Cum era de asteptat, Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) i-a
\nacuzat pe purtatorii de pantofi Gucci de la Goldman Sachs de
\nparticipare intr-o retea de talharie a gulerelor albe.<\/p>\n
Folosesc termenul de talharie in sensul dat de economistii
\nGeorge Akerlof si Paul Romer intr-un studiu din 1993 intitulat
\n“Talharia: economia subterana a falimentelor pentru profit”. Acel
\nstudiu, scris in perioada convalescentei dupa criza caselor de
\neconomisire-creditare din perioada Reagan, sustinea ca multe dintre
\npierderile crizei erau rezultatul fraudelor deliberate. S-a
\nintamplat la fel si in actuala criza financiara?<\/p>\n
Cele mai multe discutii cu privire la rolul fraudei in actuala
\ncriza s-au concentrat pe doua forme de inselaciune: imprumuturile
\nexcesiv de riscante si o reprezentare distorsionata a riscurilor.
\nEvident, unii dintre cei ce s-au imprumutat au fost atrasi sa ia
\ncredite complexe si scumpe pe care nu le intelegeau – un proces
\nfacut posibil de reglementarile federale din epoca Bush, care nu au
\nreusit nici sa opreasca imprumuturile abuzive si nici sa lase
\nstatele sa actioneze individual in aceasta privinta. Si, in cea mai
\nmare parte, furnizorii de imprumuturi riscante nu le pastrau in
\nportofoliu, ci le vindeau investitorilor, in unele cazuri stiind cu
\nsiguranta ca potentialul de pierderi era mai mare decat isi
\ninchipuiau cei care cumparau aceste imprumuturi sau instrumentele
\nfinanciare ce aveau la baza aceste imprumuturi.<\/p>\n
Ce vedem noi acum sunt acuzatii referitoare la o a treia forma
\nde frauda. Stim de ceva vreme ca Goldman Sachs si alte companii au
\npromovat instrumente financiare complexe avand la baza ipoteci
\nimobiliare, chiar daca aveau in plan sa faca profit din pariuri pe
\nprabusirea cotatiilor acestor instrumente. O asemenea practica,
\ndesi reprobabila, nu era si ilegala. Dar acum SEC sustine ca
\nGoldman a creat si vandut instrumente financiare care erau de la
\nbun inceput destinate esecului astfel incat un important client al
\nbancii sa poata face profituri frumoase de pe urma acestui esec.
\nAsta as numi eu talharie. Si Goldman nu e singura firma acuzata de
\nasa ceva. Potrivit site-ului de jurnalism de investigatie
\nProPublica, proaspat castigator al premiului Pulitzer, mai multe
\nbanci au ajutat la promovarea si vanzarea de instrumente financiare
\nsortite esecului, de pe urma carora a profitat fondul de investitii
\ncu grad ridicat de risc Magnetar, care paria tocmai pe acele
\nesecuri.<\/p>\n
Deci ce rol a jucat frauda in criza financiara? Nici
\nimprumuturile riscante si nici vanzarea de ipoteci cu argumente
\nfalse nu au cauzat criza. Dar cu siguranta au inrautatit-o, atat
\npentru ca au ajutat la umflarea bulei imobiliare, cat si pentru ca
\nau creat un pachet de active care aveau sa ajunga negresit
\nreziduuri toxice odata ce acea bula s-ar fi spart.<\/p>\n
Cat despre presupusa creare de instrumente menite esecului,
\nacestea ar putea sa fi marit pierderile bancilor care erau de
\npartea perdanta in acele tranzactii, adancind criza bancara care a
\ntransformat spargerea bulei imobiliare intr-o catastrofa de
\ndimensiunile intregii economii.<\/p>\n
Intrebarea evidenta este daca o reforma financiara de tipul
\ncelei avute in vedere in aceste zile ar fi putut preveni o parte
\nsau toate aceste fraude ce par sa fi inflorit in ultimul deceniu.
\nIar raspunsul este ca da.<\/p>\n
Pe de o parte, o agentie independenta de protectie a
\nconsumatorului ar fi contribuit la limitarea imprumuturilor
\nriscante. O alta prevedere din propunerea legislativa din Senat,
\ncare solicita creditorilor sa-si asume 5% din riscul imprumuturilor
\npe care le transfera sau le securitizeaza, ar fi limitat practica
\nimprumuturilor neperformante care sa fie vandute apoi
\ninvestitorilor nestiutori.<\/p>\n
E mai putin clar daca propunerile pentru reforma sectorului
\nderivativelor – care in principal cer tranzactionarea transparenta
\na instrumentelor financiare complexe, dupa modelul actiunilor si al
\nobligatiunilor – ar fi prevenit presupusele abuzuri de la Goldman
\n(desi e probabil ca ar fi impiedicat ca asiguratorul AIG sa intre
\nin mlastina si sa ceara salvarea de la guvern). Ce putem spune e ca
\nversiunea finala a reformei financiare ar fi bine sa includa
\ntermeni care previna astfel de talharii – in special ar trebui sa
\nblocheze crearea de obligatiuni tip “CDO sintetice” – cocteiluri de
\nderivate de tip credit default swap, ce le-au permis investitorilor
\nsa se angajeze in pariuri mari pe active pe care de fapt nu le
\ndetineau.<\/p>\n
Principala morala pe care trebuie sa o desprindem din acuzatiile
\naduse impotriva Goldman, totusi, nu se refera la detaliile
\nreformei, ci la nevoia urgenta de a schimba intregul Wall Street.
\nAscultandu-i pe lobbystii sectorului financiar si pe politicienii
\nrepublicani care s-au inhaitat cu ei, ai crede ca totul va fi bine
\natata vreme cat guvernul federal promite ca nu va mai acorda
\npachete de salvare financiara. Dar asta este total gresit – si nu
\ndoar pentru ca nicio astfel de promisiune nu ar fi credibila, ci
\npentru ca mare parte din sectorul financiar s-a transformat intr-o
\nretea infractionala, un joc in care o mana de oameni sunt platiti
\nregeste ca sa induca in eroare si sa stoarca de bani consumatorii
\nsi investitorii. Si daca nu dezumflam avantul acestor practici,
\njocul va continua.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prin octombrie anul trecut, am vazut o caricatura a lui Mike Peters in care un profesor ii cere unui elev sa conceapa o propozitie unde sa foloseasca verbul \u201csacks\u201d, cu sensul de a fura, de a talhari. Studentul raspunde \u201cGoldman Sachs\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7236,10276,7322],"class_list":["post-19574","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-editorial","tag-paul-krugman","tag-ultimul-cuvant"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19574","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19574"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19574\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39387,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19574\/revisions\/39387"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}