{"id":19438,"date":"2010-04-19T09:00:00","date_gmt":"2010-04-19T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=19438"},"modified":"2026-04-02T16:23:21","modified_gmt":"2026-04-02T16:23:21","slug":"numere-cu-adevarat-mari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=19438","title":{"rendered":"Numere cu adevarat mari"},"content":{"rendered":"<p>200.000.000.000.000 este un numar mare si daca este vorba de<br \/>\ndolari inseamna, intr-un fel, si mai mult. O sa intelegeti la ce ma<br \/>\ngandesc privind harta care insoteste materialul; este vorba de o<br \/>\nharta a lumii unde marimea statelor este influentata de valoarea<br \/>\ndatoriei externe. Harta, care nu reprezinta un concept nou, a fost<br \/>\nrealizata de SASI Research Group de la Universitatea din Sheffield.<br \/>\nStatele verzi si mici au ponderea datoriei externe in PIB sub 30%,<br \/>\ncele cu galben si mai umflate intre 30 si 60%, iar cele rosii au o<br \/>\ndatorie externa de peste 60% din PIB. Astfel familiarizati, putem<br \/>\nobserva lesne o societate occidentala superindatorata. Niste numere<br \/>\ngrozav de mari, daca e sa privim doar rosul labartat care acopera<br \/>\nEuropa. In astfel de cazuri, numerele isi pierd oarecum din<br \/>\nrelevanta, este de ajuns sa stim ca sunt mari si cresc<br \/>\nintr-una.<\/p>\n<p>\n<img src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/5916193\/2\/worlddebt2010-copy.jpg?width=800&#038;height=600\"\nstyle=\"width: 566px; height: 424px;\" alt=\"\" \/><br \/>\nUn alt numar mare, dar intr-o alta nota, este 35.000.000. Este<br \/>\nnumarul persoanelor care sunt amenintate de saracie din cauza<br \/>\ncrizei, conform estimarilor unor economisti de la Banca Mondiala,<br \/>\nin Europa si Asia Centrala. Acest lucru reprezinta practic o<br \/>\nanulare a castigului inregistrat in perioada 1998 &#8211; 2008, cand in<br \/>\njur de 50 de milioane de cetateni din Europa Centrala si de Est,<br \/>\nprecum si din spatiul ex-sovietic si Turcia au inregistrat o<br \/>\ncrestere a veniturilor suficient de mare incat sa urce in zona<br \/>\nclasei de mijloc. Fata de estimarile dinaintea crizei, Romania ar<br \/>\nputea inregistra o crestere a saraciei de 9 &#8211; 12%, conform<br \/>\nestimarilor specialistilor Bancii Mondiale, la fel ca in Ucraina,<br \/>\nTurcia sau Croatia, in timp ce numarul persoanelor afectate de<br \/>\nsaracie in Polonia si Bulgaria ar creste cu 3 &#8211; 6%.<\/p>\n<p>Al treilea numar mare este 11,9. Adica procentele cu care a crescut<br \/>\neconomia Chinei in primul trimestru al anului. Unii vorbesc despre<br \/>\no supraincalzire a economiei chineze, dar, personal, cred ca<br \/>\ndisciplina de partid va gasi resurse sa depaseasca orice astfel de<br \/>\nneplacere. Spun asta cu un oarece zambet, iar cresterea economica<br \/>\nchineza am prezentat-o pentru comparatia utila si necesara cu<br \/>\ndegringolada restului lumii.<\/p>\n<p>Studiind harta celor de la Sheffield, vom gasi cu greu Romania,<br \/>\npentru ca este verde si mica; este numai un joc al numerelor,<br \/>\npentru ca am putea ajunge in scurt timp in situatia de a ne<br \/>\ningalbeni sau, de ce nu?, inrosi de-a binelea.<\/p>\n<p>Pentru ca nimeni nu vorbeste despre ce va face Romania in momentul<br \/>\nin care banii se vor termina si cand FMI sau Uniunea Europeana vor<br \/>\navea pe cap chestii mai apasatoare decat situatia economica a<br \/>\nRomaniei. Creditele acordate Romaniei sau pachetul de salvare a<br \/>\nGreciei nu reprezinta nimic altceva decat o modalitate de a mai<br \/>\ncumpara ceva timp. Timp pana la momentul in care banii se vor<br \/>\ndovedi prea greu de gasit sau prea scumpi sau plecati spre alte<br \/>\nzone ale globului. Iar economia isi va reveni greu, nu avem de ce<br \/>\nsa nu il credem pe Andrew Haldane.<\/p>\n<p>Toate numerele mari pe care le-am insirat pana acum se vor traduce,<br \/>\ncat de curand, in cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli. Este<br \/>\ninevitabil: pastrand actualele ritmuri, ponderea datoriilor in PIB<br \/>\nrisca sa atinga cresteri de 300 &#8211; 400% in numai un deceniu. Nimic<br \/>\naltceva nu ajuta, nici programele Rabla, nici intentiile de<br \/>\nautostrazi, nici intentiile de a reduce personalul din<br \/>\nadministratii, nici jongleriile cu cifre. Cresteri de taxe si<br \/>\nreduceri de cheltuieli, atat.<\/p>\n<p>I-as propune premierului Emil Boc sa isi atarne, in loc de harta<br \/>\nlumii, pe peretele biroului, harta de la Sheffield. Si sa<br \/>\nurmareasca cum Romania cea mica si verde se va mari virand spre<br \/>\ngalben si<br \/>\nse va mari trecand spre rosu si se va mari si gata.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In urma cu doua saptamani, Andrew Haldane, director in Banca Angliei, estima ca economia mondiala a pierdut intre 60.000 de miliarde si 200.000 de miliarde de dolari. El spune ca astfel de scaderi ale PIB, induse de crizele financiare, se cronicizeaza; cel putin asa arata experienta crizelor din trecut.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[17162,17163,8665,10235],"class_list":["post-19438","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-andrew-haldane","tag-banca-angliei","tag-banca-mondiala","tag-saracie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19438","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19438"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39243,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19438\/revisions\/39243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}