{"id":193147,"date":"2021-04-18T19:15:00","date_gmt":"2021-04-18T19:15:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=193147"},"modified":"2021-04-18T19:15:00","modified_gmt":"2021-04-18T19:15:00","slug":"partea-intunecata-a-muncii-remote-lucratul-de-acasa-si-izolarea-duc-la-o-afectiune-de-care-sufera-deja-milioane-de-oameni-vezi-care-sunt-simptomele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=193147","title":{"rendered":"Partea \u00eentunecat\u0103 a muncii remote. Lucratul de acas\u0103 \u015fi izolarea duc la o afec\u0163iune de care sufer\u0103 deja milioane de oameni. Vezi care sunt simptomele"},"content":{"rendered":"

\nO pandemie, \u015fedin\u0163e zilnice, rapoarte interminabile, deadline-uri nerealiste, monitorizarea orei de logare \u015fi delogare din sistem, telefoane primite \u00een afara programului, ore suplimentare, mailuri trimise sau primite t\u00e2rziu \u00een noapte, comunicare deficitar\u0103, stres continuu, lipsa unui spa\u0163iu de lucru personal. Rezultatul? Burnoutul, un fenomen amplificat de criza sanitar\u0103 actual\u0103, cu impact devastator at\u00e2t la nivel de individ, c\u00e2t \u015fi de organiza\u0163ie. Am adunat o serie de speciali\u015fti pentru a ne vorbi despre cum apare burnoutul, \u00een ce meserii se manifest\u0103 cel mai des, cum \u00eel putem preveni \u015fi la ce solu\u0163ii pot apela angaja\u0163ii \u015fi companiile pentru tratarea lui.<\/strong><\/p>\n

\nLa un an de la lockdownurile din toat\u0103 lumea, angaja\u0163ii care \u015fi-au mutat atunci biroul acas\u0103 continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu probleme pe care care, \u00eenainte de aceast\u0103 schimbare, nu le anticipaser\u0103. Burnoutul \u015fi anxietatea au ajuns pentru mul\u0163i o constant\u0103 a muncii remote. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu un an munca \u00een pijama reprezenta o posibilitate la care majoritatea oamenilor nici nu \u00eendr\u0103zneau s\u0103 viseze, acum angaja\u0163ii pot enumera cu lejeritate aspectele negative ale regimului remote, de la lipsa unui spa\u0163iu personal de lucru la lipsa comunic\u0103rii \u015fi a interac\u0163iunii sociale, printre altele. Iar \u015ftirile despre burnout nu contenesc s\u0103 apar\u0103 \u2013 nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci la nivelul unor organiza\u0163ii gigant: tinerii bancheri de investi\u0163ii de la Goldman Sachs au fost \u00een centrul aten\u0163iei dup\u0103 ce au vorbit despre orele \u00eendelungate de munc\u0103 din cadrul b\u0103ncii de pe Wall Street, la fel \u015fi angaja\u0163ii juniori ai unor companii din Big Four.<\/p>\n

\n\u00centr-un sondaj realizat \u00een iulie 2020 \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei SUA de c\u0103tre platforma global\u0103 de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 Monster, aproximativ 69% dintre angaja\u0163ii remote au declarat c\u0103 au prezentat simptome de epuizare. Rezultatul prezenta o cre\u015ftere drastic\u0103 fa\u0163\u0103 de cifrele \u00eenregistrate cu dou\u0103 luni \u00een urm\u0103, c\u00e2nd un sondaj similar ar\u0103ta c\u0103 doar 20% dintre responden\u0163i au raportat astfel de simptome. Un alt sondaj realizat de Flexijobs a ar\u0103tat c\u0103 angaja\u0163ii sunt, \u00een timpul pandemiei, de peste trei ori mai predispu\u015fi s\u0103 raporteze o stare de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u015fubred\u0103. \u00cen plan local, conform unui studiu publicat de Human Performance Development International (HPDI), aproximativ 8% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni se confrunt\u0103 \u00een prezent cu burnoutul, \u00eens\u0103 procentul este de trei ori mai mare pentru persoanele care se afl\u0103 \u00een pragul sindromului de epuizare profesional\u0103. \u201eBurnoutul este clasificat \u00een ICD-11 (Clasificarea interna\u0163ional\u0103 a bolilor) ca reprezent\u00e2nd cu fenomen legat de job; nu este clasificat drept o condi\u0163ie medical\u0103 per se. Sunt c\u00e2teva caracteristici care definesc acest fenomen \u015fi anume: sentimentul de epuizare, de lips\u0103 de energie; distan\u0163area mental\u0103 sau atitudinea negativ\u0103 fa\u0163\u0103 de job, precum \u015fi sc\u0103derea productivit\u0103\u0163ii la locul de munc\u0103. Acest fenomen este strict legat de locul de munc\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi are originea acolo; nu trebuie legat de alte contexte din via\u0163\u0103 care pot determina simptome similare (de exemplu pierderea unui membru al familiei \u015fi apari\u0163ia unei st\u0103ri de depresie temporar\u0103)\u201d, explic\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput M\u0103d\u0103lina B\u0103lan, Managing Partner Hart.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eUn manager perfec\u0163ionist, narcisist, cu un stil de tip \u00abcomand\u0103 \u015fi controleaz\u0103\u00bb, volatil emo\u0163ional \u015fi impulsiv va genera un stres continuu \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor.\u201d<\/em><\/span><\/strong><\/p>\n

\nM\u0103d\u0103lina B\u0103lan, Managing Partner Hart<\/span><\/strong><\/p>\n

\n

\nBogdan Lucaciu, psiholog clinician \u015fi psihoterapeut cu practic\u0103 privat\u0103, descrie burnoutul drept \u201eun soi de \u00eenchisoare autoadministrat\u0103 de cel \u00een cauz\u0103\u201d.<\/p>\n

