\nRom\u00e2nia s\u0103rb\u0103tore\u015fte ast\u0103zi, ca \u00eentreaga Europ\u0103, ziua de 9 mai Ziua Europei, dedicat\u0103 unit\u0103\u0163ii europene, \u015fi Ziarul Financiar a \u00eentocmit o list\u0103 de 48 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situeaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00een cadrul Uniunii Europene.<\/p>\n
\nCu o vitez\u0103 de aproape 152 MB\/s a desc\u0103rc\u0103rii datelor de pe internet printr-o conexiune fix\u0103, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe primul loc la nivelul UE \u015fi pe locul 3 la nivel global (pe primul loc fiind Singapore).<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este cel mai mare consumator de p\u00e2ine din UE. Produc\u0163ia anual\u0103 de p\u00e2ine \u00een Rom\u00e2nia este de 1,5 milioane de tone, iar consumul este de 96,5 kilograme per persoan\u0103 per an.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a avut in 2018 cea mai mare rat\u0103 a mortalit\u0103\u0163ii infantile din Europa. \u00een 2018, au fost \u00eenregistrate 6 decese la 1.000 de copii n\u0103scu\u0163i vii, mult peste media european\u0103 de 3,4. \u00een 2008, rata mortalit\u0103\u0163ii infantile era de 11 decese la mia de copii n\u0103scu\u0163i vii, aproape dublu fa\u0163\u0103 de nivelul din 2018, conform datelor Comisiei Europene.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este pe primul loc \u00een UE la num\u0103rul de elevi de liceu care studiaz\u0103 dou\u0103 sau mai multe limbi str\u0103ine-Rom\u00e2nia a avut cel mai mare procent al elevilor de liceu (ISCED nivel 3) care studiaz\u0103 mai mult de dou\u0103 limbi str\u0103ine dintre statele membre ale Uniunii Europene, conform statisticilor Eurostat. Astfel, \u00een 2018, circa 98% dintre elevii din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar superior din Rom\u00e2nia studiau mai mult de dou\u0103 limbi str\u0103ine, conform sursei citate. La nivelul UE, media elevilor de liceu care au studiat mai mult de dou\u0103 limbi str\u0103ine \u00een 2018 a fost de 48%. Aceast\u0103 pondere a fost mai mare de 80% \u00een Rom\u00e2nia (98%), Finlanda (94%) \u015fi Luxemburg (82%).<\/p>\n
\nRom\u00e2nia are cel mai mare procent al popula\u0163iei care nu are o baie \u00een cas\u0103, astfel procentul popula\u0163iei fiind de 22,4%.<\/p>\n
\nMasa salarial\u0103 din Rom\u00e2nia (to\u00adtali\u00adtatea sala\u00adriilor din eco\u00adnomie \u015fi a taxe\u00adlor \u015fi contri\u00adbu\u0163iilor aferente acestora) a ajuns \u00een 2020 la aproape 90 de mld. de euro. De la ultima criz\u0103 din 2008 \u00eencoace, masa salarial\u0103 din Rom\u00e2nia s-a dublat \u00een termeni nominali iar, ca pondere \u00een PIB, a ajuns la 41%, \u00eenc\u0103 departe de media european\u0103 de aproape 49% din PIB, arat\u0103 datele Eurostat.<\/p>\n
\nIndustria Rom\u00e2niei, care este puternic dependent\u0103 de industriile vestice, a sc\u0103zut cu 4,6% pe metodologia european\u0103, arat\u0103 datele publicate de Eurostat, biroul de statistic\u0103 al Comisiei Europene. Industria Germaniei, cel mai mare partener comercial al Rom\u00e2niei, a sc\u0103zut cu 6% \u00een februarie 2021, prin compara\u0163ie cu februarie 2020. De asemenea, industria Fran\u0163ei, al treilea cel mai important partener comercial al Rom\u00e2niei, a sc\u0103zut cu 6,4%, \u00een vreme ce industria italian\u0103 a sc\u0103zut cu 0,6%.<\/p>\n
