{"id":194195,"date":"2021-05-20T19:45:04","date_gmt":"2021-05-20T19:45:04","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=194195"},"modified":"2021-05-20T19:45:04","modified_gmt":"2021-05-20T19:45:04","slug":"schimbarea-tuturor-bancnotelor-in-circulatie-o-operatiune-de-anvergura-a-bnr-dupa-1989","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=194195","title":{"rendered":"Schimbarea tuturor bancnotelor \u00een circula\u0163ie – o opera\u0163iune de anvergur\u0103 a BNR dup\u0103 1989"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 <\/span>Foarte pu\u0163in\u0103 lume a auzit de Ionel Ni\u0163u, directorul Direc\u0163iei de Emisiune Tezaur \u015fi Casierie din BNR, dar to\u0163i rom\u00e2nii intr\u0103 \u00een contact cu el \u00een fiecare zi \u2666 <\/span>De mai bine de dou\u0103 decenii, semn\u0103tura lui, al\u0103turi de cea a guvernatorului BNR Mugur Is\u0103rescu, apare pe toate bancnotele emise de Banca Na\u0163ional\u0103 \u2666 <\/span>De-a lungul timpului, Ionel Ni\u0163u foarte rar a ie\u015fit public \u2666 <\/span>Ast\u0103zi, \u00een cadrul seriei 30 de ani de sistem bancar \u00een Rom\u00e2nia, el \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 pu\u0163in\u0103 lumin\u0103 \u00een opera\u0163iunea complex\u0103 de printare a bancnotelor, realizat\u0103 de BNR. (Cristian Hostiuc)<\/em><\/strong><\/p>\n

\n\u00cen decembrie \u201989, eram de trei ani angajat al B\u0103ncii Na\u0163ionale. \u00centr-o filial\u0103, cea din sectorul 1 al Capitalei, unde lucram  ca inspector de credite. Un concurs organizat \u00een centrala BNR, \u00een ianuarie 1990, a fost o \u015fans\u0103 soldat\u0103 cu transferul meu \u00een strada Lipscani, ca inspector principal \u00een Direc\u0163ia Organizare si Control. Cum o \u015fans\u0103 a fost, \u00een anii ce au urmat, colaborarea cu guvernatorul Mugur Is\u0103rescu \u00een contextul intensific\u0103rii procesului de transformare a BNR \u00eentr-o banc\u0103 central\u0103 de tip european, ce avea s\u0103 se angajeze \u00een avangarda trecerii Rom\u00e2niei de la economia de comand\u0103 la economia de pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\nNoua lege a B\u0103ncii Na\u0163ionale,  votat\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 1991, i-a trasat institu\u0163iei noastre  un complex de noi obiective, \u00eencep\u00e2nd cu stabilitatea pre\u0163urilor \u015fi continu\u00e2nd cu  dezvoltarea pie\u0163ei valutare, ce fusese redeschis\u0103 \u00een februarie 1991, cu organizarea pie\u0163ei monetare \u015fi, mai cu seam\u0103, cu fundamentarea unei politici monetare competitive, care s\u0103 contribuie la stabilitatea financiar\u0103 a \u0163\u0103rii. \u015ei, inevitabil, la \u00eent\u0103rirea monedei na\u0163ionale, care \u00een anii 1980 trecuse printr-un proces intensiv de degradare. Noul CA al BNR, votat de Parlament pentru un mandat de opt ani, trecuse de \u00eendat\u0103 la elaborarea unui program de fortificare a leului, cu dou\u0103 mize: 1) cre\u015fterea puterii de cump\u0103rare a monedei noastre, asigur\u00e2ndu-i-se \u00een final deplina sa convertibilitate; 2) scoaterea sistemului de bancnote din degradarea fizic\u0103 la care ajunsese \u00een \u00eemprejurarea \u00een care \u00een timpul vechiului regim, vreme \u00eendelungat\u0103, nu au mai fost re\u00eennoite bancnotele. Si cum, la 1 ianuarie 1992, am fost numit director adjunct \u00een cadrul Direc\u0163iei Te\u00adzaur \u015fi Caserie, am intrat direct \u00een iure\u015ful preg\u0103tirilor pentru schimbarea tuturor bancnotelor aflate \u00een cir\u00adcula\u00ad\u0163iilor. De fapt, programul preve\u00addea o schim\u00adbare radical\u0103 a \u00eentregului sistem de bancnote. Infla\u0163ia \u00ee\u015fi luase av\u00e2nt, \u00een 1993 aveam s\u0103 ne confrunt\u0103m cu nivelul ei cel mai de sus, expimat de o rat\u0103 anual\u0103 de 300 la sut\u0103, a\u015fa c\u0103 progra\u00admul de diversificare a bancno\u00adtelor avea s\u0103-\u015fi potrivesc\u0103 ritmul cu cel al infla\u0163iei.<\/p>\n

