{"id":194970,"date":"2021-06-16T18:36:00","date_gmt":"2021-06-16T18:36:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=194970"},"modified":"2021-06-16T18:36:00","modified_gmt":"2021-06-16T18:36:00","slug":"motivarea-ccr-dupa-decizia-cjue-siij-este-optiunea-parlamentului-constitutia-este-suprema","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=194970","title":{"rendered":"Motivarea CCR dup\u0103 decizia CJUE: SIIJ este op\u0163iunea Parlamentului, Constitu\u0163ia este suprem\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00cen motivare, judec\u0103torii CCR sus\u0163in c\u0103 \u201emen\u0163in jurispruden\u0163a anterioar\u0103 \u015fi constat\u0103 c\u0103 singurul act care, \u00een virtutea caracterului s\u0103u obligatoriu, ar fi putut constitui norm\u0103 interpus\u0103 controlului de constitu\u0163ionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constitu\u0163ie &#8211; Decizia 2006\/928 -, prin dispozi\u0163iile \u015fi obiectivele pe care le impune, nu are relevan\u0163\u0103 constitu\u0163ional\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu compline\u015fte o lacun\u0103 a Legii fundamentale \u015fi nici nu dezvolt\u0103 normele acesteia prin stabilirea unui standard mai ridicat de protec\u0163ie\u201d.<\/p>\n<p>\n\u00cen ceea ce prive\u015fte SIIJ, CCR a stabilit c\u0103 din con\u0163inutul normativ al legii rezult\u0103 aspectele ce vizeaz\u0103 \u201ebuna administrare a justi\u0163iei\u201d: pe de o parte, crearea unei structuri specializate de investigare care s\u0103 asigure o practic\u0103 unitar\u0103 cu privire la efectuarea actelor de urm\u0103rire penal\u0103 pentru infrac\u0163iunile s\u0103v\u00e2r\u015fite de magistra\u0163i \u015fi, pe de alt\u0103 parte, reglementarea unei forme adecvate de protec\u0163ie a magistra\u0163ilor \u00eempotriva presiunilor exercitate asupra lor prin sesiz\u0103ri\/denun\u0163uri arbitrare.<\/p>\n<p>\n\u201eCurtea men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 op\u0163iunea legiuitorului de a reglementa \u00een cuprinsul actului normativ prin care se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 noua structur\u0103 de parchet acele norme de drept care prezint\u0103 caracter de specificitate nu afecteaz\u0103 constitu\u0163ionalitatea acestei din urm\u0103 legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constitu\u0163ional\u0103, iar toate celelalte elemente care vizeaz\u0103 statutul procurorului r\u0103m\u00e2n pe deplin aplicabile procurorilor S.I.I.J.\u201d<\/p>\n<p>\n\u201e\u00cen acest sens, Curtea observ\u0103 c\u0103 norma procesual penal\u0103 prevede c\u0103 procurorul este obligat ca, atunci c\u00e2nd actul de sesizare \u00eendepline\u015fte condi\u0163iile prev\u0103zute de lege, s\u0103 dispun\u0103 \u00eenceperea urm\u0103ririi penale, astfel c\u0103 norma nu poate fi interpretat\u0103 \u00een sensul c\u0103 las\u0103 la aprecierea procurorului deschiderea procedurii de investigare, iar aceasta are o aplicabilitate general\u0103 indiferent de calitatea celui \u00eempotriva c\u0103ruia este formulat\u0103 o sesizare penal\u0103 \u015fi indiferent de organul de urm\u0103rire penal\u0103 care realizeaz\u0103 investiga\u0163ia.<\/p>\n<p>\nCurtea re\u0163ine c\u0103 investigarea unor categorii diferite de persoane \u00een cadrul aceluia\u015fi dosar al S.I.I.J. nu poate confirma prin ea \u00eens\u0103\u015fi realizarea riscului de presiune politic\u0103. Codul de procedur\u0103 penal\u0103 rom\u00e2n prevede, de exemplu, urm\u0103rirea penal\u0103 \u015fi judecarea unor persoane f\u0103r\u0103 vreo calitate special\u0103 de c\u0103tre parchete, respectiv de c\u0103tre instan\u0163e superioare \u00een grad celor c\u0103rora le-ar reveni competen\u0163a dup\u0103 materie, atunci c\u00e2nd \u00een aceea\u015fi cauz\u0103 sunt implicate persoane a c\u0103ror calitate special\u0103 atrage o anumit\u0103 competen\u0163\u0103. Normele de prorogare a competen\u0163ei unui organ judiciar, care extind, \u00een mod excep\u0163ional, competen\u0163a unor organe judiciare, au la baz\u0103 ra\u0163iuni de bun\u0103 administrare a justi\u0163iei \u015fi au \u00een vedere faptul c\u0103 efectuarea urm\u0103ririi penale de c\u0103tre acela\u015fi parchet fa\u0163\u0103 de to\u0163i participan\u0163ii este de natur\u0103 s\u0103 asigure continuitate, eficien\u0163\u0103 \u015fi celeritate activit\u0103\u0163ii de urm\u0103rire penal\u0103, evit\u00e2ndu-se, astfel, solu\u0163iile contradictorii care ar putea ap\u0103rea \u00een ipoteza \u00een care competen\u0163a de urm\u0103rire ar fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre diferite structuri de parchet, fiind o premis\u0103 a realiz\u0103rii actului de justi\u0163ie \u00eentr-un termen rezonabil \u015fi \u00een mod echitabil.