{"id":195197,"date":"2021-06-25T11:45:29","date_gmt":"2021-06-25T11:45:29","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=195197"},"modified":"2021-06-25T11:45:29","modified_gmt":"2021-06-25T11:45:29","slug":"pandemia-a-facut-clar-ca-era-capitalismului-pur-in-care-piata-dicteaza-cine-traieste-si-cine-moare-s-a-sfarsit-ce-urmeaza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=195197","title":{"rendered":"Pandemia a f\u0103cut clar c\u0103 era capitalismului pur, \u00een care pia\u0163a dicteaz\u0103 cine tr\u0103ie\u015fte \u015fi cine moare, s-a sf\u00e2r\u015fit. Ce urmeaz\u0103?"},"content":{"rendered":"

\nPandemia a f\u0103cut clar c\u0103 era capitalismului pur, \u00een care pia\u0163a dicteaz\u0103 cine tr\u0103ie\u015fte \u015fi cine moare, iar concuren\u0163a este legea suprem\u0103, a apus. Cre\u015fterea inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi ascensiunea populismului dup\u0103 criza financiar\u0103 trecut\u0103 i-au determinat pe unii dintre cei mai mari afaceri\u015fti ai lumii s\u0103 propun\u0103 capitalismul pentru toate p\u0103r\u0163ile implicate – stakeholder capitalism \u2013 pentru salvarea unui model de alocare a resurselor care a adus pentru umanitate cel mai mare nivel de bun\u0103stare din istorie.<\/strong><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nAcum se vorbe\u015fte despre un capitalism al compasiunii. Prin urmare, care este viitorul capitalismului, \u00een special al celui occidental?<\/p>\n

\nCu aproape 250 de ani \u00een urm\u0103, economistul \u015fi filosoful Adam Smith a scris \u201eAvu\u0163ia na\u0163iunilor\u201d, \u00een care a descris na\u015fterea unei noi forme de activitate uman\u0103: capitalismul industrial. Ar duce la acumularea de avu\u0163ie dincolo de orice imagina\u0163ie, scrie BBC.<\/p>\n

\nCapitalismul a fost motorul revolu\u0163iilor industriale, tehnologice \u015fi ecologice, a remodelat lumea natural\u0103 \u015fi a transformat rolul statului \u00een raport cu societatea. A scos nenum\u0103ra\u0163i oameni din s\u0103r\u0103cie \u00een ultimele dou\u0103 secole, a crescut semnificativ nivelul de trai \u015fi a dus la inova\u0163ii care au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it radical bun\u0103starea uman\u0103. A f\u0103cut posibil mersul pe Lun\u0103 \u015fi chiar citirea acestui articol (al BBC) pe internet.<\/p>\n

\nCu toate acestea, povestea nu este cu totul \u015fi cu totul despre fericire. \u00cen ultimii ani, neajunsurile capitalismului au devenit din ce \u00een ce mai evidente. Prioritizarea profiturilor pe termen scurt pentru indivizi a \u00eensemnat uneori c\u0103 bun\u0103starea pe termen lung a societ\u0103\u0163ii \u015fi a mediului a fost unul din pierz\u0103tori, exemple fiind  pandemia de Covid-19 \u015fi schimb\u0103rile climatice. \u015ei dup\u0103 cum au ar\u0103tat tulbur\u0103rile politice \u015fi polarizarea social\u0103 \u015fi politic\u0103 din \u00eentreaga lume, exist\u0103 semne tot mai mari de nemul\u0163umire fa\u0163\u0103 de status quo. \u00centr-un sondaj din 2020 realizat de firma de marketing \u015fi rela\u0163ii publice Edelman, 57% dintre oamenii din \u00eentreaga lume au spus c\u0103 \u201ea\u015fa cum exist\u0103 ast\u0103zi, capitalismul face mai mult r\u0103u dec\u00e2t bine \u00een lume\u201d.<\/p>\n