\n\u00cen Banca Na\u0163ional\u0103, \u00eencepuse si lua av\u00e2nt formarea unui corp profesional de elit\u0103. \u00cen Direc\u0163ia tezaur \u015fi casierie, condus\u0103 de Dan Florescu, specialist cu o mare experien\u0163\u0103, predominante erau ini\u0163iativa \u015fi dorin\u0163a de perfec\u0163ionare. Activitatea Direc\u0163iei – av\u00e2nd drept axe opera\u0163iunile cu numerar \u015fi producerea bancnotelor \u00een  cele dou\u0103 regii autonome subordonate b\u0103ncii centrale (Imprimeria BNR si Monet\u0103ria Statului)   sau de c\u0103tre al\u0163i fabrican\u0163i, externi \u2013 se extindea pe o gam\u0103 larg\u0103 de atribu\u0163ii, \u00eentre care amintesc primirea, p\u0103strarea, depozitarea \u015fi eliberarea numerarului din Tezaurul central,  administrarea metalelor pre\u0163ioase, \u00een primul r\u00e2nd a aurului, si multe altele. F\u0103r\u0103 contribu\u0163ia unor speciali\u015fti ca Paula Stroescu sau Horia Ozarchevici sau \u00eencep\u00e2nd cu 1 septembrie 1999, c\u00e2nd  am fost numit director la actuala Direc\u0163ie Emisiune, Tezaur \u015fi Casierie,  f\u0103r\u0103 competen\u0163a managerial\u0103 a \u015fefilor de serviciu Ion Corl\u0103nescu, Sasu Ghica \u015fi Dan Popescu, o direc\u0163ie cu o plaj\u0103 at\u00e2t de larg\u0103 de atribu\u0163ii ar fi imposibil s\u0103-si duc\u0103 la \u00eendeplinire mandatul.<\/p>\n

\nDin 1990 si p\u00e2n\u0103 azi, etap\u0103 de etap\u0103, ne-am lovit de probleme a c\u0103ror rezolvare au cerut o cre\u015ftere ne\u00eencetat\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor de specialitate, a experien\u0163ei, a capacit\u0103\u0163ii de organizare. Amintesc c\u00e2teva, \u00een ordinea \u00een care ne-am confruntat cu ele, spre edificare.<\/p>\n

\n1. Agravarea situa\u0163iei determinate de insuficien\u0163a numerarului, ca valoare, structur\u0103 \u015fi calitate, ceea ce afecta capacitatea b\u0103ncii de a efectua pl\u0103\u0163ile la termene \u015fi \u00een totalitate, c\u0103tre b\u0103ncile comerciale existente (BCR, BRD, BRCE, CEC) sau direct c\u0103tre unele \u00eentreprinderi sau institu\u0163ii. Este de reamintit faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 la<\/p>\n

\n1 noiembrie 1990, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103, dar \u015fi dup\u0103 aceea o bun\u0103 perioad\u0103 de timp, banca central\u0103 a fost mandatat\u0103 s\u0103 efectueze opera\u0163iuni de casierie pentru institu\u0163ia nou \u00eenfiin\u0163at\u0103, pl\u0103\u0163ile \u015fi \u00eencas\u0103rile c\u0103tre clien\u0163ii acesteia f\u0103c\u00e2ndu-se de c\u0103tre sucursalele BNR, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd BCR \u015fi-a creat propria re\u0163ea de unit\u0103\u0163i operative \u015fi a fost \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 desf\u0103\u015foare aceste opera\u0163iuni.<\/p>\n

\n2.Repornirea activit\u0103\u0163ii de impri\u00admare \u015fi, mai ales, de realizare a unor noi bancnote, \u00een totalitate de c\u0103tre Imprimeria b\u0103ncii, \u00eencercare dificil\u0103 datorit\u0103 limit\u0103rii tehnice a utilajelor din dotare, a lipsei experien\u0163ei \u015fi, \u00een mod deosebit, a timpului limitat avut la dispozi\u0163ie pentru implementarea unor noi proiecte.<\/p>\n

\n3. Trecerea de la o activitate de casierie \u00een care toate opera\u0163iunile se desf\u0103\u015furau manual, la o activitate \u00een care un rol esen\u0163ial \u00eel aveau echipa\u00admentele specifice acestei activit\u0103\u0163i, existente \u015fi \u00een celelalte b\u0103nci centrale \u015fi care au condus, printre altele, la o reducere semnificativ\u0103 a personalului din acest segment de activitate.<\/p>\n

\n4. Eliminarea acelor reglement\u0103ri care \u00eencorsetau activitatea cu numerar \u015fi introducerea de noi reglement\u0103ri ce au permis, pentru prima dat\u0103, redistribuiri de numerar \u00eentre unit\u0103\u0163ile teritoriale ale aceleia\u015fi institu\u0163ii de credit \u015fi, ulterior, \u00eentre institu\u0163ii, ce au condus la o eficientizare a acestei activit\u0103\u0163i, reglement\u0103ri care ulterior, au fost implementate \u015fi la nivelul B\u0103ncii Central Europene.<\/p>\n

\n5.Reorganizarea activit\u0103\u0163ii de casierie din BNR prin reducerea semnificativ\u0103 a num\u0103rului de sucursale \u015fi, implicit, a personalului aferent acestei activit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\n6.Nu \u00een ultimul r\u00e2nd trecerea la imprimarea bancnotelor pe suport de polimer, urmat\u0103 la scurt timp de complexa ac\u0163iune a denomin\u0103rii monedei na\u0163ionale \u015fi implementarea tehnologiei de imprimare \u00een relief.<\/p>\n