<\/p>\n<p>\nCu privire la efectele pe care \u00eenfiin\u0163area acestei sec\u0163ii le are asupra competen\u0163ei altor structuri de parchet, \u00een sensul diminu\u0103rii acesteia \u00een ceea ce prive\u015fte cercetarea infrac\u0163iunilor comise de c\u0103tre judec\u0103tori, procurori, respectiv de c\u0103tre membrii C.S.M., precum \u015fi a celor comise de alte persoane al\u0103turi de magistra\u0163i, Curtea apreciaz\u0103 c\u0103 op\u0163iunea legiuitorului corespunde competen\u0163ei sale constitu\u0163ionale de legiferare \u00een domeniul organiz\u0103rii sistemului judiciar \u015fi nu constituie o problem\u0103 de constitu\u0163ionalitate faptul c\u0103 o structur\u0103 de parchet preexistent\u0103 pierde o parte dintre competen\u0163ele sale legale, at\u00e2ta vreme c\u00e2t respectiva structur\u0103 de parchet nu are o consacrare constitu\u0163ional\u0103 (&#8230;)<\/p>\n<p>\nAv\u00e2nd \u00een vedere cele statuate de Curtea Constitu\u0163ional\u0103 prin Decizia nr.547 din 7 iulie 2020, inclusiv prin raportare la prevederile constitu\u0163ionale cuprinse \u00een art.1 alin.(3) privind statul de drept, dispozi\u0163iile legale care stabileau competen\u0163a procurorilor S.I.I.J. de a exercita \u015fi retrage c\u0103ile de atac \u00een cauzele de competen\u0163a sec\u0163iei, inclusiv \u00een cauzele aflate pe rolul instan\u0163elor sau solu\u0163ionate definitiv anterior opera\u0163ionaliz\u0103rii acesteia, \u015fi-au \u00eencetat aplicabilitatea, astfel c\u0103 la data pronun\u0163\u0103rii Hot\u0103r\u00e2rii din 18 mai 2021 de c\u0103tre C.J.U.E. acestea nu mai erau susceptibile de a produce efectele juridice re\u0163inute \u00een actul C.J.U.E., iar argumentul instan\u0163ei europene apare ca fiind f\u0103r\u0103 suport factual \u015fi juridic. (&#8230;)<\/p>\n<p>\nPe de alt\u0103 parte, Curtea nu poate ignora faptul c\u0103 perioada scurs\u0103 de la data opera\u0163ionaliz\u0103rii S.I.I.J. (octombrie-noiembrie 2018) p\u00e2n\u0103 la data sesiz\u0103rii C.J.U.E. cu cererea de pronun\u0163are a unei hot\u0103r\u00e2ri preliminare (29 martie 2019) reprezint\u0103 un termen mai mic de 6 luni. \u00cen acest context, apar discutabile \u201eindica\u0163iile furnizate\u201d C.J.U.E. de c\u0103tre instan\u0163a de trimitere din care reiese c\u0103 normele care reglementeaz\u0103 organizarea \u015fi func\u0163ionarea acestei sec\u0163ii nu au fost concepute astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 respecte examinarea cauzei judec\u0103torilor \u015fi a procurorilor viza\u0163i \u00eentr-un termen rezonabil, \u201eindica\u0163ii\u201d care au stat la baza solu\u0163iei pronun\u0163ate de instan\u0163a european\u0103\u201d.<\/p>\n<p>\nPentru toate argumentele expuse, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 constat\u0103 c\u0103 reglementarea care prevede \u00eenfiin\u0163area S.I.I.J. reprezint\u0103 o op\u0163iune a legiuitorului na\u0163ional, \u00een acord cu prevederile constitu\u0163ionale cuprinse \u00een art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept \u015fi \u00een art.21 alin.(1) \u015fi (3) referitoare la accesul liber la justi\u0163ie, dreptul la un proces echitabil \u015fi solu\u0163ionarea cauzelor \u00eentr-un termen rezonabil \u015fi, implicit, \u00een acord cu prevederile art.2 \u015fi ale art.19 alin.(1) din TUE.