\nSperan\u0163a de via\u0163\u0103 a rom\u00e2nilor a sc\u0103zut cu 1,4 ani \u00een 2020 fa\u0163\u0103 de 2019, conform datelor de la Eurostat. Mai mult, Rom\u00e2nia a avut printre cele mai mari sc\u0103deri ale speran\u0163ei de via\u0163\u0103 \u00een 2020 fa\u0163\u0103 de 2019 din r\u00e2ndul statelor membre UE. Astfel, cele mai mari sc\u0103deri s-au \u00eenregistrat \u00een Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) \u015fi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia (toate -1,4).<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a avut o rat\u0103 de ocupare a persoanelor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 20 \u015fi 64 de ani de aproape 71% \u00een 2020, \u00een sc\u0103dere cu 0,1 puncte procentuale, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistic\u0103. Rata de ocupare a Rom\u00e2niei a fost printre cele mai mici din Uniunea European\u0103, \u00eentrec\u00e2nd doar cinci state, respectiv Belgia, Croa\u0163ia, Spania, Italia \u015fi Grecia.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia ocup\u0103 locul 12 \u00een clasamentul \u0163\u0103rilor membre UE cu cei mai mul\u0163i tineri cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 18 \u015fi 34 de ani care locuiesc cu p\u0103rin\u0163ii. Pe primul loc \u00een clasament este Croa\u0163ia, cu un procent de 74,5%, urmat\u0103 de Grecia \u015fi Italia, ambele cu 69,4%, \u015fi de Slovacia, cu un procent de 68,2%. Circa 56,4% dintre tinerii rom\u00e2ni cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 18 \u015fi 34 de ani locuiau cu p\u0103rin\u0163ii \u00een anul 2019, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistic\u0103. <\/p>\n
\nRom\u00e2nia a avut de departe cea mai rapid\u0103 recuperare economic\u0103 din Uniunea European\u0103 \u00een ultimul trimestru din 2020. Datele Eurostat arat\u0103 c\u0103, \u00een dinamica trimestrial\u0103, economia Rom\u00e2niei a crescut cu 5,3% \u00een T4\/2020, la mare distan\u0163\u0103 de a doua \u0163ar\u0103 cu cea mai mare cre\u015ftere \u2013 Bulgaria (\u01022,1%). Economia Uniunii Europene a sc\u0103zut, \u00een medie, cu 0,4% \u00een T4\/2020, prin compara\u0163ie cu T3\/2020.<\/p>\n
\nCu o recolt\u0103 de 10,8 milioane de tone de porumb \u00een 2020, Rom\u00e2nia a pierdut prima pozi\u0163ie \u00een clasamentul celor mai mari produc\u0103tor din Uniunea European\u0103, dup\u0103 ce \u00een 2018 \u015fi 2019 c\u00e2\u015ftigase acest titlu, av\u00e2nd recolte de 17-18 mi\u00adlioane de tone, arat\u0103 datele de la Institutul Na\u0163io\u00adnal de Statistic\u0103. Astfel, Fran\u0163a a redevenit lider la pro\u00adduc\u00ad\u0163ia de porumb \u00een UE, cu o recolt\u0103 de 13,3 mil. tone.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este pe locul 27 din UE, ultimul loc, la colectarea taxelor- Rom\u00e2nia a avut \u015fi \u00een 2019 cea mai mic\u0103 pondere a veniturilor fiscale \u00een PIB din Uniunea European\u0103. Astfel, statul a colectat la bugetul de stat venituri \u00een valoare de 26,8% din PIB, fa\u0163\u0103 de o medie european\u0103 de peste 40% din PIB, arat\u0103 datele publicate de Eurostat, biroul european de statistic\u0103. Cel mai mare decalaj (2,3% din PIB \u00een Rom\u00e2nia fa\u0163\u0103 de o medie european\u0103 de 9,6% din PIB) este la nivelul de \u00eencasare a taxelor pe venit \u015fi avere.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia are, pe indicele armonizat al pre\u0163urilor de consum, indicatorul folosit de Comisia European\u0103, o infla\u0163ie anual\u0103 de 1,7% \u00een noiembrie 2020, a patra cea mai mare din Uniunea European\u0103, arat\u0103 datele publicate de Eurostat, biroul european de statistic\u0103. Economi\u015ftii consider\u0103 nivelul de 2% pentru infla\u0163ie ca fiind optim pentru bunul mers al unei economii.<\/p>\n