\nSunt  relevante \u00een acest sens, cu deosebire, aspectele legate de circula\u0163ia numerarului \u00een primii ani de dup\u0103 1989 \u015fi eforturile depuse de BNR pentru a putea \u0163ine pasul cu noile schimb\u0103ri, ce erau determinate \u00een principal  de noile cerin\u0163e ale societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\nAm amintit, mai sus, c\u0103 \u00een  ultimii ani ai deceniului \u201980 lucram \u00eentr-o filial\u0103 a BNR. Se spunea la vremea respectiv\u0103 c\u0103 era cea mai important\u0103 unitate a b\u0103ncii centrale, av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul unit\u0103\u0163ilor economice deservite \u015fi importan\u0163a acestora, iar una dintre activit\u0103\u0163ile pe care le verificam la nivelul \u00eentreprinderilor \u015fi institu\u0163iilor repartizate \u00een coordonare era \u015fi aceea a respect\u0103rii regimului opera\u0163iunilor cu numerar. Astfel, am avut posiblitatea s\u0103 constat uzura tot mai accentuat\u0103, prezent\u0103 la bancnotele aflate \u00een casieriile acestora, \u00eentruc\u00e2t nu se mai f\u0103cea o igienizare corespun\u00adz\u0103toare, dar mai ales, s\u0103 cunosc eforturile \u015fi \u00eencerc\u0103rile, pe care le depuneau \u015fi f\u0103ceau reprezentan\u0163ii \u00eentreprinderilor pentru a putea ridica de la banc\u0103 sumele reprezent\u00e2nd drepturile salariale sau de alt\u0103 natur\u0103, \u00een bancnote noi, scoase din fondul de rezerv\u0103 al b\u0103ncii. C\u00e2t\u0103 bucurie putea genera simplul fapt de a primi bancnote noi. Din p\u0103cate, \u00een acea perioad\u0103, dar \u015fi imediat dup\u0103 1989, a fost c\u00e2t se poate de actual principiul din legea lui Gresham cum c\u0103 ,,banii r\u0103i alung\u0103 banii buni din circula\u0163ie\u201d.<\/p>\n

\nAjung\u00e2nd \u00een Centrala BNR, bine\u00een\u0163eles c\u0103 am avut acces la informa\u0163iile ce priveau eforturile depuse pentru a putea procura numerarul necesar efectu\u0103rii pl\u0103\u0163ilor, greut\u0103\u0163ile determinate de lipsa mijloacelor de transport valori corespunz\u0103toare, ca nivel de protec\u0163ie sau ca num\u0103r, gradul ridicat de deteriorare a bancnotelor ce au trebuit puse \u00een pl\u0103\u0163i, deteriorare dat\u0103 de perioadele prea lungi de timp aflate \u00een circula\u0163ie sau de condi\u0163iile improprii de depozitare \u00een tezaure a bancnotelor ce urmau a fi, de fapt, distruse.<\/p>\n

\nDup\u0103 cum am ar\u0103tat la \u00eenceput, pentru Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi Imprimeria BNR evenimentele din decembrie 1989 au \u00eencheiat o lung\u0103 perioad\u0103 \u00een care nu se mai tip\u0103riser\u0103 bancnote. Angaja\u0163ii Imprimeriei din sectorul de finisare a biletelor de banc\u0103, fuseser\u0103 deta\u015fa\u0163i la Monet\u0103ria Statului, iar utilajele intraser\u0103 \u00een conservare. \u00cen contextul restric\u0163iilor impuse de conducerea statului, emisiunea de bancnote era perceput\u0103 ca un vehicul infla\u0163ionist, ignor\u00e2ndu-se faptul c\u0103 bancnotele aflate \u00een circula\u0163ie aveau un grad mare de uzur\u0103 \u015fi, ca atare, nu mai trebuiau utilizate \u00een pl\u0103\u0163i.<\/p>\n

\n\u00cens\u0103, imprimarea de bancnote noi fusese interzis\u0103 de ,,Cabinetul nr. 2\u201c, astfel \u00eenc\u00e2t biletele existente erau recirculate continuu, de\u015fi unele ajunseser\u0103 \u201e\u00een stare jalnic\u0103\u201d, dup\u0103 cum afirma fostul guvernator al B\u0103ncii Na\u0163ionale din acea perioad\u0103, Decebal Urdea, trebuind a fi retrase, distruse \u015fi \u00eenlocuite cu altele noi. De altfel, cele mai uzate dintre aceste bancnote, unele \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t se rupeau chiar \u00een timp ce erau \u0163inute \u00een m\u00e2n\u0103, fuseser\u0103 depozitate deja \u00een vederea distrugerii. De\u015fi s-a explicat situa\u0163ia deosebit de grav\u0103 a lipsei bancnotelor tuturor celor care ar fi putut lua o decizie pentru solu\u0163ionarea ei, nimeni nu a putut lua vreo m\u0103sur\u0103. \u00cen disperare de cauz\u0103, guvernatorul Urdea a umplut un geamantan cu bancnote ce urmau a fi puse \u00een circula\u0163ie \u015fi s-a prezentat cu el la Comitetul Central, sper\u00e2nd c\u0103 starea avansat\u0103 de uzur\u0103 a acestora va fi un argument hot\u0103r\u00e2tor. A fost \u00eens\u0103 convins s\u0103 nu deschid\u0103 geamantanul \u015fi s\u0103 plece cu el cu tot, c\u00e2t mai repede, pentru a nu r\u0103sp\u00e2ndi microbi \u00een cabinetele conducerii de partid. Confruntat cu cererea constant\u0103 de bancnote bune pentru circula\u0163ie, Decebal Urdea s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i prezinte problema Elenei Ceau\u015fescu. F\u0103r\u0103 s\u0103-l asculte p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, aceasta l-a apostrofat c\u0103 vrea s\u0103 produc\u0103 infla\u0163ie prin tip\u0103rirea de bancnote noi. Problema a r\u0103mas astfel nerezolvat\u0103, \u00een vreme ce bancnotele uzate continuau s\u0103 circule \u015fi s\u0103 se deterioreze.<\/p>\n