<\/p>\n<p>\nCu privire la interpretarea principiului \u201esuprema\u0163iei dreptului Uniunii\u201d \u00een sensul c\u0103 acesta se opune unei reglement\u0103ri de rang constitu\u0163ional a unui stat membru, astfel cum este interpretat\u0103 de instan\u0163a constitu\u0163ional\u0103 a acestuia, potrivit c\u0103reia o instan\u0163\u0103 inferioar\u0103 nu este autorizat\u0103 s\u0103 lase neaplicat\u0103 din oficiu o dispozi\u0163ie na\u0163ional\u0103 pe care o consider\u0103 contrar\u0103 dreptului Uniunii, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 reafirm\u0103 c\u0103 stabilirea modului de organizare, func\u0163ionare \u015fi delimitare a competen\u0163elor \u00eentre diferitele structuri ale organelor de urm\u0103rire penal\u0103 \u0163in de competen\u0163a exclusiv\u0103 a statului membru.<\/p>\n<p>\n\u00cen acest context, Curtea constat\u0103 c\u0103 raportul dintre dreptul na\u0163ional \u015fi dreptul interna\u0163ional este stabilit \u00een Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een cuprinsul art.11 \u015fi art.20. Din interpretarea coroborat\u0103 a celor dou\u0103 norme constitu\u0163ionale se desprind urm\u0103toarele principii: angajamentul asumat de statul rom\u00e2n de a \u00eendeplini \u00eentocmai \u015fi cu bun\u0103-credin\u0163\u0103 obliga\u0163iile ce-i revin din tratatele la care este parte;prin ratificarea actelor sau tratatelor interna\u0163ionale de c\u0103tre Parlamentul Rom\u00e2niei, acestea devin norme na\u0163ionale, de drept intern; suprema\u0163ia Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een raport cu dreptul interna\u0163ional:<\/p>\n<p>\nO reglementare special\u0103 \u00een Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei o are raportul dintre dreptul na\u0163ional \u015fi dreptul Uniunii Europene, care este stabilit \u00een cuprinsul art.148 alin.(2) \u015fi (4), potrivit c\u0103ruia: \u201e(2) Ca urmare a ader\u0103rii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum \u015fi celelalte reglement\u0103ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa\u0163\u0103 de dispozi\u0163iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.[\u2026] (4) Parlamentul, Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, Guvernul \u015fi autoritatea judec\u0103toreasc\u0103 garanteaz\u0103 aducerea la \u00eendeplinire a obliga\u0163iilor rezultate din actul ader\u0103rii \u015fi din prevederile alineatului (2).\u201d Astfel, clauza de aderare la Uniunea European\u0103 cuprinde \u00een subsidiar o clauz\u0103 de conformitate cu dreptul U.E., potrivit c\u0103reia toate organele na\u0163ionale ale statului sunt obligate \u00een principiu s\u0103 implementeze \u015fi aplice dreptul U.E. Acest lucru este valabil \u015fi pentru Curtea Constitu\u0163ional\u0103, care asigur\u0103, \u00een virtutea art.148 din Constitu\u0163ie, prioritatea de aplicare a dreptului european. \u00cens\u0103 aceast\u0103 prioritate de aplicare nu trebuie perceput\u0103 \u00een sensul \u00eenl\u0103tur\u0103rii sau desconsider\u0103rii identit\u0103\u0163ii constitu\u0163ionale na\u0163ionale, consacrate de art.11 alin.(3) coroborat cu art.152 din Legea fundamental\u0103, ca garan\u0163ie a unui nucleu identitar de fond al Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei \u015fi care nu trebuie relativizat\u0103 \u00een procesul integr\u0103rii europene.<\/p>\n<p>\nCurtea re\u0163ine c\u0103 o instan\u0163\u0103 judec\u0103toreasc\u0103 are abilitarea s\u0103 analizeze conformitatea unei dispozi\u0163ii \u201edin legile interne\u201d, deci apar\u0163in\u00e2nd dreptului intern, cu dispozi\u0163iile de drept european prin prisma art.148 din Constitu\u0163ie \u015fi, \u00een cazul \u00een care constat\u0103 contrarietatea, are competen\u0163a s\u0103 aplice cu prioritate dispozi\u0163iile de drept al Uniunii \u00een litigiile ce antameaz\u0103 drepturile subiective ale cet\u0103\u0163enilor. \u00cen toate cazurile, Curtea constat\u0103 c\u0103, prin no\u0163iunile de \u201elegi interne\u201d \u015fi \u201edrept intern\u201d, Constitu\u0163ia are \u00een vedere exclusiv legisla\u0163ia infraconstitu\u0163ional\u0103, Legea fundamental\u0103 prezerv\u00e2ndu-\u015fi pozi\u0163ia ierarhic superioar\u0103 \u00een virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamental\u0103<\/p>\n<p>\nCurtea constat\u0103 c\u0103 C.J.U.E., declar\u00e2nd caracterul obligatoriu al Deciziei 2006\/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103: pe de o parte, a stabilit c\u0103 obliga\u0163iile ce rezult\u0103 din decizie cad \u00een sarcina autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne competente s\u0103 colaboreze institu\u0163ional cu Comisia 17 European\u0103 (paragraful 177 din hot\u0103r\u00e2re), deci \u00een sarcina institu\u0163iilor politice, Parlamentul \u015fi Guvernul Rom\u00e2niei, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 obliga\u0163iile se exercit\u0103 \u00een temeiul principiului colabor\u0103rii loiale, prev\u0103zut de art.4 din TUE. Din ambele perspective, obliga\u0163iile nu pot incumba instan\u0163elor de judecat\u0103, organe ale statului care nu sunt abilitate s\u0103 colaboreze cu o institu\u0163ie politic\u0103 a Uniunii Europene.