\nDatele Eurostat \u2013 Oficiul de Statistic\u0103 al UE – arat\u0103 c\u0103 partitatea puterii de cump\u0103rare \u00een Rom\u00e2nia a ajuns la 70% din media UE. \u00cen Polonia este de 73%, \u00een Ungaria, de asemenea, de 73%. Nu mai avem, prin urmare, diferen\u0163ele din trecut. Dar veniturile statului sunt de 33% din PIB \u00een Rom\u00e2nia, de 42,8% \u00een Polonia, de 43,5% \u00een Ungaria sau de 39,5% \u00een Bulgaria. Bulgaria este o \u0163ar\u0103 mai s\u0103rac\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Dar str\u00e2nge la buget mai mul\u0163i bani dec\u00e2t Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nIntermedierea financiar\u0103, calculat\u0103 ca raport \u00eentre creditul acordat sectorului privat \u015fi Produsul Intern Brut, a ajuns la 26,28% \u00een 2019, conform ultimului raport de \u0163ar\u0103 pentru Rom\u00e2nia pentru 2020 al Comisiei Europene. Practic, Rom\u00e2nia este pe ultimul loc \u00een Europa \u00een ceea ce prive\u015fte intermedierea financiar\u0103, situ\u00e2ndu-se sub media Uniunii Europene de 83%, dar \u015fi sub cea a \u0163\u0103rilor cu economii emergente precum Polonia \u015fi Cehia \u201352% sau Bulgaria 51%.<\/p>\n
\nLocul Rom\u00e2niei \u00een UE \u2013 28- Rom\u00e2nia aloc\u0103 5,2% din PIB pentru s\u0103n\u0103tate, fiind pe ultimul loc \u00een UE din acest punct de vedere. Media UE \u00een ceea ce prive\u015fte finan\u0163area sistemului de s\u0103n\u0103tate a fost de 9,8% din PIB \u00een 2018, arat\u0103 datele Comisiei Europene.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul al cincilea \u00een Uniunea European\u0103 la num\u0103rul de paturi per 100.000 de locuritori, cu un efectiv de aproape 700 de locuri. Chiar dac\u0103 Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een prima parte a clasamentului \u00een ceea ce prive\u015fte num\u0103rul de paturi, la nivel de dot\u0103ri se plaseaz\u0103 pe ultimele locuri, din spitale lipsind aparatur\u0103 precum angiografe, aparate RMN, computer tomograf<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este pe locul 4 la num\u0103rul de persoane vaccinate cu ambele doze \u00eempotriva corinavirusului (date din 13 aprilie 2021).<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este bine pozi\u0163ionat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte absolven\u0163ii IT&C, plas\u00e2ndu-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre to\u0163i absolven\u0163ii (media Uniunii Europene este de 3,6%). Cu toate acestea, \u00een ceea ce prive\u015fte serviciile publice digitale \u015fi utilizarea serviciilor de internet, performan\u0163a Rom\u00e2niei este cea mai sc\u0103zut\u0103 \u00een r\u00e2ndul statelor membre ale UE.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte absolvirea unei facult\u0103\u0163i, astfel c\u0103 \u00een 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de v\u00e2rst\u0103 30-34 de ani aveau o diplom\u0103 de studii superioare, licen\u0163\u0103, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.Pe primul loc \u00een Uniunea European\u0103 se afl\u0103 Cipru, cu o rat\u0103 de 58,8% a celor \u00eentre 30 \u015fi 34 ani care au terminat o form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior. Chiar \u015fi vecina noastr\u0103, Bulgaria, are o rat\u0103 mai mare dec\u00e2t Rom\u00e2nia, de 32,5% \u00een 2019.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte absolvirea unei facult\u0103\u0163i, astfel c\u0103 \u00een 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de v\u00e2rst\u0103 30-34 de ani aveau o diplom\u0103 de studii superioare, licen\u0163\u0103, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la participarea adul\u0163ilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 25 \u015fi 64 de ani care sunt \u00eenscri\u015fi \u00eentr-un proces de educare sau formare, av\u00e2nd un procent de 1,3% din totalul popula\u0163iei.<\/p>\n