\nDar cum apare burnoutul? Anita-Valentina D\u0103nciulescu, psiholog clinician, psiholog educa\u0163ional \u015fi psihoterapeut experien\u0163ial, spune c\u0103 atitudinea \u00een ceea ce prive\u015fte performan\u0163a la locul de munc\u0103 este un factor decisiv \u00een apari\u0163ia acestui fenomen \u015fi c\u0103 nevoia exacerbat\u0103 de a \u00eendeplini la nivel \u00eenalt cererile \u015fi a\u015ftept\u0103rile angajatorului \u00een vederea aprecierii \u015fi recunoa\u015fterii profesionale este una tipic\u0103. \u201e\u00cen acela\u015fi timp, de cele mai multe ori, cei afecta\u0163i nu acord\u0103 aten\u0163ie propriilor limite fizice \u015fi psihologice.\u201d Potrivit ei, personalit\u0103\u0163ile cele mai predispuse la burnout sunt cele: perfec\u0163ioniste (care caut\u0103 \u00een mod obsesiv s\u0103 nu existe gre\u015feli \u00een munca lor \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 totul pentru a satisface nevoile celorlal\u0163i), cei cu a\u015ftept\u0103ri reduse ale competen\u0163ei (care \u00ee\u015fi programeaz\u0103 mental e\u015fecul din cauza unei iluzii de neputin\u0163\u0103), cei care au o nevoie pronun\u0163at\u0103 de armonie (care \u00ee\u015fi genereaz\u0103 fericirea prin satisfac\u0163iile celorlal\u0163i, prin a nu deranja pe cineva) \u015fi cei care consider\u0103 c\u0103 sunt controla\u0163i extrinsec (care consider\u0103 c\u0103 fac parte dintr-un mecanism mai mare de procese care duc la un succes major).<\/p>\n

\n\"\"M\u0103d\u0103lina B\u0103lan sus\u0163ine c\u0103 apari\u0163ia acestui fenomen \u0163ine de mai mul\u0163i factori: mediul de lucru, climatul, cultura determinat\u0103 de managerul direct (c\u00e2t de mult se lucreaz\u0103 peste program, c\u00e2t de des se iau concediile de odihn\u0103; a\u015fteptarea de a fi mereu conectat la email \u015fi la laptop, la orice or\u0103, \u00een orice zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii), de dimensionarea sarcinilor de munc\u0103, de gradul de \u00eenc\u0103rcare, de resursele pe care le are angajatul \u015fi echipa din care face parte (tehnologice, materiale, umane), de natura \u00een sine a jobului, de c\u00e2t stres poate genera, dar \u015fi de personalitatea fiec\u0103ruia. Acestora li se adaug\u0103, potrivit lui Karol-Julien Wild, Psychotherapist & Coach, \u015fi un stil de via\u0163\u0103 dezechilibrat din punct de vedere al odihnei, alimenta\u0163iei, activit\u0103\u0163iilor fizice \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd al activit\u0103\u0163ilor care deconecteaz\u0103.<\/p>\n

\nAtr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia asupra unei alte cercet\u0103ri, realizate de Limeade Institute \u015fi citate de platforma hrexchangenetwork.com, potrivit c\u0103reia num\u0103rul de angaja\u0163i care au raportat simptome de burnout a crescut \u00een urma apari\u0163iei pandemiei de la 42% la 72%, mai mult de o treime dintre ace\u015ftia spun\u00e2nd c\u0103 apari\u0163ia burnoutului a fost factorul cel mai stresant \u00een timpul pandemiei, Anita D\u0103nciulescu spune c\u0103 este necesar de men\u0163ionat c\u0103 \u00een timpul unei pandemii, stimulii lega\u0163i de pericol, de lipsa de siguran\u0163\u0103, sunt constan\u0163i \u015fi cople\u015fitori. \u201eAstfel, capacitatea corpului de a se recupera, indiferent de tulburarea sau boala existent\u0103, este foarte sc\u0103zut\u0103. Din cauza faptului c\u0103 \u00een timpul unei pandemii lu\u0103m parte la o pierdere constant\u0103 de libertate, bucurii, socializare, creierul nostru nu se mai poate bucura de o organizare sigur\u0103, de securitate individual\u0103 \u015fi claritate. Apare ca modalitate de coping, \u00een special la locul de munc\u0103, aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 de a fi indispensabil, de a lucra \u015fi a demonstra prezen\u0163a unor abilit\u0103\u0163i \u00eentr-un mod mai pregnant.\u201d Ea consider\u0103 c\u0103 diferen\u0163a cea mai mare dintre burnoutul clasic \u015fi cel din pandemie este constituit\u0103 de lipsa unei organiz\u0103ri mai clare a vie\u0163ii personale \u015fi profesionale \u00een perspectiva acestei situa\u0163ii mai speciale. \u201e\u00cen lipsa altor activit\u0103\u0163i menite s\u0103 relaxeze \u015fi s\u0103 bucure individul, ceea ce r\u0103m\u00e2ne mai statornic\u0103 \u015fi mai pseudosatisf\u0103c\u0103toare este munca. Cele care se dezvolt\u0103 \u015fi se manifest\u0103 mai pregnant \u00een perioada pandemiei sunt tulbur\u0103rile anxioase, atacurile de panic\u0103 cu substrat de anxietate \u00een fa\u0163a mor\u0163ii personale \u015fi a celor dragi \u015fi anxietatea generalizat\u0103.\u201d<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Bogdan Lucaciu spune c\u0103 izolarea fizic\u0103 \u00een cazul muncii online adaug\u0103, desigur, o not\u0103 de izolare, de singur\u0103tate resim\u0163it\u0103. \u201e\u00c9mile Durkheim (p\u0103rintele sociologiei moderne \u2013 n. r.) vorbea de societ\u0103\u0163i \u015fi oameni cu diferite aderen\u0163e sociale. Cei ce comunic\u0103 mai pu\u0163in valorile personale devin mai \u00abanomici\u00bb (f\u0103r\u0103 valori) \u015fi sunt susceptibili la depresie. \u201eNevoia de a fi apreciat ca aparen\u0163\u0103, cochet\u0103ria, nevoia contactului fizic s-au oprit odat\u0103 cu programele de munc\u0103 \u00een regim remote.\u201d<\/p>\n

\nAlexandru Bu\u015fil\u0103, psiholog, fondator al proiectului Cortul Terapeutic \u015fi pre\u015fedinte al asocia\u0163iei Enable Emotions, subliniaz\u0103 modul \u00een care percep\u0163ia angaja\u0163ilor \u015fi a angajatorilor cu privire la munca \u00een regim remote s-a schimbat dup\u0103 apari\u0163ia crizei sanitare. \u201e\u00cemi amintesc faptul c\u0103 \u00eenainte de pandemie munca de acas\u0103 era de multe ori prezentat\u0103 de c\u0103tre angajatori \u00een pachetul de beneficii. \u015ei oamenii se bucurau c\u0103 aveau aceast\u0103 posibilitate. Acum, munca \u00een regim remote a devenit o normalitate dat\u0103 de majoritate. Cumva s-au schimbat polii. Evident c\u0103 acest fenomen vine \u015fi cu o schimbare a percep\u0163iei asupra muncii de acas\u0103 \u015fi e clar c\u0103 acum nu mai poate fi prezentat\u0103 ca un beneficiu. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u015fi mai ales pentru cei care locuiesc singuri sau sunt p\u0103rin\u0163i, cred c\u0103 munca de acas\u0103 poate deveni chiar un factor de suferin\u0163\u0103. Important este s\u0103 g\u0103sim echilibrul.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCum recunoa\u015ftem burnoutul?<\/strong><\/p>\n

