{"id":193465,"date":"2021-04-27T11:31:00","date_gmt":"2021-04-27T11:31:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=193465"},"modified":"2021-04-27T11:31:00","modified_gmt":"2021-04-27T11:31:00","slug":"afacerea-care-a-explodat-in-romania-si-atrage-tot-mai-multi-investitori-desi-suntem-in-plina-criza-acest-domeniu-are-cresteri-mari-si-atrage-chiar-si-companiile-gigant-ale-statului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=193465","title":{"rendered":"Afacerea care a explodat \u00een Rom\u00e2nia \u015fi atrage tot mai mul\u0163i investitori. De\u015fi suntem \u00een plin\u0103 criz\u0103, acest domeniu are cre\u015fteri mari \u015fi atrage chiar \u015fi companiile gigant ale statului"},"content":{"rendered":"

\n\u00cen 1990, pe micile ecrane ap\u0103reau primele episoade din Captain Planet, singurul supererou preocupat de problemele mediului, creat prin unirea for\u0163elor a cinci tineri. Coinciden\u0163\u0103 sau nu, din estul Europei, venea Linka, adolescenta blond\u0103 cu ochi verzi care controla v\u00e2ntul. Linka avea accent rusesc \u015fi p\u0103r auriu, dar putea foarte bine s\u0103 fie Elena din Rom\u00e2nia, aceasta fiind \u0163ara din regiune cu cel mai mare poten\u0163ial eolian. \u015ei, de\u015fi, Captain Planet nu a beneficiat de un remake, energia verde din Rom\u00e2nia este acum la \u00eenceputul unui nou boom, dup\u0103 cel din 2009-2014, for\u0163ele investitorilor \u00een verde fiind mai unite ca niciodat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\nChiar \u015fi cele mai optimiste estim\u0103ri privind noile proiecte \u00eencep s\u0103 par\u0103 pesimiste raportate la investi\u0163iile de circa 6 miliarde de euro anun\u0163ate doar de la \u00eenceputul anului. Dar fa\u0163\u0103 de primul val de eoliene \u015fi solare, de data aceasta ceva este schimbat fundamental pentru c\u0103, datorit\u0103 avasului tehnologic, regenerabilele sunt profitabile f\u0103r\u0103 niciun ajutor financiar din partea statului.<\/p>\n

\nAstfel, al doilea val verde are nevoie doar de v\u00e2nt, soare \u015fi o re\u0163ea mai bun\u0103. \u201eAbia acum are sens din punct de vedere economic abordarea \u015fi contribu\u0163ia noastr\u0103 la pia\u0163a de energie verde\u201d, spune Robert Neale, Managing Director al Portland Trust, unul dintre cei mai puternici investitori din domeniul imobiliar local, care va pune \u00een func\u0163iune anul viitor un proiect solar de peste 100 de milioane de euro. Proiectul deja a atras aten\u0163ia mai multor investitori, pe lista scurt\u0103 fiind \u015fi Hidroelectrica, cel mai mare produc\u0103tor de energie din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eEnergia regenerabil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia abia acum a trecut pragul de rentabilitate, adic\u0103 acum avem costuri de generare competitive \u00een raport cu pre\u0163ul energiei din pia\u0163\u0103. Astfel, nu mai sunt necesare subven\u0163ii, mai ales pentru proiectele mari.\u201d Reprezentantul Portland Trust mai spune c\u0103 asupra industriei verzi locale a planat mul\u0163i ani un stigmat din cauza semnalului de pre\u0163 irelevant din pia\u0163\u0103 \u015fi a inconsisten\u0163ei politicilor de sprijin din partea guvernului. \u201eAcum aceste situa\u0163ii nu mai sunt relevante. Proiectele de mari dimensiuni pot fi dezvoltate, ele fiind sustenabile din punct de vedere economic f\u0103r\u0103 niciun fel de interven\u0163ie\u201d, mai spune Neale. Calculelele Business Magazin pe baza datelor publicate de Transelectrica, operatorul sistemului na\u0163ional de transport al energiei, \u015fi OPCOM, bursa de energie, arat\u0103 c\u0103 din 2009, de c\u00e2nd a \u00eenceput practic primul val de investi\u0163ii verde, \u015fi p\u00e2n\u0103 anul trecut valoarea subven\u0163iilor acordate acestei industrii a fost de circa 4,5-5 miliarde de euro, bani pl\u0103ti\u0163i de to\u0163i consumatorii de energie prin facturi. Generoasa schem\u0103 de sprijin pentru regenerabile a transformat Rom\u00e2nia \u00een a zecea \u0163ar\u0103 la nivel global, \u00een 2012, \u00een ceea ce prive\u015fte poten\u0163ialul pentru proiecte eoliene, dar aceia\u015fi schem\u0103 a dus \u015fi la pr\u0103bu\u015firea pie\u0163ei dup\u0103 modific\u0103rile peste noapte. Acum, \u00eens\u0103, lucrurile s-au schimbat, investi\u0163ia \u00een verde fiind un mod de a face bani, nu doar de a salva planeta.