\nRom\u00e2nii vorbesc, \u00een medie, cel pu\u0163in dou\u0103 limbi str\u0103ine, fa\u0163\u0103 de trei, c\u00e2te cunosc luxemburghezii. Ungurii, francezii, austriecii \u015fi irlandezii \u015ftiu \u00eens\u0103 doar o limb\u0103 str\u0103in\u0103.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia num\u0103r\u0103 10.800 km, astfel c\u0103 se afl\u0103 \u00een urma unor \u0163\u0103ri precum Germania, Fran\u0163a sau Polonia, dar \u00een fa\u0163a Olandei sau a Cehiei.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este una dintre \u0163\u0103rile europene cu cea mai mare rat\u0103 a persoanelor care lucreaz\u0103 pe cont propriu, respectiv 17% din popula\u0163ia ocupat\u0103, fiind devansat\u0103 doar de Grecia (30%), Italia (22%) \u015fi Polonia (18%), potrivit datelor Eurostat. Astfel, anul trecut circa 1,5 milioane de rom\u00e2ni erau \u201eself-employed\u201c, dintre care 916.000 lucrau \u00een agricultur\u0103, 170.800 \u00een zona de me\u015fte\u015fuguri, 73.000 \u00een v\u00e2nz\u0103ri \u015fi servicii, iar 50.000 erau manageri.<\/p>\n
\nProcentul angaja\u0163ilor rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 de acas\u0103 a ajuns la 24% din num\u0103rul total al angaja\u0163ilor din economia local\u0103 \u00een iulie 2020, \u00een contextul evolu\u0163iei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Funda\u0163ia European\u0103 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea Condi\u0163iilor de Munc\u0103 \u015fi Via\u0163\u0103). Timp de 10 ani, Rom\u00e2nia a fost pe ultimul loc \u00een Un iunea European\u0103 la num\u0103rul de angaja\u0163i care muncesc de la distan\u0163\u0103, \u00eens\u0103 anul acesta a avansat pe locul 15, \u00eentrec\u00e2nd \u0163\u0103ri precum Olanda, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia \u015fi Croa\u0163ia. Procentul angaja\u0163ilor rom\u00e2ni care au lucrat de acas\u0103 a fost 1% \u00een perioada 2010 \u2013 2019, iar la un nivel asem\u0103n\u0103tor cu cel \u00eenregistrat \u00een Rom\u00e2nia mai erau Bulgaria, Italia \u015fi Cipru.<\/p>\n
\nCele mai optime medii pentru afaceri din Europa sunt Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda \u015fi Elve\u0163ia. Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 13 \u00een ceea ce prive\u015fte \u0163\u0103rile emergente \u015fi locul 32 pe continent, \u00een timp ce Bulgaria este cel mai slab performer din Uniunea European\u0103.<\/p>\n
\nAutomobile Dacia ocup\u0103 \u00een Top 500 cele mai mai mari companii din regiune locul 15, conform unui studiu realizat de Coface. Rom\u00e2nia are 58 de companii, cu afaceri cumulate de 71,4 miliarde euro, incluse \u00een top 500 al celor mai mari companii din regiune.<\/p>\n
\nPonderea cet\u0103\u0163enilor care lucrau \u00een companii de m\u0103rime medie la nivelul Uniunii Europene a fost de aproape 17%. Cel mai ridicat nivel a fost \u00eenregistrat \u00een Luxemburg, o pondere de 26% a angaja\u0163ilor din IMM-uri. Rom\u00e2nia avea \u00een 2017 o pondere de 20,5% a angaja\u0163ilor din totalul salaria\u0163ilor la nivelul \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a avut un efectiv de aproape 12 milioane de ovine \u015fi caprine \u00een 2019, similar cu Grecia, \u0163ar\u0103 cu tradi\u0163ie \u015fi a exportat \u00een viu un volum de peste 1 milion de tone de carne, \u00een valoare de 230 mil. euro.<\/p>\n