\nDac\u0103 sunt luate \u00een considerare repere precum inegalitatea \u015fi daunele aduse mediului, \u201eperforman\u0163a capitalismului occidental din ultimele decenii este problematic\u0103\u201d, au scris recent economi\u015ftii Michael Jacobs \u015fi Mariana Mazzucato \u00een cartea \u201eRethinking Capitalism\u201c (Reg\u00e2ndirea capitalismului).<\/p>\n

\nAceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 solu\u0163ii. \u201eCapitalismul occidental nu este \u00een mod iremediabil sortit e\u015fecului, dar trebuie reg\u00e2ndit\u201d, sus\u0163in Jacobs \u015fi Mazzucato.<\/p>\n

\nA\u015fadar, va avea capitalismul un viitor \u00een forma sa actual\u0103 – sau are un viitor \u00een fa\u0163\u0103?<\/p>\n

\nDespre capitalism s-au scris mii de c\u0103r\u0163i \u015fi s-au spus miliarde de cuvinte \u015fi, prin urmare, ar fi imposibil de explorat toate fa\u0163etele sale. Pentru a \u00een\u0163elege \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 capitalismul trebuie mai \u00eent\u00e2i cercetat\u0103 sursa acestuia. Astfel, se poate afla c\u0103 eroul pove\u015ftii  nu a avut dintotdeauna calit\u0103\u0163ile de ast\u0103zi – \u00een special \u00een Occident.<\/p>\n

\n

\n\u00centr-un sondaj din 2020 realizat de firma de marketing \u015fi rela\u0163ii publice Edelman, 57% dintre oamenii din \u00eentreaga lume au spus c\u0103 <\/strong>\u201ea\u015fa cum exist\u0103 ast\u0103zi, capitalismul face mai mult r\u0103u dec\u00e2t bine \u00een lume\u201d.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\n

\n\u00centre secolele IX \u015fi XV, monarhiile autocratice \u015fi puterile biserice\u015fti au dominat societatea occidental\u0103. Aceste sisteme au \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii \u015fi-au afirmat din ce \u00een ce mai mult dreptul la libertatea individual\u0103. Aceast\u0103 presiune pentru o concentrare mai mare a resurselor asupra nevoilor  individului a favorizat capitalismul ca sistem economic datorit\u0103 flexibilit\u0103\u0163ii pe care a permis-o drepturilor de proprietate privat\u0103, alegerii personale, antreprenoriatului \u015fi inova\u0163iei. De asemenea, a favorizat democra\u0163ia ca sistem de guvernare pentru concentrarea acesteia pe libertatea politic\u0103 individual\u0103.<\/p>\n

\nTrecerea c\u0103tre o mai mare libertate individual\u0103 a modificat contractul social. Anterior, multe resurse erau controlate \u015fi furnizate de cei de la putere (p\u0103m\u00e2nt, hran\u0103 \u015fi protec\u0163ie) \u00een schimbul unor contribu\u0163ii semnificative din partea cet\u0103\u0163enilor (de exemplu, de la munca sclavilor la munca grea pe salariu mic, impozite mari \u015fi loialitate total\u0103). Cu capitalismul, oamenii a\u015fteptau mai pu\u0163in de la autoritate \u00een schimbul unor libert\u0103\u0163i civile mai mari, inclusiv libertatea individual\u0103, politic\u0103 \u015fi economic\u0103.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103 capitalismul va evolua semnificativ \u00een urm\u0103toarele secole – \u015fi mai ales \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XX. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a fost fondat\u0103 Societatea Mont Pelerin, un grup de reflec\u0163ie pentru politica economic\u0103, cu scopul de a aborda provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 Occidentul. Prioritar\u0103 a fost g\u0103sirea unor mijloace de ap\u0103rare a valorilor politice ale unei societ\u0103\u0163i deschise, a statului de drept, a libert\u0103\u0163ii de exprimare \u015fi a politicilor economice de liber\u0103 pia\u0163\u0103 – componentele centrale ale liberalismului clasic.<\/p>\n