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen 2020 ne-am dep\u0103\u015fit \u0163inta stabilit\u0103 pentru \u00eentreg anul \u015fi am produs mai mult\u0103 energie verde la nivel de grup dec\u00e2t toat\u0103 cantitatea pe care o consum\u0103m pentru a ne alimenta opera\u0163iunile. Am achizi\u0163ionat 9 proiecte eoliene \u00een Rom\u00e2nia cu 64 de turbine care reprezint\u0103 o capacitate de 171 MW sau o produc\u0163ie care ar putea alimenta 65 de magazine IKEA sau 150.000 de locuin\u0163e din Rom\u00e2nia\u201c, se arat\u0103 \u00een raportul pe anul trecut al grupului Ingka, cel care de\u0163ine retailerul IKEA. Tranzac\u0163ia men\u0163ionat\u0103 a avut loc \u00een 2019. \u201eInvesti\u0163iile \u00een sustenabilitate reprezint\u0103 un domeniu de cre\u015ftere care are sens din punct de vedere financiar, dar care sunt \u015fi o prioritate la nivelul grupului Ingka. \u0162inta noastr\u0103 este de a face investi\u0163iile necesare pentru a ne atinge obiectivele de sustenabilitate \u015fi pentru a sprijini tranzi\u0163ia grupului Ingka c\u0103tre un model de business circular\u201c, se arat\u0103 \u00een raportul pe 2020 al grupului. Acesta fiind contextul, antreprenori \u015fi gigan\u0163i interna\u0163ionali sunt deja alinia\u0163i la linia de start pentru cel de-al doilea val de energie verde al Rom\u00e2niei. Potrivit datelor centralizate de Business Magazin, care iau \u00een calcul anun\u0163urile oficiale f\u0103cute de investitori, dar \u015fi datele publicate pe site-ul Transelectrica, \u00een acest moment sunt \u00een diferite etape de avizare proiecte eoliene \u015fi solare cu o capacitate de peste 4.800 GW \u00een valoare de peste 5,7 mld. euro. Capacitatea este semnificativ\u0103 dac\u0103 \u0163inem cont de faptul c\u0103 acum, \u00een total, func\u0163ioneaz\u0103 3.000 MW de proiecte eoliene \u015fi 1.350 MW de proiecte solare, la nivelul \u00eentregului sistem energetic fiind instala\u0163i circa 20 GW din care func\u0163ioneaz\u0103 jum\u0103tate.Datele centralizate de Business Magazin arat\u0103 c\u0103 efervescen\u0163a pie\u0163ei aproape dep\u0103\u015fe\u015fte calculele oficiale f\u0103cute pentru urm\u0103toarea decad\u0103. Potrivit Planului Na\u0163ional Integrat Energie \u015fi Schimb\u0103ri Climatice (PNIESC) pe partea de energie eolian\u0103 este a\u015fteptat\u0103 o cre\u015ftere de la de la 3.000 MW, c\u00e2t este \u00een prezent, la peste 5.250 MW \u00een 2030.<\/p>\n

\nPe plan solar, \u00een acest moment, sunt monta\u0163i circa 1.350 MW \u00een proiecte solare, dar estim\u0103rile oficiale arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW \u00een 2025 \u015fi 5.000 MW \u00een 2030. Speciali\u015ftii de la BloombergNEF, de exemplu, cred c\u0103 fa\u0163\u0103 de cei 6 GW estima\u0163i la nivel oficial, poten\u0163ialul real ar fi de 10 GW \u00een eoliene \u015fi solare pentru urm\u0103toarea decad\u0103, concomitent cu sc\u0103derea ponderii c\u0103rbunilor \u00een capacitatea instalat\u0103 de la 26% la doar 3%. Astfel, datele din pia\u0163\u0103, tranzac\u0163iile anun\u0163ate sau inten\u0163iile de investi\u0163ii oficiale dovedesc c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00een zorii unui nou boom al proiectelor de energie verde, dup\u0103 cel din 2009-2014. Diferit fa\u0163\u0103 de