{"id":196223,"date":"2021-08-06T11:11:44","date_gmt":"2021-08-06T11:11:44","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=196223"},"modified":"2021-08-06T11:11:44","modified_gmt":"2021-08-06T11:11:44","slug":"otelul-verde-investitie-sau-cost-ce-inseamna-decarbonizarea-uneia-dintre-cele-mai-poluante-industrii-ale-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=196223","title":{"rendered":"O\u0163elul verde, investi\u0163ie sau cost? Ce \u00eenseamn\u0103 decarbonizarea uneia dintre cele mai poluante industrii ale lumii"},"content":{"rendered":"

\nIndustria o\u0163elului \u00eencepe s\u0103 resimt\u0103 presiunea decarboniz\u0103rii, dup\u0103 ce a stat mai \u00een umbr\u0103, reflectoarele fiind mai ales pe sectorul energetic, pe zona de lignit. Cu toate acestea, industria siderurgic\u0103 aduce un sfert din poluarea din industrie, iar Comisia European\u0103 vrea ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 Europa s\u0103 devin\u0103 un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Ce este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, decarbonizarea acestei megaindustrii, un cost sau o investi\u0163ie? \u015ei, mai ales, cine pl\u0103te\u015fte factura?<\/strong><\/p>\n

\nCostul dezastrelor naturale acoperit de companiile de asigur\u0103ri \u00een prima jum\u0103tate din 2021 din cauza ritmului schimb\u0103rilor climatice a fost de aproximativ 42 mld. euro. S-a calculat a fi cea mai mare cifr\u0103 din ultimii 10 ani. \u00cen urm\u0103torii 30-40 de ani, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au calculat c\u0103, din cauza dezastrelor naturale, provocate de schimb\u0103rile climatice, costul va fi 3,6% din PIB-ul global\u201d, spune Corneliu Bodea, pre\u015fedintele Centrului Rom\u00e2n de Energie (CRE), organizatie neguvernamental\u0103 care reprezint\u0103 intereselor marilor juc\u0103tori din segmentul energetic. Totodat\u0103, Corneliu Bodea, al\u0103turi de fratele s\u0103u Adrian sunt antreprenorii din spatele grupului Adrem, entitate activ\u0103 pe zona de solu\u0163ii energetice \u015fi automatiz\u0103ri industriale, av\u00e2nd 1.500 de angaja\u0163i \u015fi un business de circa 45 de milioane de euro.<\/p>\n

\nA\u015fadar, continu\u0103 el, reducerea polu\u0103rii trebuie privit\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 cheie, a investi\u0163iilor, inclusiv din acest punct de vedere al asigur\u0103rilor \u00een caz de dezastre naturale: \u201eDeci, nu numai pentru c\u0103 vrem s\u0103 l\u0103s\u0103m planeta mai sigur\u0103, mai bun\u0103 pentru copiii no\u015ftri. Dar \u015fi pentru c\u0103 trebuie s\u0103 cheltuim at\u00e2t de mul\u0163i bani \u015fi s\u0103 acoperim costurile dezastrelor naturale.<\/p>\n