\nSe \u00een\u0163elege de ce, pe 25 decembrie 1989, un entuziast a scris \u00een registrul de comenzi al Imprimeriei, cu speran\u0163a c\u0103 perioada grea s-a \u00eencheiat iar \u00eentreprinderea \u00ee\u015fi va relua activitatea: \u201eTr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia Liber\u0103!\u201c. De altfel, datorit\u0103 valorii reduse a nume\u00adra\u00adrului aflat \u00een fondul de rezerv\u0103 al b\u0103n\u00adcii, la aceea\u015fi dat\u0103, au fost lansate de urgen\u0163\u0103 primele comenzi de bancnote noi la cupiurile de 10 lei \u015fi 100 lei.<\/p>\n

\nCriza era \u00eens\u0103 departe de rezolvare, fiind \u00eenc\u0103 pe pant\u0103 ascendent\u0103. Odat\u0103 cu \u00eenceputul anului 1990, aprobarea de c\u0103tre noile autorit\u0103\u0163i a restituirii p\u0103r\u0163ilor sociale constituite de salaria\u0163i la diverse \u00eentreprinderi a generat noi cereri de numerar. S-a mers p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t grupuri de protestatari au pichetat sediul B\u0103ncii Na\u0163ionale, cer\u00e2ndu-\u015fi banii \u015fi profer\u00e2nd injurii, jigniri \u015fi amenin\u0163\u0103ri. De\u015fi conducerea b\u0103ncii a \u00eencercat s\u0103 poarte discu\u0163ii cu ace\u015ftia \u015fi s\u0103 le ofere solu\u0163ii alternative, precum consemnarea la CEC a respectivelor sume de bani, oamenii nu au acceptat. Pentru a se face fa\u0163\u0103 situa\u0163iei s-au desigilat sacii care con\u0163ineau bancnote destinate distru\u00adgerii, iar biletele au fost repuse \u00een circula\u0163ie, \u00een starea \u00een care se aflau.<\/p>\n

\nCre\u015fterea continu\u0103 \u015fi galopant\u0103 a in\u00adfla\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1990 (170,2 % \u00een 1991 \u015fi 210,4% \u00een 1992) a obligat banca central\u0103 s\u0103 emit\u0103 \u00een ritm sus\u0163inut noi bancnote de tipul celor aflate deja \u00een circula\u0163ie solicit\u00e2ndu-se Imprimeriei s\u0103 lucreze la capacitate de produc\u0163ie maxim\u0103. \u00cen intervalul decembrie 1989 \u2013 decembrie 1992, valoarea nume\u00adrarului aflat \u00een afara sistemului bancar a crescut de circa 4,5 ori. Pentru a sus\u0163ine aceast\u0103 cre\u015ftere, pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103\u00adsurile deja men\u0163ionate, banca central\u0103 a trebuit s\u0103 mobilizeze \u00eentreaga rezerv\u0103 de numerar, prin repunerea \u00een pl\u0103\u0163i a numerarului uzat, retras din circula\u0163ie \u00een vederea distrugerii \u015fi s\u0103 reprogrameze, uneori, pl\u0103\u0163ile. Astfel, \u00een func\u0163ie de stocurile existente \u00een unit\u0103\u00ad\u0163ile teritoriale ale b\u0103ncii centrale \u015fi de cererile de numerar primite, se re\u00adcurgea \u00een mod frecvent la redistri\u00adbuirea de valori \u00eentre unit\u0103\u0163i limitro\u00adfe, pentru a acoperi temporar defi\u00adcitul de numerar. Solu\u0163ia \u00eentre\u00adv\u0103zut\u0103 pentru ie\u015firea din impas era, pe l\u00e2ng\u0103 imprimarea \u00een ritm sus\u0163inut de noi bancnote de tipul celor aflate deja \u00een circula\u0163ie, tip\u0103rirea unei noi bancnote, cu valoare nominal\u0103 mai mare.<\/p>\n

\nConsecin\u0163\u0103 fireasc\u0103, lipsa numerarului din circula\u0163ie a pus presiune pe activitatea Imprimeriei, obligat\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 tip\u0103rirea la foc continuu a vechilor \u00eensemne monetare, la proiectarea unui nou bilet de banc\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care ultima dat\u0103 c\u00e2nd preg\u0103tise pentru tipar bancnote de la faza de proiectare fusese cu 25 de ani \u00een urm\u0103, pentru biletele emisiunii 1966, cele care se aflau \u00eenc\u0103 \u00een circula\u0163ie \u00een 1990 \u015fi au continuat s\u0103 fie utilizate p\u00e2n\u0103 \u00een 1994.<\/p>\n

\nLa \u00eenceputul ultimului deceniu din secolul al XX-lea, dotarea tehnic\u0103 a imprimeriei BNR r\u0103m\u0103sese la nivelul anilor 1970. Existau dou\u0103 ma\u015fini de imprimare specifice tip\u0103ririi de bancnote \u015fi una de \u00eenseriere, care aveau o vechime de peste 30 ani \u015fi, ca atare prezentau o stare de uzur\u0103, fizic\u0103 \u015fi moral\u0103, avansat\u0103, neput\u00e2ndu-se realiza un volum de produc\u0163ie acoperitor pentru BNR. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste \u201eutilaje conduc\u0103toare\u201d pentru Imprimerie, mai existau echipamente pentru t\u0103iat h\u00e2rtie \u015fi ma\u015fini de num\u0103rat coli, iar toate celelalte opera\u0163iuni de preg\u0103tire a pl\u0103cilor, verificarea biletelor \u015fi num\u0103rarea lor se f\u0103ceau manual.<\/p>\n

