{"id":194781,"date":"2021-06-09T12:43:22","date_gmt":"2021-06-09T12:43:22","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=194781"},"modified":"2021-06-09T12:43:22","modified_gmt":"2021-06-09T12:43:22","slug":"care-au-fost-primele-monede-de-schimb-care-au-existat-si-cine-cum-si-cand-decide-sa-se-tipareasca-banii-in-zilele-noastre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=194781","title":{"rendered":"Care au fost primele monede de schimb care au existat \u015fi cine, cum \u015fi c\u00e2nd decide s\u0103 se tip\u0103reasc\u0103 banii \u00een zilele noastre?"},"content":{"rendered":"

\n\u00cen 2020, an marcat de o criz\u0103 economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, venit\u0103 din senin, s-a auzit des sintagma \u201ebanca central\u0103 a dat drumul la tiparni\u0163a de bani\u201d, pentru a sus\u0163ine economia. Banii reprezint\u0103 o form\u0103 de \u201emagie\u201d economic\u0103, prin care o bucat\u0103 de h\u00e2rtie, f\u0103r\u0103 o valoare intrinsec\u0103, spre deosebire de aur, de exemplu, devine un instrument vital, de care nu ne putem lipsi, fie c\u0103 este \u00een numerar sau card. Cine, cum, \u015fi c\u00e2nd decide s\u0103 se tip\u0103reasc\u0103 banii?<\/strong><\/p>\n

\nTip\u0103rirea banilor r\u0103m\u00e2ne \u00een zilele noastre o metafor\u0103, pentru c\u0103 exist\u0103 o pondere foarte mic\u0103 \u00een masa monetar\u0103 a unei \u0163\u0103ri europene pe care o au banii \u00een numerar. Ponderea cea mai mare este a banilor din cont, care se \u00abtip\u0103resc\u00bb pe calculator\u201d, explic\u0103, pentru Business MAGAZIN, Adrian Vasilescu, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (BNR). Bancnotele au ap\u0103rut din nevoia de a nu mai transporta cantit\u0103\u0163i mari de monede de schimb.<\/p>\n

\nMonedele de schimb au ap\u0103rut odat\u0103 cu dezvoltarea comer\u0163ului \u00eentre civiliza\u0163iile antice \u015fi au \u00eenlocuit o parte din troc \u2013 schimbul de bunuri. Primele monede de schimb au fost scoicile, v\u00e2rfurile metalice de s\u0103ge\u0163i, diferite metale pre\u0163ioase sau pietre pre\u0163ioase, \u015fi \u00een circa 4 milenii au ajuns s\u0103 fie reprezentate de monede din metale ieftine, bancnote, sau bani virtuali, fie c\u0103 vorbim de carduri bancare, aplica\u0163ii de pl\u0103\u0163i online sau, de 11 ani \u00eencoace, de criptoactive.<\/p>\n

\nDecizia de a \u00abtip\u0103ri\u00bb lei este a B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei. \u00cenainte, etalonul pentru \u00abmasa monetar\u0103\u00bb, adic\u0103 banii tip\u0103ri\u0163i de banca central\u0103, era aurul, care garanta valoarea monedei. Ast\u0103zi \u00eens\u0103, b\u0103ncile centrale garanteaz\u0103 valoarea banilor pe care \u00eei tip\u0103resc.<\/p>\n