\nIdeile think-tankului au dat na\u015ftere \u00een cele din urm\u0103 \u00abeconomiei ofertei\u00bb. Aceasta consta \u00een credin\u0163a c\u0103 impozitele mai mici \u015fi reglementarea minim\u0103 a pie\u0163ei libere ar duce la cea mai mare cre\u015ftere economic\u0103 – \u015fi, prin urmare, la o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 pentru to\u0163i. \u00cen anii 1980, \u00eempreun\u0103 cu apari\u0163ia neoliberalismului politic, economia ofertei a devenit o prioritate pentru SUA \u015fi pentru multe guverne europene.<\/p>\n

\nAceast\u0103 nou\u0103 tulpin\u0103 de capitalism a dus la o cre\u015ftere economic\u0103 accelerat\u0103 la nivel mondial, sco\u0163\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un num\u0103r substan\u0163ial de oameni din s\u0103r\u0103cie absolut\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, criticii sus\u0163in c\u0103 principiile sale de reducere a impozitelor \u015fi dereglementare a afacerilor nu au f\u0103cut prea mult pentru a sprijini investi\u0163iile politice \u00een servicii publice, cum ar fi destr\u0103marea infrastructurii publice, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea educa\u0163iei \u015fi reducerea riscurilor pentru s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\nPoate cel mai important, \u00een multe \u0163\u0103ri dezvoltate, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XX-lea, capitalismul a contribuit la apari\u0163ia unei diferen\u0163e semnificative \u00eentre veniturile celor mai boga\u0163i \u015fi cele ale celor mai s\u0103raci oameni. Un indicator pentru acest decalaj este indicele Gini. \u015ei \u00een unele \u0163\u0103ri, acest decalaj cre\u015fte din ce \u00een ce mai mult \u015fi a accelerat dup\u0103 criza financiar\u0103. Diferen\u0163a este deosebit de puternic\u0103 \u00een SUA, unde cei mai s\u0103raci indivizi nu au \u00eenregistrat o cre\u015ftere real\u0103 a veniturilor din 1980, \u00een timp ce cei ultraboga\u0163i \u015fi-au v\u0103zut venitul cresc\u00e2nd cu aproximativ 6% pe an.  Oamenii cu cele mai mari averi din lume sunt aproape cu to\u0163ii din SUA \u015fi au acumulat bog\u0103\u0163ii uimitoare, \u00een timp ce venitul mediu al gospod\u0103riilor americane a crescut doar modest de la \u00eenceputul secolului.<\/p>\n