\nPractic, necesitatea cre\u015fterii rapide a capacit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie ale Imprimeriei pus\u0103 \u00een practic\u0103 cu abnega\u0163ie de Constan\u0163a Gudin, director general al RAIBNR, a f\u0103cut ca, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1992, s\u0103 fie achizi\u0163ionat\u0103, din import, o a treia ma\u015fin\u0103 de imprimare plan\u0103 \u015fi primele ma\u015fini de num\u0103rat bancnote, care au \u00eenlocuit num\u0103rarea manual\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen privin\u0163a personalului, fa\u0163\u0103 de perioada 1985-1986 c\u00e2nd num\u0103rul angaja\u0163ilor se ridica la 360, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990 acesta s-a diminuat cu o cincime, ajung\u00e2nd la 295 de salaria\u0163i. \u00cen aceste condi\u0163ii, vreme de trei ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, \u00eentreprinderea a trebuit s\u0103 lucreze pe trei schimburi, \u015fapte zile din \u015fapte, pentru a onora comenzile b\u0103ncii centrale.<\/p>\n

\n\u00cen noiembrie 1990, guvernatorul Mugur Is\u0103rescu, numit \u00een func\u0163ie cu numai o lun\u0103 \u00eenainte, a transmis Imprimeriei solicitarea de a preg\u0103ti tip\u0103rirea unei noi bancnote, cu valoarea nominal\u0103 de 500 lei, \u00eempreun\u0103 cu un proiect \u00een creion al acesteia. De altfel guvernatorul se va implica trup \u015fi suflet \u00een realizarea acestei noi bancnote. La vremea aceea \u00eentreprinderea \u00ee\u015fi avea \u00eenc\u0103 sediul \u00een Palatul Vechi al BNR \u015fi \u00eent\u00e2lnirile cu persoanele implicate \u00een proiect, \u00een perioada de preg\u0103tire a acestuia, erau zilnice, fie \u00een atelierele Imprimeriei, fie \u00een cabinetul guvernatorului, un num\u0103r de 80 de variante de tipar de prob\u0103 fiind analizate p\u00e2n\u0103 la definitivarea proiectului final.<\/p>\n

\nNoul bilet de banc\u0103 urma s\u0103 fie dedicat sculptorului Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. De ce Constantin Br\u00e2ncu\u015fi? Pentru c\u0103 noua conducere hot\u0103r\u00e2se ca pe bancnotele ce urmau s\u0103 fie lansate \u00een circula\u0163ie de BNR, \u00een perioada urm\u0103toare, s\u0103 figureze numai personalit\u0103\u0163i marcante ale culturii \u015fi istoriei Rom\u00e2niei, iar fiecare regiune istoric\u0103 a \u0163\u0103rii s\u0103 fie reprezentat\u0103 de o personalitate. La realizarea acestor \u00eensemne monetare urmau s\u0103 fie folosite h\u00e2rtie \u015fi cerneluri de bun\u0103 calitate ce permiteau a fi \u00eencorporate elemente de siguran\u0163\u0103 ce puteau asigura o protec\u0163ie eficient\u0103 \u00eempotriva \u00eencerc\u0103rilor de falsificare.<\/p>\n

\nMai mult, se hot\u0103r\u00e2se a se relua tradi\u0163ia semn\u0103rii biletelor de banc\u0103 de c\u0103tre guvernatorul b\u0103ncii centrale, tradi\u0163ie \u00eentrerupt\u0103 de comuni\u015fti \u00een 1952, odat\u0103 cu reforma monetar\u0103, \u015fi apoi cu emisiunea din 1966 c\u00e2nd noile bancnote nu au mai purtat semn\u0103tura guvernatorului \u015fi a casierului central, a\u015fa cum era cutuma.<\/p>\n

\nPentru desenul \u00een detaliu dup\u0103 proiect s-a apelat la Octavian Ioan Penda, artist plastic multilateral, care excela \u00een domeniul gravurii. S-a apelat la solu\u0163ia desemn\u0103rii unui artist plastic apreciat \u00een \u0163ar\u0103 \u00eentruc\u00e2t criza de timp \u00een care se afla banca central\u0103 f\u0103cea imposibil\u0103 o organizarea a unui concurs public de teme \u015fi machete grafice, aferente noilor valori nominale. Penda a realizat \u00een peni\u0163\u0103 portretul de pe avers \u015fi imaginea central\u0103 de pe revers (sculptorul a\u015fezat la Masa T\u0103cerii, av\u00e2nd \u00een spate Coloana Infinitului). Speciali\u015ftii Imprimeriei au redus la dimensiunea bancnotei desenele la scar\u0103 m\u0103rit\u0103 ale lui Penda, \u015fi au completat imaginile de pe cele dou\u0103 fe\u0163e cu elemente de design specifice unei bancnote.<\/p>\n