\nDespre semnele burnoutului, Anita D\u0103nciulescu spune c\u0103 acestea se \u00eempart \u00een simptome fizice (epuizare, lips\u0103 de energie, oboseal\u0103 constant\u0103, tulbur\u0103ri ale somnului, imunitate sc\u0103zut\u0103, probleme respiratorii, ame\u0163eli, migrene, tensiuni musculare, schimb\u0103ri \u00een obiceiurile alimentare) \u015fi psihice (inabilitate de a lua decizii, ini\u0163iativ\u0103 \u015fi imagina\u0163ie redus\u0103, dificult\u0103\u0163i de aten\u0163ie \u015fi concentrare, indiferen\u0163\u0103, empatie sc\u0103zut\u0103, lips\u0103 a unui ideal, dificult\u0103\u0163i \u00een rela\u0163ia cu familia \u015fi prietenii, sentimente de am\u0103r\u0103ciune, sentimentul c\u0103 nu exist\u0103 suficient timp, hiperactivitate, dificult\u0103\u0163i \u00een a executa sarcini mai complexe, rumina\u0163ii, sentimente de vinov\u0103\u0163ie, recompensare cu achizi\u0163ii compulsive).<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Karol-Julien Wild spune c\u0103 la nivel subiectiv\/emo\u0163ional, persoanele care sufer\u0103 de burnout pot avea un sentiment de \u00abdezumanizare\u00bb, merg\u00e2nd chiar p\u00e2n\u0103 la absen\u0163a emo\u0163iilor fa\u0163\u0103 de al\u0163ii, dac\u0103 nu chiar la o total\u0103 indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de suferin\u0163a altor persoane. \u201eAcest lucru nu trebuie \u00een\u0163eles gre\u015fit, ca o rea voin\u0163\u0103, ci adesea poate fi un mecanism de protec\u0163ie fa\u0163\u0103 de emo\u0163ii, pe care persoana care sufer\u0103 de burnout nu le mai poate gestiona eficient. Aceste st\u0103ri pot s\u0103 evolueze p\u00e2n\u0103 la resim\u0163irea unei senza\u0163ii de gol interior.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201e\u00cen general, ne putem a\u015ftepta ca persoanele care lucreaz\u0103 cu oameni s\u0103 fie mai predispuse la dezvoltarea acestei TULBUR\u0102RI, IAR \u00ceN MOD special profesiile care presupun contact direct cu oameni care trec prin suferin\u0163\u0103 (boli, accidente, decese). \u00cen servicii de s\u0103n\u0103tate, servicii pentru clien\u0163i, \u00een cazul unor profesii liberale \u015fi a persoanelor cu func\u0163ii de conducere probabilitatea de apari\u0163ie a acestei tulbur\u0103ri este clar mai ridicat\u0103, \u00eens\u0103 nu cred c\u0103 ne putem limita doar la aceste industrii.\u201d<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nKarol-Julien Wild, Psychotherapist & Coach<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nLa nivel mental, burnoutul se poate manifesta de la g\u00e2nduri de genul \u201enu mai pot\u201d, \u201enu mai rezist\u201d, p\u00e2n\u0103 la o decep\u0163ie fa\u0163\u0103 de propria profesie\/ocupa\u0163ie sau dezvoltarea unui sentiment de inutilitate legat de activitatea \u00eentreprins\u0103, respectiv impresia c\u0103 munca invadeaz\u0103 via\u0163a privat\u0103, toate acestea \u00eentre\u0163in\u00e2nd ciclul vicios al demotiv\u0103rii \u015fi sc\u0103derea performan\u0163ei profesionale. \u201eRezum\u00e2nd, vorbim de o experien\u0163\u0103 personal\u0103 semnificativ negativ\u0103 \u015fi care \u00een unele cazuri se aseam\u0103n\u0103 cu o tulburare depresiv\u0103.\u201d Mai mult, D\u0103nciulescu spune c\u0103 \u00een timpul \u00een care oamenii sufer\u0103 de burnout, ace\u015ftia se confrunt\u0103 cu epuizare emo\u0163ional\u0103, depersonalizare (care influen\u0163eaz\u0103 tipul de r\u0103spuns impersonal, afect\u00e2nd rela\u0163ia cu cei din jur) \u015fi lipsa unui scop personal (care influen\u0163eaz\u0103 \u00eencrederea \u00een sine). \u201eCa efect al burnoutului, deconectarea de via\u0163a social\u0103 poate sl\u0103bi imunitatea, sc\u0103z\u00e2nd calitatea vie\u0163ii cu p\u00e2n\u0103 la 70%, cresc\u00e2nd totodat\u0103 nivelul de anxietate \u015fi depresie. Pe termen lung, dac\u0103 nu se intervine psihoterapeutic sau printr-o schimbare major\u0103 a stilului de via\u0163\u0103, aceste aspecte pot duce la tulbur\u0103ri psihice serioase \u015fi o nevoie mai mare de ajutor specializat.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nMeserii \u201cpredispuse\u201d la burnout<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte meseriile care au cea mai mare predispozi\u0163ie \u00een fa\u0163a apari\u0163iei burnoutului, Karol-Julien Wild spune c\u0103, \u00een general, ne putem a\u015ftepta ca persoanele care lucreaz\u0103 cu oameni s\u0103 fie mai predispuse la dezvoltarea acestei tulbur\u0103ri, iar \u00een mod special profesiile care presupun contact direct cu oameni care trec prin suferin\u0163\u0103 (boli, accidente, decese). \u201eC\u0103 s\u0103 fiu mai concret, de la medici, asisten\u0163i medicali, psihologi, asisten\u0163i sociali, p\u00e2n\u0103 la manageri, personal de la recep\u0163ie\/call-center\/suport clien\u0163i\/ v\u00e2nz\u0103ri-marketing. \u00cen servicii de s\u0103n\u0103tate, servicii pentru clien\u0163i, \u00een cazul unor profesii liberale \u015fi a persoanelor cu func\u0163ii de conducere probabilitatea de apari\u0163ie a acestei tulbur\u0103ri este clar mai ridicat\u0103, \u00eens\u0103 nu cred c\u0103 ne putem limita doar la aceste industrii.\u201d<\/p>\n