\nCre\u015fterea inegalit\u0103\u0163ilor poate conta mai mult dec\u00e2t ar dori s\u0103 cread\u0103 unii politicieni \u015fi lideri corporativi. Capitalismul ar fi putut scoate milioane de oameni din \u00eentreaga lume din s\u0103r\u0103cia absolut\u0103, dar inechit\u0103\u0163ile pot fi corozive \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i, spune Denise Stanley, profesor de economie la California State University-Fullerton. \u201eS\u0103r\u0103cia absolut\u0103 \u00eenseamn\u0103 practic oamenii care nu pot ob\u0163ine mai mult de 4 dolari pe zi. Acesta este pragul\u201c, explic\u0103 ea, \u00eens\u0103 s\u0103r\u0103cia relativ\u0103 poate dezechilibra o societate pe termen lung. Chiar dac\u0103 economia cre\u015fte, inegalitatea veniturilor \u015fi salariile \u00een stagnare pot face oamenii s\u0103 se simt\u0103 mai pu\u0163in \u00een siguran\u0163\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce statutul lor relativ \u00een economie se diminueaz\u0103. Economi\u015ftii comportamentali au ar\u0103tat c\u0103 \u201estatutul nostru \u00een compara\u0163ie cu al\u0163i oameni, fericirea noastr\u0103 sunt derivate mai mult prin m\u0103suri relative \u015fi distribu\u0163ie dec\u00e2t prin m\u0103suri absolute. Dac\u0103 acest lucru este adev\u0103rat, atunci capitalismul are o problem\u0103\u201d, spune Stanley.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCa urmare a cre\u015fterii inegalit\u0103\u0163ilor, \u201eoamenii au mai pu\u0163in\u0103 \u00eencredere \u00een institu\u0163ii \u015fi experimenteaz\u0103 un sentiment de nedreptate\u201d, potrivit raportului Edelman. Dar impactul asupra vie\u0163ii oamenilor poate fi mai profund. Capitalismul \u00een forma sa actual\u0103 distruge vie\u0163ile multora din clasa muncitoare, sus\u0163in economi\u015ftii Anne Case \u015fi Angus Deaton \u00een cartea lor \u201eMoarte din disperare \u015fi viitorul capitalismului\u201d. De-a lungul \u201eultimelor dou\u0103 decenii, sinuciderile din disperare \u015fi num\u0103rul celor care mor din cauza supradozelor de droguri \u015fi alcoolismului au crescut dramatic \u015fi acum sunt cauzele pierderii a sute de mii de vie\u0163i americane \u00een fiecare an\u201d, scriu ei.<\/p>\n

\nCriza financiar\u0103 2007-2008 a agravat aceste probleme. Criza a fost provocat\u0103 de o dereglementare excesiv\u0103 \u015fi a lovit \u00een mod deosebit clasa muncitoare din \u0163\u0103rile dezvoltate. Bailouturile ulterioare ale marilor b\u0103nci cu bani de la pl\u0103titorii de taxe a dus la resentimente \u015fi \u201ea contribuit la ascensiunea, politicii polarizate pe care am v\u0103zut-o \u00een ultimul deceniu\u201d, potrivit lui Richard Cordray, primul director al Biroului American de Protec\u0163ie Financiar\u0103 a Consumatorilor (CFPB) \u015fi autorul c\u0103r\u0163ii \u201eC\u00e2inele de paz\u0103: Cum protejarea consumatorilor ne poate salva familiile, economia \u015fi democra\u0163ia\u201d.<\/p>\n

\nDemocra\u0163iile liberale s-ar putea s\u0103 fi ajuns acum \u00eentr-un punct de inflexiune, \u00een care cet\u0103\u0163enii contest\u0103 normele capitaliste de ast\u0103zi cu o intensitate politic\u0103 mai mare la nivel mondial.<\/p>\n

\nPatrice McSherry, profesor de \u015ftiin\u0163e politice la Universitatea Long Island din New York, a observat aceast\u0103 schimbare \u00een Chile, de exemplu. \u201eMobilizarea social\u0103 a \u00eenceput de la o cre\u015ftere a tarifelor la metrou \u00een octombrie 2019, ceea ce a provocat proteste de amploare care au atras peste un milion de persoane\u201d, spune ea. \u201eMi\u015fcarea social\u0103 a expus sursele profunde de nemul\u0163umire din Chile: inegalitatea cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u015fi \u00een cre\u015ftere, costul traiului \u00een continu\u0103 ascensiune \u015fi privatizarea extrem\u0103
\n\u00eentr-unul dintre cele mai neoliberale state ale lumii\u201d.<\/p>\n

\nAceste nemul\u0163umiri pot fi urm\u0103rite \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XX-lea, c\u00e2nd guvernul autoritar din Chile a introdus reforme constitu\u0163ionale care \u201einstitu\u0163ionalizau domina\u0163ia economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a dictaturii \u015fi consacra un cadru neoliberal care a \u015fters rolul statului \u00een zonele sociale \u015fi economice. A restric\u0163ionat participarea politic\u0103, a dat dreptei politice o putere dispropor\u0163ionat\u0103 \u015fi a instalat un rol tutelar pentru for\u0163ele armate\u201d, scrie McSherry \u00eentr-un articol pentru Congresul nord-american despre America Latin\u0103, o organiza\u0163ie non-profit care urm\u0103re\u015fte tendin\u0163ele din regiune.<\/p>\n