\n\u201eDeclara\u0163iile nu au fost \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ci au fost f\u0103cute \u00een cadrul unui eveniment-premier\u0103 pentru pia\u0163a local\u0103. Astfel, Centrul Rom\u00e2n pentru Energie (CRE), Liberty Steel, din care face parte \u015fi Liberty Gala\u0163i, fostul Sidex, MTAG Elve\u0163ia, ICSI (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice \u015fi Izotopice) R\u00e2mnicu V\u00e2lcea \u015fi Adrem au semnat luna aceasta un memorandum de \u00een\u0163elegere privind dezvoltarea unui proiect de cercetare-dezvoltare-inovare de integrare a hidrogenului \u015fi \u00eenlocuire a combustibililor fosili \u00een procesul de fabrica\u0163ie industrial\u0103.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSanjeev Gupta, proprietarul Liberty Steel, de care apar\u0163ine \u015fi Liberty Gala\u0163i, fostul Sidex: \u201dNu exist\u0103 niciun substitut care s\u0103 aib\u0103 cu adev\u0103rat propriet\u0103\u0163ile o\u0163elului.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nMemorandumul a fost semnat \u00een contextul \u00een care planul pe termen lung al Liberty Gala\u0163i, al doilea cel mai mare consumator de energie din Rom\u00e2nia, vizeaz\u0103 utilarea platformei industriale cu mai multe forme de producere a energiei. Platforma are o capacitate de produc\u0163ie actual\u0103 de aproximativ 2 milioane de tone de o\u0163el pe an pentru clien\u0163i din domeniul construc\u0163iilor, naval, petrolier \u015fi gaze, precum \u015fi cel al produc\u0163iei de energie regenerabil\u0103, \u0163inta fiind de a o dubla p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, concomitent cu realizarea mai multor investi\u0163ii pe zona de decarbonizare. De la utilizarea hidrogenului, p\u00e2n\u0103 la energie solar\u0103 sau eolian\u0103, totul este pe mas\u0103 pentru ca o\u0163elul produs la Gala\u0163i \u015fi folosit \u00een aproape orice, de la ma\u015fini la frigidere, s\u0103 devin\u0103 mai verde.<\/p>\n

\n\u201eNu exist\u0103 niciun substitut care s\u0103 aib\u0103 cu adev\u0103rat propriet\u0103\u0163ile o\u0163elului\u201d, spune Sanjeev Gupta, proprietarul Liberty Steel, de care apar\u0163ine \u015fi Liberty Gala\u0163i, fostul Sidex, cel mai mare combinat siderurgic din Rom\u00e2nia. \u201eA\u015fadar, m-a\u015f concentra asupra cre\u015fterii la nivel global. Vom vedea c\u0103 consumul de o\u0163el se va dubla \u00een urm\u0103torii 30-35 de ani\u201d, mai spune Gupta.<\/p>\n

\nCa element cheie pentru inginerie \u015fi construc\u0163ii, o\u0163elul este metalul cel mai frecvent utilizat la nivel mondial, pun\u00e2nd practic bazele economiei industriale moderne. Dar la fel cum sectoarele petrolului \u015fi c\u0103rbunelui s-au confruntat cu o presiune intens\u0103 \u00een ultimii ani, rolul o\u0163elului \u00een criza climatic\u0103 este acum sub un ochi mult mai atent. Modul dominant de topire a fierului pompeaz\u0103 \u00een atmosfer\u0103 cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de dioxid de carbon, principalul factor care contribuie la \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 provocat\u0103 de om, iar acest lucru trebuie s\u0103 se schimbe.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\n\u00cen afara produc\u0163iei de energie electric\u0103, sectorul siderurgic este cel mai mare produc\u0103tor industrial de gaze. Dac\u0103 o\u0163elul verde va avea cu adev\u0103rat un impact \u00een lupta \u00eempotriva schimb\u0103rilor climatice, industria nu \u00eel poate trata ca pe o ni\u015f\u0103, produs premium. \u00centr-o afacere cu m\u0103rfuri \u00een care costurile sunt reale, este probabil ca sprijinul contribuabililor s\u0103 fie necesar \u00een timpul tranzi\u0163iei.<\/p>\n

\nArcelorMittal, cel mai mare produc\u0103tor de o\u0163el din Europa, a estimat c\u0103 decarbonizarea instala\u0163iilor sale de pe continent \u00een conformitate cu efortul UE de a elimina emisiile nete de gaze cu efect de ser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 va costa \u00eentre 15 mld. euro \u015fi 40 mld. euro. \u201eExecutivul european a permis ca impozitul s\u0103 fie perceput astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 sprijini cre\u015fterea energiei regenerabile\u201d, spune, pentru FT, Lakshmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal, care a de\u0163inut \u015fi Sidex. \u201eSpunem c\u0103 \u00een mod similar ar trebui s\u0103 existe un fel de mecanism politic sau cadru de sprijin pentru industria siderurgic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 investim \u00een dezvoltarea proiectelor \u00een proiecte comerciale depline\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n