\nFiecare rom\u00e2n consum\u0103 \u00een medie 85 de litri de bere pe an, fa\u0163\u0103 de peste 140 de litri \u00een cazul Cehiei, liderul european. Pe pozi\u0163iile urm\u0103toare se afl\u0103 Austria \u015fi Germania, conform unui raport al Asocia\u0163ii Berarii Europei.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul zece \u00een Uniunea European\u0103 la consumul de ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103. Rom\u00e2nia produce anual peste 2 milioane de litri de ap\u0103, iar consumul per capita este de peste 106 litri.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een top 10 produc\u0103tori de \u00eenghe\u0163at\u0103 din UE. Cele peste 200 de companii produc\u0103toare de pe pia\u0163a de \u00eenghe\u0163at\u0103 care activeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia produc anual peste 47 de milioane de litri de \u00eenghe\u0163at\u0103.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia se afl\u0103 pe penultimul \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte sprijinul guvernului acordat \u00een zona de cercetare \u015fi dezvoltare \u00een agricultur\u0103. Rom\u00e2nia a cheltuit \u00een 2019 doar 21 milioane euro \u00een aceast\u0103 zon\u0103.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia este pe penultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte suprafa\u0163a cultivat\u0103 cu plante agricole organice din totalul suprafe\u0163ei agricole. Astfel, Rom\u00e2nia avea \u00een 2018 un procent de doar 2,4% de culturi organice din totalul suprafe\u0163ei agricole.<\/p>\n
\nPia\u0163a de asigur\u0103ri din Rom\u00e2nia este a cincea ca m\u0103rime din Europa Central\u0103 \u015fi de Est (ECE), conform UNSAR (Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Societ\u0103\u0163ilor de Asigurare \u015fi Reasigurare din Rom\u00e2nia)Densitatea cheltuielilor cu asigur\u0103rile este 109 euro pe locuitor \u00een Rom\u00e2nia, de circa 306 euro \u00een ECE \u015fi de 2.170 de euro \u00een Uniunea European\u0103. Asigur\u0103rile aveau o rat\u0103 de penetrare de 1,07% din PIB la sf\u00e2r\u015fitul anului 2018, \u00een ECE aceast\u0103 valoare este de 2,5%, iar \u00een UE este de 7,4%, potrivit datelor citate prezentate de UNSAR.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia are 14 companii active \u00een industria de biciclete, patru produc\u00e2nd bunuri finite \u015fi alte fiind specializate \u00een p\u0103r\u0163i componente. Aceste companii angajeaz\u0103 \u00een total aproape 2.400 de salaria\u0163i, num\u0103r ce pozi\u0163ioneaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul \u015fapte \u00een Uniunea European\u0103, conform European Bicycle Manufacturers Association.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a avut 87 de angaja\u0163i din sectorul de sport \u015fi fitness la 100.000 de locuitori \u00een al doilea trimestru al anului 2020, a doua cea mai mic\u0103 valoare din r\u00e2ndul statelor membre UE, conform Eurostat. La nivelul UE, \u00een al doilea trimestru al anului 2020 erau 215 lucr\u0103tori sportivi la 100.000 de locuitori cu v\u00e2rsta peste 15 ani.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia produce aproape 6 milioane de tone de de\u015feuri pe an, cu o medie de 272 kilograme pe an pe cap de rocuitor \u015fi cu o ra\u0163\u0103 de colectare de doar 82,3%.<\/p>\n
\nCu 84% din gospod\u0103rii conectate la internet, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 22 \u00een UE la acest indicator, \u00een fa\u0163a Lituaniei, Greciei \u015fi Bulgariei. La nivelul UE-28, 90% dintre gospod\u0103rii sunt conectate la internet, cel mai mare procent – de 98% – fiind \u00eenregistrat \u00een Olanda.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia ocup\u0103 locul 3 \u00een Europa la num\u0103rul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protec\u0163iei datelor. \u00een cei doi ani de c\u00e2nd Regulamentului General privind Protec\u0163ia Datelor a devenit lege \u00een Rom\u00e2nia au fost aplicate 26 de sanc\u0163iuni. Rom\u00e2nia a avut circa 26 de amenzi, cea mai mare fiind de 150 mii euro.<\/p>\n