\nIdeea este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de M\u0103d\u0103lina B\u0103lan, care adaug\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 de\u015fi acest fenomen poate ap\u0103rea \u00een orice categorie profesional\u0103, exist\u0103 meserii care prin natura lor sunt solicitante ca efort \u015fi \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103: \u201emedici, asistente, mai ales cei din urgen\u0163\u0103, ATI, terapeu\u0163i, lucr\u0103tori sociali, avoca\u0163i, v\u00e2nz\u0103tori sau angaja\u0163ii din call centere (cei care lucreaz\u0103 zilnic cu clien\u0163ii)\u201d, viz\u00e2nd \u00een special persoanele anxioase, perfec\u0163ioni\u015ftii, \u201emai ales dac\u0103 nu \u015ftiu cum s\u0103 se autoregleze \u015fi s\u0103 se protejeze\u201d. Prin urmare, \u201ece ajut\u0103 este con\u015ftientizarea simptomelor, accesul la suport terapeutic, coaching, speciali\u015fti \u00een mindfulness, pentru a exersa diferite tehnici de preven\u0163ie \u015fi tratarea a burnoutului.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\nOpiniile celor doi sunt sus\u0163inute \u015fi de cifre. Un studiu realizat de conducerea Spitalului de Boli Infec\u0163ioase \u015fi Pneumoftiziologie \u201eDr. Victor Babe\u015f\u201d din Timi\u015foara arat\u0103 c\u0103 peste jum\u0103tate (56,37%) dintre angaja\u0163ii institu\u0163iei au un nivel mediu sau ridicat de burnout. Conform unui comunicat al institu\u0163iei, citat de ZF, extenuarea emo\u0163ional\u0103 se reg\u0103se\u015fte \u00een cazul a 55,88% dintre participan\u0163ii la studiu. De asemenea, 67,16% dintre angaja\u0163ii spitalului au declarat c\u0103 au un grad ridicat de stres, iar 64,22% resimt \u00eengrijorare, faptul c\u0103 niciodat\u0103 nu au timp pentru ei, oboseal\u0103 \u015fi lipsa odihnei. Un semnal de alarm\u0103 este legat \u015fi de gradul de anxietate. \u00cen urma cercet\u0103rii, s-a constatat o cre\u015ftere a anxiet\u0103\u0163ii, nivelul acesteia ajung\u00e2nd la 34,8%. \u00cen plus, peste 9% dintre cei chestiona\u0163i prezint\u0103 \u015fi un anumit grad de depresie. Itemii cu cele mai ridicate cote de r\u0103spuns au fost: nu m\u0103 simt odihnit, m\u0103 simt la limita puterii, sunt sec\u0103tuit emo\u0163ional, am prea multe lucruri de f\u0103cut. \u00cen plus, f\u0103c\u00e2nd parte din personalul din linia I, unii au spus c\u0103 sunt marca\u0163i \u015fi de num\u0103rul mare al pacien\u0163ilor care au pierdut lupta \u00eempotriva COVID-19 \u00een sec\u0163ia ATI, de virulen\u0163a acestui virus \u015fi de cazurile dramatice pe care le-au tratat. \u201eNu \u00een ultimul r\u00e2nd, un factor important al burnoutului este munca aproape continu\u0103 care ajunge, uneori, la 10-12 ore pe zi, dar \u015fi faptul c\u0103 cei mai mul\u0163i dintre colegii mei nu reu\u015fesc s\u0103 se deta\u015feze de problemele de la spital nici acas\u0103. Astfel se explic\u0103 cotele ridicate ob\u0163inute \u015fi remarc\u0103m nerespectarea conceptului de echilibru \u00eentre munc\u0103 \u015fi via\u0163a personal\u0103\u201d, a declarat Dana Biri\u015f, psiholog clinician-psihoterapeut  la Spitalul \u201eVictor Babe\u015f\u201d Timi\u015foara, citat\u0103 de Ziarul Financiar.<\/p>\n

\nFlorin Godean, Country Manager Adecco Rom\u00e2nia, este de p\u0103rere c\u0103 burnoutul poate s\u0103 apar\u0103 \u00een toate sectoarele de activitate acolo unde nu exist\u0103 o preocupare \u00een evitarea lui. \u201eNu pot indica un sector anume ci mai degrab\u0103 un tip de activit\u0103\u0163i care predispun angaja\u0163ii la epuizare. E vorba de acele activita\u0163i repetitive realizate sub presiunea termenelor scurte \u015fi fixe. F\u0103r\u0103 un plan clar de diversificare a activit\u0103\u0163ii, redistribuire a sarcinilor \u015fi odihn\u0103 aceste activit\u0103\u0163i pot duce la epuizare.\u201d Ca v\u00e2rst\u0103, cele mai expuse sunt persoanele din genera\u0163ia Y (25-34 ani), milennialii, care \u00ee\u015fi autoimpun un ritm foarte alert, consider\u00e2nd c\u0103 via\u0163a lor are sens doar dac\u0103 este ocupat\u0103, dar \u015fi genera\u0163ia X (35-49 ani), unde survine supraresponsabilizarea, odat\u0103 cu apari\u0163ia copiilor, a ratelor \u015fi a diverselor probleme de s\u0103n\u0103tate, potrivit datelor HPDI.<\/p>\n