<\/p>\n<p>\nPrin urmare, Curtea constat\u0103 c\u0103 aplicarea pct.7 din dispozitivul hot\u0103r\u00e2rii, potrivit c\u0103ruia o instan\u0163\u0103 de judecat\u0103 \u201eeste autorizat\u0103 s\u0103 lase neaplicat\u0103 din oficiu o dispozi\u0163ie na\u0163ional\u0103 care intr\u0103 \u00een domeniul de aplicare al Deciziei 2006\/928 \u015fi pe care o consider\u0103, \u00een lumina unei hot\u0103r\u00e2ri a Cur\u0163ii, ca fiind contrar\u0103 acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE\u201d nu are temei \u00een Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, \u00eentruc\u00e2t, a\u015fa cum s-a men\u0163ionat \u00een prealabil, art.148 din Constitu\u0163ie consacr\u0103 prioritatea de aplicare a dreptului european fa\u0163\u0103 de dispozi\u0163iile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., \u00eentocmite \u00een baza Deciziei 2006\/928, prin con\u0163inutul \u015fi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hot\u0103r\u00e2rea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european, pe care instan\u0163a de judecat\u0103 s\u0103 le aplice cu prioritate, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd norma na\u0163ional\u0103. Prin urmare, judec\u0103torul na\u0163ional nu poate fi pus \u00een situa\u0163ia de a decide aplicarea prioritar\u0103 a unor recomand\u0103ri \u00een detrimentul legisla\u0163iei na\u0163ionale, \u00eentruc\u00e2t rapoartele M.C.V. nu normeaz\u0103, deci nu sunt susceptibile de a intra \u00eentr-un conflict cu legisla\u0163ia intern\u0103\u201d, se arat\u0103 \u00een motivarea CCR.<\/p>\n<p>\nDecizia CCR este obligatorie \u015fi definitiv\u0103 pentru toate autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163ile statului rom\u00e2n.<\/p>\n<p>\nDeczia CCR a fost luat\u0103 cu majoritate de voturi pe 8 iunie 2021 iar motivarea con\u0163ine dou\u0103 opinii separate semnate de judec\u0103torii CCR, Livia Stanciu \u015fi Simina T\u0103n\u0103sescu.<\/p>\n<p>\nO parte din asocia\u0163iile de magistra\u0163i au salutat zilele trecute decizia CCR, procurorul general al Rom\u00e2niei, Gabriela Scutea le-a transmis procurorilor din subordine, dup\u0103 decizia CCR, c\u0103 dreptul UE are prioritate fa\u0163\u0103 de ordinea juridic\u0103 na\u0163ional\u0103, iar Stelian Ion, ministrul Justi\u0163iei, dar \u015fi procurorul militar, Bogdan P\u00eerlog, au declarat c\u0103 decizia CCR intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu CJUE, c\u0103 actuala Comisie European\u0103, \u00een urma motiv\u0103rii, este posibil s\u0103 ia atitudine respectiv, s\u0103 declan\u015feze infringement la adresa Rom\u00e2niei pe Justi\u0163ie.<\/p>\n<p>\n&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a publicat motivarea deciziei din 8 iunie 2021, prin care a decis constitu\u0163ionalitatea SIIJ \u00een raport cu criticile ridicate, \u015fi a hot\u0103r\u00e2t obligatoriu \u015fi irevocabil c\u0103 Legea fundamental\u0103, Constitu\u0163ia, \u00ee\u015fi prezerv\u0103 pozi\u0163ia ierarhic superioar\u0103 vizavi de dreptul UE.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[285,15056,45745],"class_list":["post-194970","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-ccr","tag-constitutie","tag-siij"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/194970","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=194970"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/194970\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=194970"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=194970"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=194970"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}