prima dat\u0103, antreprenorii locali par mai bine preg\u0103ti\u0163i \u00een a-\u015fi securiza o felie din aceast\u0103 pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen continuare, cel mai mare dezvoltator de proiecte eoliene este grupul Monsson, controlat de omul de afaceri suedez Emanuel Muntmark, care a anun\u0163at c\u0103 are 2.500 MW, solar \u015fi eolian, \u00een dezvoltare \u00een urm\u0103toarea decad\u0103. Din acest portofoliu, italienii de la Enel Green Power deja au preluat o capacitate de 1.000 MW \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een mod egal \u00een proiecte eoliene \u015fi solare. Restart Energy, companie controlat\u0103 de Armand Domu\u0163a, a anun\u0163at la r\u00e2ndul s\u0103u c\u0103 are \u00een dezvoltare proiecte regenerabile cu o capacitate de 500 MW. Restart Energy a \u00eencheiat 2020 cu afaceri de 120 milioane de lei \u015fi profit net de 13 milioane de lei, firma fiind axat\u0103 pe furnizarea de energie. \u201e\u00cen urm\u0103torii cinci ani, am vrea s\u0103 integr\u0103m aproximativ 500 MW de energie regenerabil\u0103 \u015fi s\u0103 devenim primul furnizor de energie 100% verde din Rom\u00e2nia\u201c, a declarat Domu\u0163a, CEO \u015fi fondator al Restart Energy. Compania deja a achizi\u0163ionat un proiect solar de 45 MW, \u00een localitatea S\u0103rm\u0103\u015fag, din jude\u0163ul S\u0103laj. Proiectul a fost preluat la stadiul de \u00abbrownfield\u00bb de la o echip\u0103 de dezvoltatori, iar parcul ar urma s\u0103 fie pus \u00een func\u0163iune \u00een primul trimestru din 2022. Teofil Mure\u015fan, de exemplu, proprietarul grupului E-INFRA, a anun\u0163at la r\u00e2ndul s\u0103u planuri pentru proiecte de energie solar\u0103, iar fra\u0163ii Pav\u0103l, fondatorii Dedeman, analizeaz\u0103 pia\u0163a \u015fi ei. \u201e\u00cen prezent, 38 dintre magazinele Dedeman din \u0163ar\u0103 dispun de centrale electrice fotovoltaice func\u0163ionale. Curentul electric produs prin intermediul acestora este destinat exclusiv autoconsumului, iar perioada de utilizare va fi de minimum 25 de ani. Investi\u0163ia total\u0103 a dep\u0103\u015fit suma de 6 milioane de euro. Pe viitor, nu excludem nici investi\u0163iile \u00een proiecte de sine st\u0103t\u0103toare\u201c, au declarat reprezentan\u0163ii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorial\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\nSc\u0103derea costurilor pentru tehnologia solar\u0103 i-a determinat de altfel pe mul\u0163i retaileri s\u0103 foloseasc\u0103 acoperi\u015furile magazinelor pentru o nou\u0103 specie de investi\u0163ie, cea \u00een produc\u0163ia de energie verde. \u201eAm f\u0103cut aceast\u0103 investi\u0163ie cu g\u00e2ndul la viitor. Pe l\u00e2ng\u0103 aspectele de ordin financiar, am luat \u00een calcul \u015fi efectele benefice pe care generarea de energie verde le are asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor\u201c, a spus Drago\u015f Pav\u0103l, pre\u015fedintele Dedeman. Al\u0103turi de antreprenori, greii din energie \u00ee\u015fi fac sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a. Astfel, Verbund (Austria), EDPR sau ENGIE sunt c\u00e2teva dintre numele care au anun\u0163at inten\u0163ia de a reveni \u00een pia\u0163a de energie verde cu proiecte mari. Dac\u0103 la primul val, banii erau problema, acum sistemul pare a fi provocarea.<\/p>\n