\nIar dac\u0103 vorbim de nivelul profesional la care exist\u0103 cel mai mare risc de apari\u0163ie a burnoutului, cit\u00e2nd o serie de studii din domeniul psihologiei organiza\u0163ionale, Anita D\u0103nciulescu spune c\u0103 acesta este cel mai plauzibil s\u0103 apar\u0103 la angaja\u0163ii de categorie middle management, munca excesiv\u0103, lipsa de suport din partea senior managerilor, complexitatea task-urilor \u015fi ambiguitatea postului fiind factori care cresc epuizarea emo\u0163ional\u0103 \u015fi scad nivelul de performan\u0163\u0103. \u201eSatisfac\u0163ia la locul de munc\u0103, precum \u015fi caracteristicile acestuia sunt importan\u0163i predictori ai burnoutului. Cei din middle management iau \u00een fiecare zi decizii care, de obicei, nu influen\u0163eaz\u0103 viitorul companiei. Ei sunt \u00eenconjura\u0163i de munca dificil\u0103 de a gestiona subordona\u0163ii, de a r\u0103spunde celor din top management ale c\u0103ror politici le impun, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nu au un cuv\u00e2nt de spus despre acestea\u201d, noteaz\u0103 ea. \u201eAdev\u0103rul despre aceast\u0103 categorie de angaja\u0163i este acela c\u0103 nu posed\u0103 o cantitate extrem\u0103 de autoritate \u015fi trebuie \u00een mod repetat s\u0103 alterneze \u00eentre a interac\u0163iona cu o putere mai mare sau mai mic\u0103. Middle managerii au o rela\u0163ie complicat\u0103 cu no\u0163iunea de putere deoarece aceasta este activat\u0103 prin experien\u0163e \u00een contextul rela\u0163iilor interpersonale. Astfel, c\u00e2nd ace\u015ftia interac\u0163ioneaz\u0103 cu un superior, adopt\u0103 \u00een mod natural un stil de comportament mai sc\u0103zut al puterii, pe c\u00e2nd atunci c\u00e2nd interac\u0163ioneaz\u0103 cu un subordonat, ei adopt\u0103 un comportament mai asertiv \u015fi cu o putere mai mare\u201d, explic\u0103 D\u0103nciulescu. A\u015fa c\u0103 \u00een momentul \u00een care e\u015fueaz\u0103 \u00een  a se conforma cu aceste a\u015ftept\u0103ri, care vin odat\u0103 cu fi\u015fa postului, provoac\u0103 conflicte sociale, confuzie, frustrare, dorin\u0163a de a demonstra mai mult propria capacitate, ulterior ajung\u00e2ndu-se la burnout.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

<\/p>\n

\nBurnoutul organiza\u0163ional<\/strong><\/p>\n

\nUn raport realizat \u00eenainte de pandemie de c\u0103tre Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (OMS) arat\u0103 c\u0103 depresia \u015fi anxietatea cost\u0103 for\u0163a global\u0103 de munc\u0103 circa 1.000 de miliarde de dolari \u00een fiecare an, num\u0103r care nu poate dec\u00e2t s\u0103 fie crescut, direct propor\u0163ional cu cre\u015fterea num\u0103rului angaja\u0163ilor care sufer\u0103 de sindromul burnoutului \u015fi alte afec\u0163iuni similare. \u00cen Rom\u00e2nia, speciali\u015ftii \u00een resurse umane aten\u0163ioneaz\u0103 asupra faptului c\u0103 doar 22% dintre marile companii din plan local aloc\u0103 bugete pentru finan\u0163area unor programe de gestionare a sindromului burnout, care a surclasat stresul \u00een topul celor mai frecvente afec\u0163iuni ale angaja\u0163ilor.<\/p>\n

\nAnita D\u0103nciulescu este de p\u0103rere c\u0103 burnoutul \u00een companii se leag\u0103 foarte mult de rolul angajatului \u00een organiza\u0163ie. Astfel, faptul c\u0103 angajatorii nu ofer\u0103 a\u015ftept\u0103ri clare despre postul angajatului, dac\u0103 acesta nu este sigur de locul s\u0103u \u00een companie, dar \u015fi teama,  frustrarea \u015fi panica pot produce foarte rapid epuizarea. \u201eConsider c\u0103 fiecare angajat ar trebui s\u0103 aib\u0103 atribuit propriul rol, cu sarcini foarte precise \u015fi de la \u00eenceput stabilite, nefiind deschise la interpret\u0103ri. Totodat\u0103, dificult\u0103\u0163ile dintre manageri \u015fi colegii lor sunt o alt\u0103 cauz\u0103 comun\u0103 a burnoutului \u00een companii. Izolarea prin bullyingul de la birou, ineficien\u0163a managerului \u015fi micromanagementul sunt factori stresan\u0163i foarte importan\u0163i \u00een apari\u0163ia simptomelor de burnout la nivel de angaja\u0163i. Ne d\u0103m seama c\u0103 \u00eentr-o companie exist\u0103 angaja\u0163i cu burnout atunci c\u00e2nd productivitatea acestora scade, rata demisiilor cre\u015fte, angajamentul legat de taskuri scade \u015fi el, \u015fi exist\u0103 un impact negativ asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a angaja\u0163ilor.\u201d<\/p>\n

\nO perspectiv\u0103 similar\u0103 ofer\u0103 \u015fi Florin Godean. El spune c\u0103 un prim semn al burnoutului organiza\u0163ional este lipsa de implicare din partea angaja\u0163ilor \u00een activit\u0103\u0163ile non-comerciale ale companiei. \u201ePoate p\u0103rea o plictiseal\u0103 dar denot\u0103 ceva mai grav.\u201d Al doilea semn, spune el, este sc\u0103derea productivit\u0103\u0163ii \u015fi ne\u00eendeplinirea \u0163intelor propuse, \u00een timp ce al treilea \u015fi cel mai frecvent este p\u0103r\u0103sirea locului de munc\u0103 de c\u0103tre angaja\u0163i. \u201ePlecarea din companie a angaja\u0163ilor productivi \u015fi cu experien\u0163\u0103 este unul din cele mai rele lucruri care se pot \u00eent\u00e2mpla unei companii. Pe l\u00e2ng\u0103 impactul financiar exist\u0103 riscul cre\u0103rii unui efect de domino \u015fi rata plec\u0103rilor s\u0103 creasc\u0103\u201d, subliniaz\u0103 executivul.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201ePlecarea din companie a angaja\u0163ilor productivi \u015fi cu experien\u0163\u0103 este unul dintre cele mai rele lucruri care se pot \u00eent\u00e2mpla unei companii. Pe l\u00e2ng\u0103 impactul financiar exist\u0103 riscul cre\u0103rii unui efect de domino \u015fi rata plec\u0103rilor s\u0103 creasc\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\nFlorin Godean, Country Manager Adecco Rom\u00e2nia<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nLa fel, M\u0103d\u0103lina B\u0103lan spune c\u0103 simptomele la nivel de organiza\u0163ie care arat\u0103 c\u0103 avem de-a face cu un fenomen generalizat pot fi sc\u0103derea productivit\u0103\u0163ii, plec\u0103rile voluntare, sc\u0103derea nivelului de engagement, sporirea num\u0103rului de conflicte \u015fi de rela\u0163ii tensionate \u00eentre angaja\u0163i, apari\u0163ia comportamentelor contraproductive, toxice, apari\u0163ia unui num\u0103r mai mare de erori \u015fi sc\u0103derea calit\u0103\u0163ii muncii, declinul \u00een satisfac\u0163ia clien\u0163ilor, toate aceste efecte av\u00e2nd impact negativ \u00een rezultatele financiare ale organiza\u0163iei, \u00een reputa\u0163ia acesteia, \u00een brandul de angajator. \u201eStudiile arat\u0103 c\u0103 burnoutul are implica\u0163ii neurologice care contribuie la sc\u0103derea capacit\u0103\u0163ii decizionale, a aten\u0163iei \u015fi memoriei \u015fi a capacit\u0103\u0163ii de autoreglare emo\u0163ional\u0103 eficient\u0103. Apar mai multe conflicte, comportamente toxice, agresive sau pasiv-agresive, de blamare, de necooperare \u00eentre membrii echipei.\u201d<\/p>\n