\n\u201eBanii tip\u0103ri\u0163i de banca central\u0103 se numesc baz\u0103 monetar\u0103. Baza monetar\u0103 reprezint\u0103 banii tip\u0103ri\u0163i fizic \u015fi banii pe care \u00eei iau b\u0103ncile \u00een contul lor deschis la BNR. Baza monetar\u0103 are practic o vitez\u0103 de multiplicare \u015fi banca central\u0103 urm\u0103re\u015fte un leu pe baza monetar\u0103 c\u00e2\u0163i lei creeaz\u0103 \u015fi apoi, \u00een func\u0163ie de aceast\u0103 multiplicare, ia decizia de tip\u0103rire\u201d, spune Adrian Codirla\u015fu, profesor universitar de economie \u015fi vicepre\u015fedintele CFA Rom\u00e2nia, asocia\u0163ia anali\u015ftilor financiari. Orice tip\u0103rire de bani de c\u0103tre banca central\u0103 se duce \u00een economie prin sistemul bancar. \u201e\u00cen zilele noastre este istorie etalonul aur. Era o bun\u0103 practic\u0103 pentru stabilitatea monetar\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp era \u015fi o constr\u00e2ngere teribil\u0103 pentru c\u0103, indiferent ce nevoi aveai pe pia\u0163\u0103, nu puteai s\u0103 faci bani dec\u00e2t \u00een limita unei cantit\u0103\u0163i de aur care putea s\u0103 reprezinte p\u00e2n\u0103 la 40% din masa monetar\u0103\u201d, mai spune Adrian Vasilescu.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAdrian Vasilescu, BNR:\u201e\u00cen zilele noastre este istorie etalonul aur pentru tip\u0103rirea banilor. Era o bun\u0103 practic\u0103 pentru stabilitatea monetar\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp era \u015fi o constr\u00e2ngere teribil\u0103 pentru c\u0103, indiferent ce nevoi aveai pe pia\u0163\u0103, nu puteai s\u0103 faci bani dec\u00e2t \u00een limita unei cantit\u0103\u0163i de aur care putea s\u0103 reprezinte p\u00e2n\u0103 la 40% din masa monetar\u0103.\u201d<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nCu etalonul aurului, banca central\u0103 american\u0103, Fed, nu ar fi putut s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 \u00een criz\u0103 c\u00e2\u0163i bani avea nevoie \u015fi s\u0103 injecteze lichiditate \u00een pia\u0163\u0103 pentru companii \u015fi popula\u0163ie \u2013 angaja\u0163ii americani au primit c\u00e2te 2.000 de dolari, \u00een dou\u0103 tran\u015fe egale. \u201eAcum nu exist\u0103 un etalon. \u00cen zilele noastre, b\u0103nci ca banca central\u0103 a Fran\u0163ei, a Angliei \u015fi mai ales SUA spun c\u0103 vom emite bani c\u00e2t va fi nevoie. A ap\u0103rut \u015fi expresia bani din elicopter, \u00een sensul c\u0103 b\u0103ncile centrale dau drumul la bani ca s\u0103 ajung\u0103 direct la companii sau chiar la popula\u0163ie. Sunt lucruri care nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mod normal, dar Fed a practicat aceast\u0103 metod\u0103 (\u00een pandemie \u2013 n. red)\u201d, mai spune Adrian Vasilescu.<\/p>\n

\n\u015ei atunci, de ce Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei nu tip\u0103re\u015fte bani pe care s\u0103 \u00eei dea popula\u0163iei? R\u0103spunsul \u00eel d\u0103 Adrian Codirla\u015fu: \u201eSUA \u015fi-a tip\u0103rit ie\u015firea din criz\u0103. Toat\u0103 lumea voia dolari \u015fi \u00een general c\u00e2nd e criz\u0103 to\u0163i vor dolari, yeni \u015fi franci elve\u0163ieni. Dolarul este cerut de toat\u0103 lumea \u015fi euro la fel. Doar o asemenea \u0163ar\u0103 \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 printeze bani \u015fi s\u0103 \u00eei dea gratuit, pentru c\u0103 e cerere enorm\u0103 pentru ace\u015fti bani. Pentru leu, zlot polonez sau forintul maghiar, dac\u0103 se printeaz\u0103 \u015fi se dau \u00ee\u015fi pierd din valoare.\u201d O moned\u0103 precum leul, care, \u00een caz de criz\u0103 nu este cerut\u0103 precum alte valute, ca dolarul sau euro (care sunt \u00abmonede de rezerv\u0103\u00bb) se devalorizeaz\u0103 \u015fi creeaz\u0103 o cre\u015ftere accelerat\u0103 a pre\u0163urilor \u00een Rom\u00e2nia. Cu toate acestea, \u015fi tip\u0103rirea dolarilor a venit cu un pre\u0163: SUA se confrunt\u0103 cu o cre\u015ftere galopant\u0103 a infla\u0163iei, dup\u0103 injec\u0163iile puternice de lichiditate din pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAdrian Codirla\u015fu, vicepre\u015fedintele CFA Rom\u00e2nia:\u201eSUA \u015fi-a tip\u0103rit ie\u015firea din criz\u0103. Toat\u0103 lumea voia dolari \u015fi \u00een general c\u00e2nd e criz\u0103 to\u0163i vor dolari, yeni \u015fi franci elve\u0163ieni. Dolarul este cerut de toat\u0103 lumea \u015fi euro la fel. Doar o asemenea \u0163ar\u0103 \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 printeze bani \u015fi s\u0103 \u00eei dea gratuit.\u201d<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\n\u201eM\u0103sura a generat infla\u0163ie, 4,2% \u00een SUA \u00een acest moment, iar Fed a dat semnale c\u0103 \u015fi-a schimbat strategia de politic\u0103 monetar\u0103, \u00een sensul c\u0103 accept\u0103 o infla\u0163ie mai mare \u00eenainte s\u0103 ia m\u0103suri. Se uit\u0103 la infla\u0163ie pe un ciclu economic, s\u0103 fie \u00een \u0163int\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 perioade mai lungi\u201d, mai spune Adrian Codirla\u015fu.<\/p>\n