\n\u00cen mod similar, protestele din cadrul mi\u015fc\u0103rii Vestelor Galbene care a \u00eenceput \u00een Fran\u0163a \u00een 2018 au fost ini\u0163ial despre costul crescut al combustibilului pentru naveti\u015fti, dar s-au extins rapid pentru a include nemul\u0163umiri similare cu cele din Chile, costul vie\u0163ii, inegalitatea \u00een cre\u015ftere \u015fi o cerere pentru guvern de a nu mai ignora nevoile cet\u0103\u0163enilor de r\u00e2nd. Pre\u015fedintele Macron era cunoscut atunci ca pre\u015fedintele boga\u0163ilor.<\/p>\n

\n

\nExist\u0103 modelul celor <\/strong>Cinci elemente principale<\/strong>, descris de Jonathan Porritt, autorul c\u0103r\u0163ii <\/strong>\u201eCapitalism de parc\u0103 lumea ar conta\u201d<\/strong>. Porritt cere integrarea a cinci st\u00e2lpi ai capitalului – capital natural, uman, social, fabricat  \u015fi  financiar – \u00een modelele economice existente.<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n

\n

\n\u015ei \u00een SUA, mi\u015fcarea politic\u0103 care a produs Trumpismul este, probabil, alimentat\u0103 de inegalit\u0103\u0163i economice la fel de mult ca \u015fi de ideologie. Printre aleg\u0103torii pe care globalizarea i-a f\u0103cut pierz\u0103tori, administra\u0163ia Trump a c\u00e2\u015ftigat un sprijin politic larg cu abord\u0103ri precum restric\u0163ionarea comer\u0163ului global, inclusiv retragerea din parteneriatul trans-Pacific \u015fi tarifele de pedepsire pe bunurile \u015fi serviciile chineze\u015fti, indiene, braziliene \u015fi argentiniene importate \u00een SUA. Chiar \u015fi alia\u0163ii SUA au fost trecu\u0163i pe aceast\u0103 agend\u0103, inclusiv UE, Canada \u015fi Mexic.<\/p>\n

\n\u00cen timp ce un r\u0103spuns la dezavantajele capitalismului \u00een forma sa actual\u0103 este ca na\u0163iunile s\u0103 adopte o pozi\u0163ie defensiv\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se protejeze prin t\u0103ierea leg\u0103turilor externe, protec\u0163ionismul \u201eeste miop, \u00een special c\u00e2nd vine vorba de comer\u0163\u201d, potrivit Anahita Thoms, specialist \u00een comer\u0163 interna\u0163ional la Baker McKenzie \u00een Germania \u015fi la Young Global Leader al Forumului Economic Mondial. \u201eDe\u015fi poate aduce unele beneficii temporare, pe termen lung pune \u00een pericol economia global\u0103 \u00een ansamblu \u015fi amenin\u0163\u0103 s\u0103 anuleze decenii de progres economic. Este crucial s\u0103 men\u0163inem pie\u0163e deschise, favorabile pentru investi\u0163ii\u201c, spune Thoms.<\/p>\n

\nO provocare principal\u0103 pentru guvernele din secolul XXI va fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cum s\u0103 echilibreze beneficiile pe termen lung ale comer\u0163ului global cu daunele pe termen scurt pe care le poate aduce globalizarea comunit\u0103\u0163ilor locale afectate de salarii mici sau \u015fomaj. Economiile nu pot divor\u0163a complet de nevoile majorit\u0103\u0163ii democratice care caut\u0103 locuri de munc\u0103, locuin\u0163e accesibile, educa\u0163ie, asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u015fi un mediu curat. Dup\u0103 cum arat\u0103 mi\u015fc\u0103rile chiliene, vestele galbene \u015fi trumpiste, mul\u0163i oameni cer modificarea sistemului existent astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestor cerin\u0163e \u00een detrimentul concentr\u0103rii doar pe interesul privat.<\/p>\n

