"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196235\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=196235"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=196235"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=196235"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}