\n\u201eCa urmare a constr\u00e2ngerilor ridicate de situa\u0163ia actual\u0103 a infrastructurii, dezvolt\u0103rile noastre vor fi direc\u0163ionate \u00een zone mai pu\u0163in aglomerate ale re\u0163elei na\u0163ionale. Chiar \u015fi a\u015fa ne a\u015ftept\u0103m la o accelerare a investi\u0163iilor din partea Transelectrica, lucru care va aduce un plus de flexibilitate \u00een sistem. Mai departe, tarifele mari de conectare la re\u0163ea \u015fi costul mare al dezechilibreleor reprezint\u0103 alte probleme\u201c, spune Eduardo Nieto, director general al EDP Renewables Rom\u00e2nia. Chiar dac\u0103 Nieto se refer\u0103 la re\u0163eua de \u00eenalt\u0103 tensiune, gestionat\u0103 de Transelectrica, zona de distribu\u0163ie se confrunt\u0103 cu probleme similare. \u00cen plus, interesul investitorilor este vizibil at\u00e2t pentru proiectele mari, c\u00e2t \u015fi pentru cele g\u00e2ndite chiar de utilizatorul final de energie, consumatorul casnic. Astfel, datele de la Banca Mondial\u0103 arat\u0103 c\u0103 anul trecut consumatorii din Rom\u00e2nia au avut de suportat peste 3 ore de \u00eentreruperi \u00een alimentarea cu energie, \u201eperforman\u0163\u0103\u201c dep\u0103\u015fit\u0103 doar de Bulgaria, Serbia \u015fi Croa\u0163ia pe plan european. Continuitatea aliment\u0103rii cu energie este cel mai important indicator atunci c\u00e2nd se m\u0103soar\u0103 performan\u0163a re\u0163elelor de distribu\u0163ie, Rom\u00e2nia fiind \u00een zorii tranzi\u0163iei energetice la ani-lumin\u0103 fa\u0163\u0103 de rezultatele altor state.<\/p>\n

\nDe exemplu, anul trecut italienii au stat doar o or\u0103 \u00een bezn\u0103, germanii, mai pu\u0163in de jum\u0103tate de or\u0103. La nivel global, Japonia este imbatabil\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba de calitatea aliment\u0103rii cu energie, durata \u00eentreruperilor din 2020 fiind de numai 2,5 minute. Mai departe, digitalizarea sistemului prin montarea de contoare smart este un alt capitol la care infrastructura local\u0103 este dep\u0103\u015fit\u0103. Datele din cel mai recent raport al Eurelectric, asocia\u0163ie care reprezint\u0103 interesele industriei de energie la nivel european, plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe unul dintre locurile coda\u015fe \u00een ceea ce prive\u015fte penetrarea solu\u0163iilor smart de monitorizare a consumului de energie. Procentul este de numai 11%, fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103ri precum Danemarca, Estonia, Spania sau Italia, unde aproape to\u0163i consumatorii de energie sunt contoriza\u0163i de la distan\u0163\u0103. Chiar \u015fi Bulgaria st\u0103 mai bine dec\u00e2t Rom\u00e2nia, cu aproape 30% din consumatori contoriza\u0163i inteligent. Astfel, vestea bun\u0103 este c\u0103, dac\u0103 \u00een primul val verde investitorii au depins de schema de sprijin pus\u0103 la dispozi\u0163ie de stat, \u00een al doilea val aceast\u0103 a\u015fteptare nu mai este necesar\u0103. Vestea proast\u0103 acum este, \u00eens\u0103, c\u0103 noile proiecte depind de infrastructur\u0103 mai mult ca niciodat\u0103, iar de aceasta, din p\u0103cate, tot statul este responsabil.<\/p>\n

\nDirect sau indirect.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 1990, pe micile ecrane ap\u0103reau primele episoade din Captain Planet, singurul supererou preocupat de problemele mediului, creat prin unirea for\u0163elor a cinci tineri. Coinciden\u0163\u0103 sau nu, din estul Europei, venea Linka, adolescenta blond\u0103 cu ochi verzi care controla v\u00e2ntul. Linka avea accent rusesc \u015fi p\u0103r auriu, dar putea foarte bine s\u0103 fie Elena din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,531,512],"tags":[150,19388,14703,149,15735],"class_list":["post-193465","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-energie","category-revista-bm","tag-energie","tag-energie-verde","tag-eoliene","tag-investitii","tag-vant"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/193465","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=193465"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/193465\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=193465"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=193465"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=193465"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}