De-a lungul copilariei si adolescentei mele, de fiecare data
\ncand comiteam o prostie mai mult sau mai putin monumentala, ai mei
\nproferau bineinteles amenintari legate de integritatea mea
\ncorporala, dar, inainte de toate, se asigurau ca imi pot tine
\nsecreta fapta, ca “sa nu auda lumea” – poate cel mai popular refren
\nin toate familiile. Desi multe s-au schimbat in ceea ce priveste
\nnucleul familial, unele lucruri vechi de cand lumea vor ramane cat
\nlumea – cum ar fi dorinta “sa nu afle vecinii”.<\/p>\n
Tema familiei la romani in a doua jumatate a secolului al XIX-lea
\neste tratata cu mare seriozitate de autoare – poate cu prea mare
\nseriozitate pentru cititorii care si-ar dori ceva mai multe
\nistorioare din acea vreme si ceva mai putine pagini de explicare a
\netimologiei cuvantului “divort”. Nu e mai putin adevarat ca merita
\nsa ne oprim asupra definitiei de secol XIX a geloziei, de-a dreptul
\nfascinanta: “o nebunie care se incuibeaza in creer, rascoleste
\nsangele, il ia si il arunca clocotitor in inima, pe care o
\nimpietreste si o ucide apoi”. Studiul este axat mai degraba pe
\ninstitutia casatoriei decat a familiei, referindu-se la logodna,
\ndota, casatorie si divort si uzand de termeni ai vremii, precum
\n“tocmelele casatoricesti”. Autoarea se preocupa si de igiena vremii
\nsi de starea de sanatate din familiile romanesti, dar si de morala
\nsi moravurile acelor timpuri.<\/p>\n
Liliana Andreea Vasile “Sa nu auda lumea. Familia Filozofii si depresia<\/strong>Depresia este boala \nEroii lui Le Goff<\/strong> O carte interesanta pentru cei care vor sa afle mai mult despre mintea romanului din urma cu peste un secol si care demonstreaza ca toate-s vechi si noua toate: \u201cSa nu auda lumea. Familia romaneasca in Vechiul Regat\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7194],"tags":[13897,7193,17159,17157,17158],"class_list":["post-19432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","tag-aparitii-noi","tag-carte","tag-jacques-le-goff","tag-liliana-andreea-vasile","tag-lou-marinoff"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19432"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19432\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39237,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19432\/revisions\/39237"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nromaneasca in Vechiul Regat”, Editura Tritonic, Bucuresti,
\n2010<\/strong><\/p>\n<\/p>\n
\nAparitii noi<\/strong><\/p>\n
\nsecolului, iar Lou Marinoff ne sfatuieste in “Inghite Platon, nu
\nProzac!” sa apelam la filozofie ca remediu pentru depresie. Dupa
\nparerea lui, marii ganditori ai lumii au solutia pentru orice
\nproblema, de la relatia de cuplu pana la stilul de viata, nu numai
\npentru problema de temelie – sensul existentei. Cartea, unde abunda
\nstudiile de caz si sfaturile practice, este scrisa in stilul
\nghidurilor “self-help”, iar sfaturile despre competitie, succesul
\nintr-o relatie si viata in general au probabil mai multa
\ncredibilitate, in conceptia autorului, atunci cand sunt sustinute
\nde citate din Platon sau Aristotel. Lucrarea lui Marinoff se
\nincadreaza foarte bine in curentul de consiliere filozofica aparut
\npeste Ocean, paradisul psihologilor si psihoterapeutilor.
\nLou Marinoff “Inghite Platon, nu Prozac!”, Editura Trei,
\nBucuresti, 2010<\/strong><\/p>\n
\nEvul Mediu este una dintre cele mai prolifice perioade atunci cand
\nvine vorba despre legende si eroi de poveste. Jacques Le Goff,
\nimportant istoric francez, specializat in studiul secolelor al
\nXII-lea si al XIII-lea, a adunat in lucrarea “Eroi si minuni ale
\nEvului Mediu” povesti despre eroi ca Merlin, regele Arthur, Robin
\nHood, Tristan si Isolda, prezentate intr-un stil accesibil. Cartea
\nlui Le Goff va fi cu atat mai interesanta pentru cititorul roman
\ncare ii cunoaste deja celelalte carti publicate la noi, unele inca
\ndinainte de 1989, in care se ocupa pe larg de istoria, curentele de
\nidei, fenomenele culturale si antropologia Occidentului in Evul
\nMediu.
\nJacques Le Goff “Eroi si minuni ale Evului Mediu”, Editura
\nCartier, Bucuresti, 2010<\/strong><\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"