\nOdat\u0103 proiectul acceptat de banca central\u0103, s-a f\u0103cut separarea pe culori a designului \u015fi s-au realizat filmele pentru fiecare culoare, filme care serveau la fabricarea pl\u0103cilor de imprimare, proces anevoios care se desf\u0103\u015fura \u00een cea mai mare parte manual. Pl\u0103cile se realizau printr-un proces de copiere fotochimic\u0103 pe foi de tabl\u0103 din alam\u0103 cromat\u0103. Preg\u0103tirea acestui material era ea \u00eens\u0103\u015fi dificil\u0103, \u00eentruc\u00e2t tabla nu avea grosime constant\u0103 pe toat\u0103 suprafa\u0163a, \u015fi, dup\u0103 ce era aprovizionat\u0103 de la produc\u0103tor, trebuia egalizat\u0103 prin \u015flefuire manual\u0103, acolo unde era mai groas\u0103, cu o past\u0103 abraziv\u0103 special\u0103, pe baz\u0103 de c\u0103rbune de tei. Odat\u0103 grosimea egalizat\u0103, placa era cromat\u0103 la Fabrica de Timbre sau la Monet\u0103ria Statului, apoi se \u00eentorcea la Imprimerie, unde se acoperea cu o substan\u0163\u0103 fotosensibil\u0103. Pl\u0103cile erau apoi impresionate la lumin\u0103 cu ajutorul filmelor, printr-un procedeu asem\u0103n\u0103tor fotografierii, se developau \u015fi erau atacate chimic pentru a scoate \u00een eviden\u0163\u0103 relieful liniilor pe care urma a se aplica cerneala tipografic\u0103. Reu\u015fita acestui proces depindea exclusiv de priceperea lucr\u0103torului. Un atac chimic superficial era ineficient, iar unul prelungit putea distruge relieful de pe plac\u0103. Mai men\u0163ion\u0103m c\u0103 o plac\u0103 rezista la imprimarea a<\/p>\n

\n30 milioane de coli, dup\u0103 care se uza \u015fi trebuia s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103, iar la o bancnot\u0103 se foloseau simultan \u015fapte pl\u0103ci, c\u00e2te una pentru fiecare culoare, patru pentru avers \u015fi trei pentru revers.<\/p>\n

\nUn rol determinant \u00een realizarea pl\u0103cilor l-a avut Ion Tolbaru, care era gravor, angajat al Imprimeriei BNR \u00eentre anii 1943-1993 \u015fi care inventase un procedeu pentru tipar \u00eenalt const\u00e2nd \u00een realizarea suportului de imprimare pe alam\u0103 cromat\u0103.<\/p>\n

\nSuportul de imprimare a fost adus din import de la o firm\u0103 cu tradi\u0163ie \u00een lumea fabrican\u0163ilor de h\u00e2rtie de bancnote, respectiv Portals \u2013 Sihl, firm\u0103 care mai produsese \u00een trecut, \u00eenainte de 1944, h\u00e2rtie pentru Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, deoarece h\u00e2rtia produs\u0103 pe plan local de Letea Bac\u0103u, \u015fi folosit\u0103 pentru tip\u0103rirea bancnotelor de 10, 25, 50 \u015fi 100 lei, emisiunea 1966, era improprie. Tot din import, de la SICPA, unicul produc\u0103tor \u015fi furnizor de cerneluri pentru imprimeriile de bancnote, s-au adus \u015fi cernelurile tipografice \u015fi materialul filmelor. Este de reamintit faptul c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 1990 au p\u0103truns \u015fi \u00een Rom\u00e2nia echipamente de copiat, ce puteau lesne reproduce biletele de banc\u0103 ce nu erau protejate de elemente de siguran\u0163\u0103 performante. Tehnologia de imprimare de\u0163inut\u0103 de Imprimerie \u00een acea perioad\u0103 nu permitea aplicarea tiparului \u00een relief, intaglio, un element greu de falsificat, care permitea ca prin palparea unui bilet s\u0103 poat\u0103 fi stabilit\u0103 autenticitatea acestuia. Lipsa acestui element trebuia compensat\u0103 prin prezen\u0163a altor elemente de siguran\u0163\u0103, c\u00e2t mai performante. Este lesne de \u00een\u0163eles de ce BNR a hot\u0103r\u00e2t folosirea de materii prime de bun\u0103 calitate pentru realizarea \u015fi protec\u0163ia noilor bilete.<\/p>\n

\nTip\u0103rirea propriu zis\u0103 a noii bancnote cu valoarea de 500 lei a \u00eenceput \u00een aprilie 1991, la mai pu\u0163in de \u015fase luni de la demararea proiectului constituind, un adev\u0103rat record. Bancnotele au fost puse \u00een circula\u0163ie odat\u0103 cu \u201eplata chenzinei a doua a lunii aprilie\u201d, respectiv pe 1 mai 1991.<\/p>\n

\nLa t\u0103ierea biletelor din coal\u0103 a ie\u015fit la iveal\u0103 un neajuns pe care nu-l prev\u0103zuse nimeni. Lipsa de experien\u0163\u0103 \u00een proiectarea bancnotelor, prelungit\u0103 pe 25 de ani, \u00ee\u015fi ar\u0103ta efectele. Bancnota de 500 lei, prima emis\u0103 de BNR dup\u0103 revolu\u0163ie, a fost \u00een acela\u015fi timp \u015fi prima bancnot\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 f\u0103r\u0103 chenar alb. Bancnota avea tipar p\u00e2n\u0103 la margine pe trei dintre laturile sale, lucru complet neobi\u015fnuit pentru un bilet de banc\u0103, fapt care a generat unele dificult\u0103\u0163i tehnice legate de t\u0103ierea la format a biletelor tip\u0103rite \u00een coli. Din cauz\u0103 c\u0103 designul biletului nu avea continuitate \u00een coal\u0103 sus\/jos \u015fi st\u00e2nga\/dreapta, erau greu de t\u0103iat astfel \u00eenc\u00e2t un fragment dintr-o bancnot\u0103 s\u0103 nu apar\u0103 pe cea adiacent\u0103, fapt care a pus presiune pe verificarea final\u0103 ce se f\u0103cea, \u015fi aceasta, manual.<\/p>\n