\nPe scurt, s-ar putea s\u0103 fi venit timpul reconsider\u0103rii contractului social cu capitalismul astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 cuprind\u0103 un set mai larg de interese dincolo de drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile individuale. Acest lucru nu este imposibil. Capitalismul a evoluat \u015fi \u00een trecut \u015fi, dac\u0103 va supravie\u0163ui \u00een viitorul pe termen lung, poate evolua din nou.<\/p>\n

\n\u00cen ultimii ani, au ap\u0103rut diverse idei \u015fi propuneri care vizeaz\u0103 rescrierea contractului social pentru capitalism. Ceea ce au \u00een comun este conceptul c\u0103 afacerile au nevoie de indicatori ai succesului mai varia\u0163i dec\u00e2t doar profit \u015fi cre\u015ftere. \u00cen afaceri, exist\u0103 \u00abcapitalism con\u015ftient\u00bb, inspirat din practicile a\u015fa-numitelor branduri \u00abetice\u00bb. \u00cen politic\u0103, exist\u0103 \u00abcapitalism cuprinz\u0103tor, sus\u0163inut at\u00e2t de Banca Angliei, c\u00e2t \u015fi de Vatican, care sus\u0163ine valorificarea \u00abcapitalismului pentru totdeauna\u00bb. \u015ei \u00een ceea ce prive\u015fte sustenabilitatea, exist\u0103 ideea de \u00abeconomie a gogoa\u015fei\u00bb, o teorie propus\u0103 de economistul \u015fi autorul Kate Raworth, care sugereaz\u0103 c\u0103 este posibil pentru o societate s\u0103 prospere economic, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp \u00eentre grani\u0163ele sociale \u015fi planetare.<\/p>\n

\nApoi, exist\u0103 modelul celor \u201eCinci elemente principale\u201d, descris de Jonathan Porritt, autorul c\u0103r\u0163ii \u201eCapitalism de parc\u0103 lumea ar conta\u201d. Porritt cere integrarea a cinci st\u00e2lpi ai capitalului uman – capital natural, uman, social, fabricat \u015fi financiar – \u00een modelele economice existente.<\/p>\n

\nUn exemplu tangibil \u00een care companiile \u00eencep s\u0103 adopte cele Cinci elemente este mi\u015fcarea B-Corporation. Companiile certificate \u00ee\u015fi asum\u0103 obliga\u0163ia legal\u0103 de a lua \u00een considerare \u201eimpactul deciziilor lor asupra angaja\u0163ilor, clien\u0163ilor, furnizorilor, comunit\u0103\u0163ii \u015fi mediului lor\u201d. Tab\u0103ra lor include acum corpora\u0163ii importante precum Danone, Patagonia \u015fi Ben & Jerry\u2019s (care este de\u0163inut\u0103 de Unilever).<\/p>\n

\nAceast\u0103 abordare a devenit din ce \u00een ce mai popular\u0103, reflectat\u0103 \u00eentr-o declara\u0163ie din 2019 a peste 180 de executivi din companii care redefinesc \u00abscopul unei corpora\u0163ii\u00bb. Pentru prima dat\u0103, directorii executivi care reprezint\u0103 Wal-Mart, Apple, JP Morgan Chase, Pepsi \u015fi al\u0163i colo\u015fi au recunoscut c\u0103 trebuie s\u0103 redefineasc\u0103 rolul afacerilor \u00een rela\u0163ie cu societatea \u015fi mediul.<\/p>\n