\nAnita D\u0103nciulescu este de p\u0103rere c\u0103 principala cauz\u0103 a burnoutului unei echipe este legat\u0103 de deadline-urile nerealiste \u015fi distribu\u0163ie inegal\u0103 a volumului de munc\u0103. \u201eMembrii nemul\u0163umi\u0163i din cadrul echipei sunt mult mai predispu\u015fi la burnout deoarece au sentimentul constant de oboseal\u0103 fa\u0163\u0103 de activit\u0103\u0163ile f\u0103r\u0103 sens c\u0103rora trebuie s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fiecare zi. Sarcinile inutile consum\u0103 timpul \u015fi efortul care ar putea fi folosite pentru sarcini care aduc valoare echipei \u015fi taskurilor acesteia.\u201d Toate aceste aspecte, noteaz\u0103 ea, duc la o comunicare precar\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de empatie a membrilor echipei care nu vor mai reu\u015fi s\u0103 se conecteze la scopul \u015fi valorile lor comune \u015fi vor avea comportamente contraproductive. \u00cen ceea ce prive\u015fte modalitatea de comunicare dintre membrii echipei, dac\u0103 unul sau mai mul\u0163i membri sunt afecta\u0163i de burnout, acest lucru aduce cu sine \u00een cadrul echipei o grij\u0103 \u015fi o anxietate constant\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte taskurile, produsul final al muncii, inabilitatea de a se focusa pe ceea ce este necesar, apatia \u015fi sentimentul de nesiguran\u0163\u0103 fiind prezent \u00een orice feedback oferit \u00een echip\u0103, \u00een orice ajutor cerut de-a lungul \u00eendeplinirii sarcinilor, observ\u00e2ndu-se constant negativismul, iritabilitatea, sensibilitatea exacerbat\u0103 \u015fi o tendin\u0163\u0103 foarte mare de a se face comentarii t\u0103ioase \u015fi dure.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCum se poate \u00eenvinge burnoutul din companii?<\/strong><\/p>\n

\nKarol-Julien Wild spune c\u0103 interven\u0163iile la nivel corporate pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een dou\u0103 categorii: cele de preven\u0163ie \u015fi cele de tratament. \u201eNu cred c\u0103 trebuie s\u0103 punctez faptul c\u0103 preven\u0163ia este \u00eentotdeauna de dorit \u00een fa\u0163a tratamentului dar uneori nu avem ce face \u015fi avem nevoie \u015fi de asemenea variante de suport.\u201d \u00cen general, adaug\u0103 el, \u201enu \u00eencurajez organizarea de traininguri informa\u0163ionale sau de asimilare a unor metode de dezvoltare personal\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eenso\u0163ite de sesiuni de coaching individuale, care s\u0103 ajute persoanele care au participat la un program de preven\u0163ie s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103, s\u0103 particularizeze \u015fi s\u0103-\u015fi adapteze tehnicile \u00een func\u0163ie de experien\u0163ele lor particulare. \u00cens\u0103 dincolo de traininguri sau sesiuni de coaching punctuale, angajarea unor speciali\u015fti (psihoterapeu\u0163i) de c\u0103tre companii, care s\u0103 stea la dispozi\u0163ia angaja\u0163ilor \u00eenc\u0103 din stadiul incipient, c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 se confrunte cu probleme emo\u0163ionale sau cu situa\u0163ii care le creaz\u0103 un disconfort crescut, consider c\u0103 este o op\u0163iune care poate aduce cele mai bune rezultate pe termen lung \u2013 vorbim de ceea ce este cunoscut sub denumirea de EAP (employee asistent programs) sau poate, mai simplu, psihologul firmei.\u201d La fel de important este ca organiza\u0163iile s\u0103 creeze cadrul pentru a cre\u015fte nivelul de interac\u0163iune \u00eentre membrii lor. \u201eSunt con\u015ftient c\u0103 \u00een contextul pandemiei acest lucru poate s\u0103 par\u0103 o recomandare nerealist\u0103, dar chiar \u015fi \u00een acest context se poate apela la solicitarea permanent\u0103 a opiniei membrilor echipei, stimularea manifest\u0103rii unor posibile nemul\u0163umiri, organizarea de sesiuni de brainstorming, participarea la conferinte, oferirea unor servicii de s\u0103n\u0103tate mental\u0103 online sau alte modalitati utile \u015fi productive de cre\u015ftere a interac\u0163iuniilor sociale.\u201d<\/p>\n

\nPentru a preveni apari\u0163ia acestui fenomen, Anita D\u0103nciulescu spune c\u0103 membrii echipelor de HR \u015fi cei din leadership ar trebui: s\u0103 ofere sfaturi managerilor companiei despre cum s\u0103 gestioneze epuizarea angaja\u0163ilor organiz\u00e2nd workshopuri la nivel de organiza\u0163ie sus\u0163inute de traineri sau psihologi; s\u0103 promoveze un program de lucru s\u0103n\u0103tos; s\u0103 ia \u00een considerare problemele culturii organiza\u0163ionale \u015fi s\u0103 le reconstruiasc\u0103 pe un sistem de valori s\u0103n\u0103tos; s\u0103 elaboreze o politic\u0103 de s\u0103n\u0103tate mental\u0103 facilit\u00e2nd angaja\u0163ilor servicii de consiliere, sesiuni de psihoterapie acoperite de poli\u0163a de asigurare a companiei; s\u0103 clarifice rolurile \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile din fi\u015fa postului; s\u0103 organizeze \u00eent\u00e2lniri cu echipa \u00een mod regulat; s\u0103 \u00eencurajeze o politic\u0103 a u\u015filor deschise pentru a ajuta membrii echipei s\u0103 poat\u0103 comunica mai eficient unele dificult\u0103\u0163i pe care le au; s\u0103 respecte via\u0163a membrilor echipei lor din afara biroului; s\u0103 opreasc\u0103 angaja\u0163ii din a munci peste program atunci c\u00e2nd este nevoie.<\/p>\n