\nAdrian Vasilescu explic\u0103 faptul c\u0103 politica de tip\u0103rire a banilor \u015fi injec\u0163ia acestora \u00een pia\u0163\u0103 din partea b\u0103ncilor centrale din SUA, Japonia sau zona euro a avut ca fundament \u015fi defla\u0163ia, cu care zonele respective se luptau deja de c\u00e2\u0163iva ani. \u201eAcum a ap\u0103rut un factor nou. Toat\u0103 larghe\u0163ea \u00een a tip\u0103ri bani, \u00eentre ghilimele, era determinat\u0103 de persisten\u0163a defla\u0163iei, at\u00e2t \u00een SUA, c\u00e2t \u015fi \u00een Japonia \u015fi mai ales \u00een Uniunea European\u0103. Acum \u00eens\u0103 este o alt\u0103 er\u0103, a infla\u0163iei, care cre\u015fte \u015fi, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u015fte, b\u0103ncile centrale trebuie s\u0103 fie mai prudente.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nIstoria leului<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen 1867, \u00een timpul domniei regelui Carol I, \u00een Rom\u00e2nia a fost adoptat\u0103 legea care a stabilit c\u0103 leul este moneda na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Primele monede de 1 leu au fost produse \u00een 1870, c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u0163at \u015fi monet\u0103ria statului. Moneda de 1 leu era confec\u0163ionat\u0103 din argint, iar cea de 20 de lei era din aur. Fiecare leu \u00eensemna atunci, ca \u015fi acum, 100 de bani. Denumirea de \u00ableu\u00bb vine de la leul imprimat pe una dintre monedele olandeze, talerul-leu, care a fost una dintre cele mai populare monede utilizate pe teritoriul \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een secolul al XVII-lea. Talerul a avut o circula\u0163ie intens\u0103 \u00een \u00eentreg spa\u0163iul european, \u00eenregistr\u00e2nd o multitudine de variante. Dintre acestea, pentru istoria noastr\u0103 monetar\u0103 a Rom\u00e2niei, cea mai important\u0103 variant\u0103 a fost Leeuwendaalder-ul (talerul-leu sau leul), emis \u00een Provinciile Unite ale \u0162\u0103rilor de Jos, av\u00e2nd reprezentat pe revers un leu ridicat pe labele din spate. Prima emisiune de acest tip a fost pus\u0103 \u00een circula\u0163ie \u00een anul 1575, \u00een provincia Holland, noteaz\u0103 BNR.<\/p>\n

\n\u00cen secolul al XVII-lea, mai ales \u00een timpul domniei lui Matei Basarab, talerul-leu a devenit cea mai \u00eent\u00e2lnit\u0103 moned\u0103 de argint cu valoare ridicat\u0103, nu numai \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, ci \u00een \u00eentreaga Peninsul\u0103 Balcanic\u0103:<\/p>\n