\nDin totalul num\u0103rului de posturi \u00een pozi\u0163iile de top management, femeile din Rom\u00e2nia ocup\u0103 doar 12,6% dintre aceste pozi\u0163ii, astfel \u0163ara noastr\u0103 se situeaz\u0103 pe ultimele locuri \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n
\nBucure\u015ftiul are o densitate de 8.449 de locuitori pe metru p\u0103trat, de peste trei ori mai mare dec\u00e2t Sofia \u015fi de 2,5 ori mai mare dec\u00e2t Budapesta, arat\u0103 datele Crosspoint Real Estate.<\/p>\n
\nBucure\u015ftiului se afl\u0103 \u00een topul celor mai aglomerate ora\u015fe din Europa \u00eentocmit de compania de naviga\u0163ie auto TomTom, care realizeaz\u0103 TomTom Traffic Index, un raport care detaliaz\u0103 situa\u0163ia traficului \u00een 416 ora\u015fe din 57 de \u0163\u0103ri.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia are cele mai mici pre\u0163uri din Uniunea European\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte zona cultural\u0103 \u015fi de recrea\u0163ie, adic\u0103 58,1% din media UE.<\/p>\n
\nBucure\u015ftiul ocup\u0103 pozi\u0163ia 5 \u00een r\u00e2ndul ora\u015felor europene care ofer\u0103 cele mai multe zile de concediu maternal pl\u0103tit, cu un total de 887 de zile \u201clibere\u201d. Clasamentul este condus deta\u015fat de capitala Finlandei, Helsinki, cu aproape 1.200 de zile, respectiv aproape patru ani. Topul este completat la v\u00e2rf de Talin (Estonia) \u015fi Bratislava \u015fi Budapesta, arat\u0103 un raport al companiei germane Movinga, o platform\u0103 online specializat\u0103 \u00een reloc\u0103ri.<\/p>\n
\nRom\u00e2nii caut\u0103 \u00een medie, pe internet, de peste 36.000 de ori pe lun\u0103 sintagme de genul \u201epariuri sportive\u201d, \u00een cifre absolute pia\u0163a local\u0103 fiind \u0163ara din Europa cu cel mai mare interes pentru astfel de activit\u0103\u0163i. Raportat la popula\u0163ie \u00eens\u0103, pia\u0163a local\u0103 se afl\u0103 pe locul patru \u00een Europa, cu 1,9 c\u0103ut\u0103ri per 1.000 de oameni, devansat\u0103 fiind de Malta, Irlanda \u015fi Cipru, arat\u0103 o analiz\u0103 a platformei TopRatedCasinos.co.uk.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rom\u00e2nia s\u0103rb\u0103tore\u015fte ast\u0103zi, ca \u00eentreaga Europ\u0103, ziua de 9 mai Ziua Europei, dedicat\u0103 unit\u0103\u0163ii europene, \u015fi Ziarul Financiar a \u00eentocmit o list\u0103 de 48 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situeaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00een cadrul Uniunii Europene. Primul loc \u00een Uniunea European\u0103 la viteza de desc\u0103rcare a datelor de pe internet Cu o vitez\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[9817,15905,33161,9980,98,425],"class_list":["post-193817","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-consum","tag-elevi","tag-primul-loc","tag-rata","tag-romania","tag-statistica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/193817","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=193817"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/193817\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=193817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=193817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=193817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}