\n\u00cen contextul infla\u0163ionist al anului 1991, dup\u0103 lansarea bancnotei de 500 lei au \u00eenceput preg\u0103tirile pentru imprimarea unei noi bancnote, aceea de 1.000 lei pe care era reprezentat portretul poetului Mihai Eminescu. Grafica acesteia a fost realizat\u0103 de artistul plastic Nicolae S\u0103ftoiu. Av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een vedere procesul laborios de preg\u0103tire a imprim\u0103rii, descris mai sus, \u015fi, mai ales, timpul necesar derul\u0103rii lui, \u00een contextul cre\u015fterii solicit\u0103rilor de numerar \u00een pia\u0163\u0103, banca central\u0103 a realizat \u00een str\u0103in\u0103tate un prim tiraj, dup\u0103 care pl\u0103cile au fost aduse la Bucure\u015fti, iar bancnotele s-au tip\u0103rit mai departe la Imprimeria BNR. Acestea aveau ca dat\u0103 de emisiune \u201eSeptembrie 1991\u201d. \u00cen primul trimestru al anului 1992 a intrat sub tipar o nou\u0103 bancnot\u0103, av\u00e2nd valoarea nominal\u0103 de 5.000 lei, cu portretul lui Avram Iancu, realizat\u0103 dup\u0103 proiectul aceluia\u015fi Nicolae S\u0103ftoiu. Machetarea \u015fi preg\u0103tirea pl\u0103cilor s-a f\u0103cut la firma care a lucrat \u015fi la bancnota de 1.000 lei, iar tip\u0103rirea bancnotelor s-a realizat la Bucure\u015fti. Biletele aveau ca dat\u0103 de emisiune \u201eMartie 1992\u201d. Legat de aceast\u0103 valoare nominal\u0103 \u015fi de urgen\u0163a lans\u0103rii \u00een circula\u0163ie, angaja\u0163ii mai vechi ai Imprimeriei povestesc c\u0103, la vremea respectiv\u0103, s-ar fi luat \u00een considerare chiar varianta ad\u0103ug\u0103rii unui zero pe bancnota de 500 lei, ca s\u0103 se scurteze timpul de preg\u0103tire a noii bancnote.<\/p>\n

\nO istorioar\u0103, oarecum hazlie, cu privire la problemele create b\u0103ncii centrale este aceea c\u0103 \u00eenainte de 1989 \u015fi o bun\u0103 perioad\u0103 dup\u0103 aceea, p\u00e2n\u0103 la finele anilor 1990, distrugerea bancnotelor rom\u00e2ne\u015fti se f\u0103cea prin macerare \u00een ni\u015fte ma\u015fini de tip hidrapulper, ini\u0163ial la Fabrica de H\u00e2rtie de la Piatra-Neam\u0163 \u015fi apoi la fabrica din Bu\u015fteni, bumbacul recuperat fiind apoi folosit la fabricarea h\u00e2rtiei sub diverse forme. Calitatea slab\u0103 a h\u00e2rtiei \u015fi a cernelurilor folosite la imprimarea biletelor de banc\u0103 din emisiunea 1966 f\u0103cea ca distrugerea biletelor supuse procesului de macerare s\u0103 fie facil\u0103, aproape total\u0103. Cu toate acestea, uneori, au mai fost situa\u0163ii c\u00e2nd \u00een h\u00e2rtia higienic\u0103 au fost identificate fragmente ale bancnotei de 100 lei.<\/p>\n

\nOdat\u0103 cu introducerea \u00een procesul de imprimare a h\u00e2rtiei de bun\u0103 calitate, achizi\u0163ionat\u0103 din import, s-au accentuat \u015fi problemele determinate de distrugerea prin macerare, \u00eentruc\u00e2t h\u00e2rtia rezista la procesul de macerare, iar \u00een fibrele de bumbac refolosite pentru fabricarea de h\u00e2rtie exista riscul tot mai prezent s\u0103 fie reg\u0103site fragmente intacte ale bancnotelor de banc\u0103 rom\u00e2ne\u015fti. Mai mult, durata procesului de distrugere se prelungea semnificativ de mult \u015fi f\u0103cea ca \u00eentreaga opera\u0163iune s\u0103 nu mai fie profi\u00adtabil\u0103 pentru fabrica de h\u00e2rtie, datorit\u0103 cheltuielilor determinate de \u00eentreg procesul de distrugere. Colabor\u0103rile cu cele dou\u0103 fabrici au \u00eencetat.<\/p>\n