\n\u201eFiind foarte apreciat, dar \u015fi disponibil \u00een cantit\u0103\u0163i mari, talerul-leu a ajuns chiar s\u0103 fie exportat ca marf\u0103 pe pie\u0163ele Imperiului Otoman. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, emiterea talerului-leu \u00eenceteaz\u0103. Identificarea de c\u0103tre popula\u0163ie a no\u0163iunii de leu cu aceea de ban (moned\u0103), dovada cea mai elocvent\u0103 a influen\u0163ei pe care o exercita \u00een economia noastr\u0103 monetar\u0103, face ca leul s\u0103 devin\u0103, \u00een Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, unitate de cont, \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een 40 de parale\u201d, mai scrie BNR \u00een documentul \u201eIstoria leului\u201d.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLa \u00eenceputul secolului al XIX-lea, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova nu existau b\u0103nci \u00een sensul propriu al termenului, activit\u0103\u0163ile acestora fiind suplinite de zarafi \u2013 negustori specializa\u0163i \u00een stabilirea echivalen\u0163elor dintre numeroasele monede care circulau \u00een lipsa unei monede oficiale.<\/p>\n

\n\u201eDocumentele vremii arat\u0103 c\u0103 activitatea lor nu era lipsit\u0103 de nemul\u0163umiri din partea clien\u0163ilor, care se pl\u00e2ngeau autorit\u0103\u0163ilor, fie c\u0103 foloseau c\u00e2ntare mincinoase, fie c\u0103 d\u0103deau la schimb monede cu greutatea diminuat\u0103 sau deteriorate sau chiar c\u0103 puneau \u00een circula\u0163ie monede false\u201d, mai scrie BNR \u00een documentul citat.<\/p>\n

\nDup\u0103 1880, bancnotele rom\u00e2ne\u015fti au fost fabricate de c\u0103tre Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een acel an. La \u00eenceput, bancnotele rom\u00e2ne\u015fti puteau fi preschimbate \u00een aur la BNR. O bancnot\u0103 de 20 de lei avea aceea\u015fi valoare ca o moned\u0103 de aur de 20 de lei. Bancnota de o mie de lei \u00eensemna 50 de monede de aur.<\/p>\n

\nBanca Central\u0103 garanteaz\u0103 valoarea bancnotelor. \u00cen Rom\u00e2nia moneda na\u0163ional\u0103 s-a devalorizat cel mai mult dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00cen 1947 a fost tip\u0103rit\u0103 o bancnot\u0103 de 5 milioane de lei.  \u00cen 1947 a avut loc o reform\u0103 monetar\u0103, c\u00e2nd un leu nou a devenit echivalent cu 20.000 de lei vechi.<\/p>\n

\nDup\u0103 1989, infla\u0163ia a crescut galopant, iar leul s-a devalorizat puternic. \u00cen 2005, BNR a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 schimbe valoarea banilor prin denominare, adic\u0103 a \u00abt\u0103iat\u00bb 4 zerouri \u015fi astfel bancnota de 10.000 de lei a devenit bancnota de 1 leu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 2020, an marcat de o criz\u0103 economic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, venit\u0103 din senin, s-a auzit des sintagma \u201ebanca central\u0103 a dat drumul la tiparni\u0163a de bani\u201d, pentru a sus\u0163ine economia. Banii reprezint\u0103 o form\u0103 de \u201emagie\u201d economic\u0103, prin care o bucat\u0103 de h\u00e2rtie, f\u0103r\u0103 o valoare intrinsec\u0103, spre deosebire de aur, de exemplu, devine un […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,530,512,7208],"tags":[17670,20170,17254,82,185,184,33791],"class_list":["post-194781","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-analize","category-revista-bm","category-servicii-financiare","tag-adrian-vasilescu","tag-banca-centrala","tag-bancnote","tag-bani","tag-bnr","tag-inflatie","tag-tiparire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/194781","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=194781"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/194781\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=194781"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=194781"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=194781"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}