\n\u015ei ea este de p\u0103rere c\u0103 primul pas pentru a veni \u00een sprijinul angaja\u0163ilor afecta\u0163i de burnout poate fi f\u0103cut prin organizarea unor sesiuni de consiliere sau psihoterapie individual\u0103, unde ace\u015ftia pot fi deschi\u015fi s\u0103 discute despre dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate nu doar \u00een via\u0163a profesional\u0103, ci \u015fi \u00een cea personal\u0103, urmat\u0103 de psihoterapia de grup \u00een cadrul unei echipe, unde at\u00e2t managerul c\u00e2t \u015fi angaja\u0163ii pot restabili o interac\u0163iune s\u0103n\u0103toas\u0103 conform\u0103 scopurilor. \u201e\u00cen final, teambuilding-urile unde managerii \u015fi echipele lor se pot conecta prin jocuri de echip\u0103 \u015fi prin a se cunoa\u015fte \u00een afara muncii din organiza\u0163ie prin tehnici bazate pe comunicare, empatie, altruism \u015fi amuzament, sunt \u015fi ele metode de  \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a calit\u0103\u0163ii muncii \u015fi rela\u0163iei dintre angaja\u0163i, \u00een cadrul organiza\u0163iei.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

\nM\u0103d\u0103lina B\u0103lan sus\u0163ine la r\u00e2ndul s\u0103u c\u0103 programele de EAP, mindfulness sau psihoterapia unu la unu, pe cont propriu, pot fi interven\u0163ii utile \u00een tratarea acestui fenomen. \u201eDin ce \u00een ce mai multe organiza\u0163ii se uit\u0103 \u015fi \u00een plan local la programe de preven\u0163ie, de educare a angaja\u0163ilor. \u00cens\u0103 crucial\u0103 este calitatea liderilor din organiza\u0163ii, pentru c\u0103 este dovedit prin numeroase studii c\u0103 personalitatea acestora determin\u0103 anumite practici organiza\u0163ionale care pot men\u0163ine nivelul de wellbeing al angaja\u0163ilor la un nivel optim sau pot contribui la burnout. Un manager perfec\u0163ionist, narcisit, cu un stil de tip \u00abcomand\u0103 \u015fi controleaz\u0103\u00bb, volatil emo\u0163ional \u015fi impulsiv va genera un stres continuu \u00een r\u00e2ndul angaja\u0163ilor.\u201d<\/p>\n

\nPe de alt\u0103 parte, Florin Godean spune faptul c\u0103, de\u015fi acest tip de programe reprezint\u0103 o solu\u0163ie bun\u0103, \u201em\u0103 tem c\u0103 sunt o solu\u0163ie temporar\u0103. Mediul de munc\u0103 trebuie s\u0103 fie organizat \u00een jurul unei comunit\u0103\u0163i de oameni care se v\u0103d fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 m\u0103car de c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Socializarea la locul de munc\u0103 este foarte important\u0103 \u015fi va rezolva multe din problemele de wellbeing cu care companiile se confrunt\u0103 acum.\u201d<\/p>\n

\nUn aspect pozitiv este c\u0103, potrivit lui Alexandru Bu\u015fil\u0103, oamenii renun\u0163\u0103 treptat la preconcep\u0163iile legate de ajutoarele psihologice. El crede c\u0103 procesul ar putea fi accelerat de sus\u0163inerea antreprenoriatului social \u015fi realizarea programelor de informare aplicat\u0103. \u201e\u00cen plus, procesul ar ajuta oamenii s\u0103 \u00ee\u015fi exerseze mai mult empatia \u015fi ar reduce nivelul de judec\u0103\u0163i pripite din cadrul societ\u0103\u0163ii.\u201d<\/p>\n

\nProcesul este valabil \u015fi \u00een sens invers, iar angaja\u0163ii \u00een regim remote ar trebui s\u0103 aib\u0103, \u00een opinia sa, o idee solid\u0103 asupra spa\u0163iului de munc\u0103, \u00een contextul \u00een care nu mai \u015ftiu s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre weekend \u015fi o zi din timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. \u00cen consecin\u0163\u0103, ace\u015ftia \u00ee\u015fi pot alege un loc din cas\u0103 pe care s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103 exclusiv pentru lucru, refuz\u00e2nd s\u0103 munceasc\u0103 \u00een pat sau pe canapeaua dedicat\u0103 filmelor \u015fi serialelor \u015fi aleg\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u015fi delimiteze clar orele de munc\u0103 de orele libere.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nSolu\u0163ia pentru a preveni burnoutul: tr\u0103ie\u015fte \u00een prezent<\/strong><\/p>\n

\nCa metod\u0103 de preven\u0163ie a burnoutului, at\u00e2t Anita D\u0103nciulescu, c\u00e2t \u015fi Karol-Julien Wild recomand\u0103 s\u0103 fim mai ancora\u0163i la realit\u0103\u0163ile prezentului. \u201eDorin\u0163a de autocunoa\u015ftere, compasiunea fa\u0163\u0103 de sine, prioritizarea odihnei \u015fi practicile de mindfulness, limitarea folosirii re\u0163elelor de social media \u015fi practicarea unui sport sunt variante foarte eficiente \u015fi de lung\u0103 durat\u0103 \u00een combaterea burnoutului de acas\u0103 \u015fi nu numai\u201d, spune D\u0103nciulescu. Pe de alt\u0103 parte, Wild este de p\u0103rere c\u0103 unul dintre cei mai protectivi factori \u00eempotriva burnoutului este reprezentat de rela\u0163iile umane, \u201e\u015fi aici nu m\u0103 refer numai la rela\u0163iile str\u00e2nse, profunde, intime, ci chiar \u015fi la interac\u0163iuni de small talk, socializare, schimb de idei profesionale sau sentimentul de apartenen\u0163a la un grup. Sunt nenum\u0103rate dovezi \u015ftiin\u0163ifice care sus\u0163in faptul c\u0103 rela\u0163iile sociale contribuie nu numai la starea de fericire, c\u00e2t \u015fi la longevitate, astfel nu este nicio surpriz\u0103 c\u0103 socializarea este un factor de protec\u0163ie \u00eempotriva burnoutului.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201ePrincipala cauz\u0103 a burnoutului unei echipe este legat\u0103 de deadline-urile nerealiste \u015fi distribu\u0163ia inegal\u0103 a volumului de munc\u0103.\u201d<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n