\nFiecare ton\u0103 de o\u0163el produs\u0103 \u00een 2018, cele mai recente date pe care le-a analizat compania Mckinsey, a emis \u00een medie 1,85 tone de dioxid de carbon, echival\u00e2nd cu aproximativ 8% din emisiile globale de dioxid de carbon. Pe l\u00e2ng\u0103 presiunea Comisiei Europene de a decarboniza industria, produc\u0103torii de o\u0163el se v\u0103d \u015fi fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu presiunile clien\u0163ilor \u015fi ale angaja\u0163ilor, care \u00ee\u015fi doresc din ce \u00een ce mai mult ca firma pentru care lucreaz\u0103 sau de la care cump\u0103r\u0103 produse s\u0103 fie c\u00e2t mai preocupat\u0103 de aceste politici de mediu.<\/p>\n

\nInvestitorii se uit\u0103 de asemenea la aceste aspecte: \u201eFirma global\u0103 de investi\u0163ii BlackRock (cel mai mare fond de investi\u0163ii din lume \u2013 n. red.) \u015fi-a confirmat angajamentul fa\u0163\u0103 de dezvoltarea afacerilor responsabile de mediu \u015fi investi\u0163ii durabile\u201d, scriu cei de la Mckinsey.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCorneliu Bodea, pre\u015fedintele Centrului Rom\u00e2n de Energie (CRE):\u201eCostul dezastrelor naturale acoperit de companiile de asigur\u0103ri \u00een prima jum\u0103tate din 2021 din cauza ritmului schimb\u0103rilor climatice a fost de aproximativ 42 mld. euro. S-a calculat a fi cea mai mare cifr\u0103 din ultimii 10 ani. \u00cen urm\u0103torii 30-40 de ani, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au calculat c\u0103, din cauza dezastrelor naturale, care vin din cauza schimb\u0103rilor climatice, costul va fi 3,6% din PIB-ul global.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\n\u00cenc\u0103 se fac \u00eens\u0103 calcule \u00een industria metalurgic\u0103 despre c\u00e2t de mare este costul cu decarbonizarea pentru a se ajunge produc\u0163ia de o\u0163el verde. Unele companii \u015fi-au luat angajamente, cum a fost cazul Liberty Gala\u0163i \u015fi au c\u0103utat solu\u0163ii.<\/p>\n

\n\u00cen opinia anali\u015ftilor de la Mckinsey, hidrogenul este parte a solu\u0163iei c\u00e2nd vine vorba de decarbonizarea sectorului industrial: \u201e14% din valoarea poten\u0163ial\u0103 a companiilor siderurgice este expus\u0103 riscului dac\u0103 nu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u015fi reduc\u0103 impactul asupra mediului. Ca r\u0103spuns, m\u0103surile de decarbonizare, cum ar fi stabilirea sau trecerea la produc\u0163ia de o\u0163el pe baz\u0103 de hidrogen, pot fi puse \u00een aplicare fie \u00een siturile viitoare (greenfield), fie \u00een instala\u0163iile existente (brownfield)\u201d.<\/p>\n

\nUn prim pas spre o\u0163elul verde a fost f\u0103cut \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Industria o\u0163elului \u00eencepe s\u0103 resimt\u0103 presiunea decarboniz\u0103rii, dup\u0103 ce a stat mai \u00een umbr\u0103, reflectoarele fiind mai ales pe sectorul energetic, pe zona de lignit. Cu toate acestea, industria siderurgic\u0103 aduce un sfert din poluarea din industrie, iar Comisia European\u0103 vrea ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 Europa s\u0103 devin\u0103 un continent neutru din punct de vedere […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,531,7228,512],"tags":[23023,10167,150,375,474,149,49429,204],"class_list":["post-196223","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-energie","category-industrie","category-revista-bm","tag-dioxid-de-carbon","tag-emisii","tag-energie","tag-gaze","tag-industrie","tag-investitii","tag-otelul-verde","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196223","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=196223"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/196223\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=196223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=196223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=196223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}