\nDeclara\u0163ia lor propune ca companiile trebuie s\u0103 fac\u0103 mai mult dec\u00e2t s\u0103 livreze profituri ac\u0163ionarilor lor. \u00cen plus, trebuie s\u0103 investeasc\u0103 \u00een angaja\u0163ii lor \u015fi s\u0103 contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea elementului uman, natural \u015fi social al capitalului la care se refer\u0103 Porritt \u00een modelul s\u0103u \u00een loc s\u0103 se concentreze exclusiv pe capitalul financiar.<\/p>\n

\n\u00centr-un interviu recent cu Yahoo Finance despre viitorul capitalismului, pre\u015fedintele executiv al Best Buy, Hubert Joly, a spus c\u0103 \u201eceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat este c\u0103 de 30 de ani, din anii 1980 p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu 10 ani, am avut aceast\u0103 concentrare exclusiv\u0103 pe profiturile care au fost excesive \u015fi care au cauzat o mul\u0163ime din aceste probleme. Trebuie s\u0103 d\u0103m ace\u015fti 30 de ani un pic \u00eenapoi. Dac\u0103 avem o reg\u00e2ndire a afacerilor, poate exista \u015fi o reg\u00e2ndire a capitalismului … Cred c\u0103 acest lucru poate s\u0103 fie f\u0103cut, acest lucru trebuie f\u0103cut.\u201c<\/p>\n

\nCu mai mult de trei decenii \u00een urm\u0103, Comisia Brundtland a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite a scris \u00een \u201eViitorul nostru comun\u201d c\u0103 exist\u0103 suficiente dovezi c\u0103 \u015focurile sociale \u015fi de mediu sunt relevante \u015fi trebuie \u00eencorporate \u00een modelele de dezvoltare. Acum este evident c\u0103 aceste probleme trebuie luate \u00een considerare \u015fi \u00een cadrul contractului social care st\u0103 la baza capitalismului, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 fie mai cuprinz\u0103tor, holistic \u015fi integrat cu valorile umane de baz\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen cele din urm\u0103, merit\u0103 s\u0103 ne amintim c\u0103 cet\u0103\u0163enii dintr-o democra\u0163ie capitalist\u0103, liberal\u0103, nu sunt neputincio\u015fi. \u00cen mod colectiv, pot sprijini companiile aliniate la convingerile lor \u015fi pot solicita continuu noi legi \u015fi politici care transform\u0103 peisajul competitiv al corpora\u0163iilor, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 \u00ee\u015fi poat\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i practicile.<\/p>\n

\nC\u00e2nd Adam Smith observa capitalismul industrial \u00een formare \u00een 1776, nu putea prevedea c\u00e2t de mult ar transforma societ\u0103\u0163ile noastre de ast\u0103zi. Deci, rezult\u0103 c\u0103 am putea fi la fel de orbi la ceea ce ar putea deveni capitalismul \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 secole. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ar trebui s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum ar putea evolua \u00een ceva mai bun \u00een timpul vie\u0163ii noastre. De acest lucru depinde viitorul capitalismului \u015fi al planetei noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pandemia a f\u0103cut clar c\u0103 era capitalismului pur, \u00een care pia\u0163a dicteaz\u0103 cine tr\u0103ie\u015fte \u015fi cine moare, iar concuren\u0163a este legea suprem\u0103, a apus. Cre\u015fterea inegalit\u0103\u0163ilor \u015fi ascensiunea populismului dup\u0103 criza financiar\u0103 trecut\u0103 i-au determinat pe unii dintre cei mai mari afaceri\u015fti ai lumii s\u0103 propun\u0103 capitalismul pentru toate p\u0103r\u0163ile implicate – stakeholder capitalism \u2013 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[17325,11752,7833,188,13306,14847,220,10235,7189],"class_list":["post-195197","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-bunastare","tag-capitalism","tag-criza-financiara","tag-economie","tag-libertate","tag-pandemie","tag-politica","tag-saracie","tag-societate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/195197","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=195197"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/195197\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=195197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=195197"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=195197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}