\nAnita-Valentina D\u0103nciulescu, psiholog clinician, psiholog eduqca\u0163ional \u015fi psihoterapeut experien\u0163ial<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nDiversitatea \u015fi activit\u0103\u0163ile cu rol de deconectare de la idei care sporesc nivelul de stres reprezint\u0103, de aemenea, \u201emetode care s\u0103 fie \u00eenglobate \u00een stilul de via\u0163\u0103 ca \u015fi o practic\u0103 standard de preven\u0163ie a burnoutului\u201d, spune el. \u201eMai concret, activit\u0103\u0163i ca fotografia, sportul, yoga, cititul sau alte activit\u0103\u0163i care presupun ca mintea s\u0103 fie ocupat\u0103 cu activitatea respectiv\u0103.\u201d \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, adaug\u0103 Wild, cheia pentru prevenirea burnoutului st\u0103 \u015fi \u00eentr-un stil de via\u0163\u0103 echilibrat \u00een ce prive\u015fte somnul, alimenta\u0163ia \u015fi activit\u0103\u0163ile de deconectare, la nivelul la care s\u0103 devin\u0103 o rutin\u0103 men\u0163inut\u0103 u\u015for pe termen lung. \u201ePunctarea acestei p\u0103r\u0163i este, \u00een perioadele \u00een care lucr\u0103m de acas\u0103, cu at\u00e2t mai important\u0103. C\u00e2nd volumul de munc\u0103 este suficient de crescut, putem avea tendin\u0163a s\u0103 diminu\u0103m timpul petrecut cu aceste activit\u0103\u0163i importante pentru o via\u0163\u0103 echilibrat\u0103. Uneori putem s\u0103 ajungem s\u0103 lucr\u0103m mai mult de acas\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 am fi la birou, \u00een cazul \u00een care dispunem de factori de risc interni ca perfec\u0163ionismul.\u201d<\/p>\n

\nAlexandru Bu\u015fil\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, crede c\u0103 noi \u00een\u015fine avem, \u00een primul r\u00e2nd, datoria de a ne pune pe primul plan \u015fi, dac\u0103 ne sim\u0163im epuiza\u0163i, trebuie s\u0103 cerem ajutorul managerului. \u201eDac\u0103 lucr\u0103m \u00eentr-un mediu toxic din punct de vedere social, e bine s\u0103 ne asum\u0103m c\u0103 suntem \u015fi noi responsabili. Dac\u0103 plou\u0103 afar\u0103 \u015fi ne ud\u0103m, e de vin\u0103 ploaia pentru c\u0103 nu ne-am ad\u0103postit sau c\u0103 nu ne-am luat o umbrel\u0103?\u201d \u00cen plus, el subliniaz\u0103 importan\u0163a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii faptului c\u0103 \u201emuncim ca s\u0103 tr\u0103im, nu invers\u201d, \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 nu uit\u0103m s\u0103 ne relax\u0103m.<\/p>\n

\nO solu\u0163ie ar putea consta \u00eentr-o tradi\u0163ie din \u0163\u0103rile nordice numit\u0103 lill\u00f6rdag (mica s\u00e2mb\u0103t\u0103), prin care oamenii \u00ee\u015fi aleg c\u00e2teva ore din timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, de obicei miercuri seara, pentru a-\u015fi re\u00eenc\u0103rca bateriile printr-o serie de activit\u0103\u0163i relaxante, efectuate \u2013 de regul\u0103 \u2013 cu un grup restr\u00e2ns de prieteni.<\/p>\n

\n\u201eDin perspectiva mea exist\u0103 o singur\u0103 via\u0163\u0103. \u015ei atunci ne r\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 ne asum\u0103m misiunea de a avea o via\u0163\u0103 c\u00e2t putem noi de bun\u0103 pe parcursul \u00eentregii zile. Dac\u0103 le separ\u0103m exist\u0103 riscul s\u0103 ajungem s\u0103 le folosim una \u00eempotriva celeilalte. \u00cemi scuz agresivitatea de acas\u0103 prin stresul acumulat la munc\u0103 sau justific lipsa de rezultate de la job prin toxicitatea rela\u0163iei de familie. Pericolul cel mai mare este dat de faptul c\u0103 dac\u0103 am o via\u0163\u0103 profesional\u0103 de nota zece \u015fi o via\u0163\u0103 personal\u0103 de nota cinci, e foarte posibil s\u0103-mi doresc at\u00e2t de mult s\u0103-mi p\u0103strez via\u0163a profesional\u0103 la o not\u0103 ridicat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai pot sau s\u0103 nu mai vreau s\u0103 investesc timp \u015fi energie \u015fi \u00een via\u0163a personal\u0103 \u2013 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne de nota cinci.\u201d<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201ePericolul cel mai mare este dat de faptul c\u0103 dac\u0103 am o via\u0163\u0103 profesional\u0103 de nota zece \u015fi o via\u0163\u0103 personal\u0103 de nota cinci, e foarte posibil s\u0103-mi doresc at\u00e2t de mult s\u0103-mi p\u0103strez via\u0163a profesional\u0103 la o not\u0103 ridicat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai pot sau s\u0103 nu mai vreau s\u0103 investesc timp \u015fi energie \u015fi \u00een via\u0163a personal\u0103 \u2013 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne de nota cinci.\u201d<\/strong><\/span><\/p>\n

\nAlexandru Bu\u015fil\u0103, psiholog, fondator al proiectului Cortul Terapeutic \u015fi pre\u015fedinte al asocia\u0163iei Enable Emotions<\/strong><\/span><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O pandemie, \u015fedin\u0163e zilnice, rapoarte interminabile, deadline-uri nerealiste, monitorizarea orei de logare \u015fi delogare din sistem, telefoane primite \u00een afara programului, ore suplimentare, mailuri trimise sau primite t\u00e2rziu \u00een noapte, comunicare deficitar\u0103, stres continuu, lipsa unui spa\u0163iu de lucru personal. Rezultatul? Burnoutul, un fenomen amplificat de criza sanitar\u0103 actual\u0103, cu impact devastator at\u00e2t la nivel […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,698,512],"tags":[192,48546,10300,21180,7606,14847,7086],"class_list":["post-193147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-cover-story","category-revista-bm","tag-angajati","tag-burnoutul","tag-epuizare","tag-fenomen","tag-munca","tag-pandemie","tag-psiholog"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/193147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=193147"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/193147\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=193147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=193147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=193147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}