\nDrept urmare, Banca Na\u0163ional\u0103 a fost nevoit\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte solu\u0163ii. O solu\u0163ie identificat\u0103 a fost de a arde bancnotele retrase din circula\u0163ie \u00een cup\u00ad\u00adtoarele folosite la producerea agentului termic de c\u0103tre centralele termice din Bucure\u015fti \u015fi Giurgiu. Nici aceste colabor\u0103ri nu au fost de lung\u0103 durat\u0103, \u00eentruc\u00e2t, de aceast\u0103 dat\u0103, calitatea foarte bun\u0103 a cernelurilor folosite la imprimare a f\u0103cut ca cenu\u015fa rezultat\u0103 s\u0103 se depun\u0103 pe injectoare \u015fi filtre, pietrific\u00e2ndu-se dup\u0103 mai multe cicluri de ardere, distrug\u00e2nd cuptoa\u00adrele.<\/p>\n

\nAv\u00e2nd \u00een vedere cantitatea mare de bancnote ce trebuia distrus\u0103, pentru c\u0103 fuseser\u0103 \u00eenlocuite emisiunile 1966, apoi 1991-1992, precum \u015fi incertitudinea continu\u0103rii distrugerii bancnotelor prin cele dou\u0103 metode practicate, p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia bancnotelor imprimate pe polimer, Banca Na\u0163ional\u0103 a optat pentru o solu\u0163ie mixt\u0103 de distrugere a bancnotelor de h\u00e2rtie retrase din circula\u0163ie, prin tocare, pe echipamente achizi\u0163ionate \u00een acest scop, toc\u0103tura fiind dus\u0103 la groapa de gunoi, \u015fi prin macerare sau ardere, atunci c\u00e2nd era cazul.<\/p>\n

\nTreptat Imprimeria b\u0103ncii centrale a dep\u0103\u015fit greut\u0103\u0163ile anilor 1990, ajung\u00e2nd ca, printr-o consecvent\u0103 strategie de dezvoltare a capacit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie, s\u0103 sus\u0163in\u0103 programele de emisiune monetar\u0103 ale b\u0103ncii centrale.<\/p>\n

\nNum\u0103rul tot mai mare de contrafaceri de bun\u0103 calitate, realizate \u00een afara \u0163\u0103rii dup\u0103 1995, au f\u0103cut necesar\u0103 \u00eenlocuirea vechilor bancnote cu altele care s\u0103 aib\u0103 o calitate mai bun\u0103 a imprim\u0103rii, cu elemente de siguran\u0163\u0103 mai performante aplicate \u00een procesul de tip\u0103rire. Pentru ca aceste bancnote s\u0103 poat\u0103 fi produse \u00een \u0163ar\u0103 Imprimeria BNR, a achizi\u0163ionat un nou echipament de imprimat, tip SIMULTAN, \u00een anul 1998, iar CA al BNR a luat decizia de a sus\u0163ine efortul financiar al Imprimeriei, prin achizi\u0163io\u00adnarea unei ma\u015fini de numerotat ce a fost pus\u0103 ulterior, printr-un contract de comodat, la dispozi\u0163ia Imprimeriei, \u00eenlocuind vechea ma\u015fin\u0103 utilizat\u0103 la \u00eenserierea bancnotelor rom\u00e2ne\u015fti \u00eenc\u0103 din anii 1970.<\/p>\n

\nAceast\u0103 ma\u015fin\u0103 de numerotat, \u00eem\u00adpre\u00adun\u0103 cu noua ma\u015fin\u0103 de imprimat achi\u00adzi\u0163ionat\u0103 de c\u0103tre Imprimerie \u00een 1998 au asigurat tip\u0103rirea bancnotelor din noua emisiune,1998, respectiv valo\u00adrile de 1.000 lei, 5.000 lei \u015fi 10.000 lei, pentru care machetarea \u015fi origi\u00ad\u00adnarea filmelor s-au f\u0103cut tot \u00een afara \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\nCa o \u00eencununare a eforturilor depuse dup\u0103 1990 \u015fi a experien\u0163ei acumulate, \u00een anul 2001, la solicitarea BNR, printr-o mobilizare exemplar\u0103, Imprimeria a adoptat \u00een numai patru luni sistemul de imprimare pe suport de polimer, fiind astfel prima impri\u00admerie de bancnote din Europa care a tip\u0103rit bilete de banc\u0103 pe acest suport.<\/p>\n

\nImprimarea bancnotelor rom\u00e2\u00adne\u015f\u00adti pe polimer este ea \u00eens\u0103\u015fi o poveste interesant\u0103. Voi dezvolta \u00eens\u0103 acest subiect cu o alt\u0103 ocazie.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nIonel Ni\u0163u este director al Direc\u0163iei Emisiune, Tezaur \u015fi Casierie din Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, din septembrie 1999. Anterior \u00eentre ianuarie 1992 \u2013 august 1999, a fost director adjunct al acestei direc\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\n\u25ba A fost director adjunct la Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (decembrie 1991 – aprilie 1992) \u015fi director la Banca de Export-Import a Rom\u00e2niei (mai – decembrie 1991).<\/strong><\/p>\n

\n\u25ba Dup\u0103 absolvirea ASE Bucure\u015fti a fost economist la CEC (octombrie 1981 \u2013 mai 1987). Apoi, inspector principal, economist principal II, economist principal I la Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei (iunie 1987 – noiembrie 1990).<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen decembrie \u201989, eram de trei ani angajat al B\u0103ncii Na\u0163ionale. \u00centr-o filial\u0103, cea din sectorul 1 al Capitalei, unde lucram ca inspector de credite.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[17254,185,7689,21824,391],"class_list":["post-194195","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bancnote","tag-bnr","tag-circulatie","tag-operatiune","tag-schimbare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/194195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=194195"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/194195\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=194195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=194195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=194195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}