{"id":192155,"date":"2021-03-19T14:25:36","date_gmt":"2021-03-19T14:25:36","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=192155"},"modified":"2021-03-19T14:25:36","modified_gmt":"2021-03-19T14:25:36","slug":"dezvaluiri-dupa-20-de-ani-din-spatele-usilor-inchise-de-la-bnr-ce-s-a-intamplat-de-fapt","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=192155","title":{"rendered":"Dezv\u0103luiri dup\u0103 20 de ani din spatele u\u015filor \u00eenchise de la BNR. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat de fapt"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 Eugen R\u0103dulescu este unul dintre cei mai cunoscu\u0163i directori din Banca Na\u0163ional\u0103, acum este directorul Direc\u0163iei de Stabilitate Financiar\u0103, iar \u00een anii \u201990 a fost directorul Direc\u0163iei de Politic\u0103 Monetar\u0103 \u00een perioada cea mai complicat\u0103, atunci c\u00e2nd infla\u0163ia ajungea  \u015fi la 300% (acum este 3,16%!) \u015fi cu o depreciere major\u0103 a cursului leu\/dolar, care cre\u015ftea \u015fi cu 10% \u00eentr-o zi (anul trecut, c\u00e2nd a fost criz\u0103, a crescut cu 1,88%) \u2666<\/strong> Foarte pu\u0163ini \u015ftiu sau \u00ee\u015fi mai aduc aminte c\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000 Eugen R\u0103dulescu a fost pre\u015fedintele B\u0103ncii Agricole, atunci c\u00e2nd sistemul bancar \u015fi financiar erau \u00een aer din cauza c\u0103derii Bancorex, a av\u00e2ntului luat de b\u0103ncile populare \u015fi apoi a c\u0103derii FNI, cel mai mare fond mutual, controlat de Sorin Ovidiu V\u00e2ntu \u015fi care a l\u0103sat \u00een urm\u0103 o gaur\u0103 de 300 de milioane de dolari \u2666<\/strong>  <\/b><\/p>\n

\nDin cauza creditelor neperformante acumulate ca urmare a politicii generoase a guvernelor de finan\u0163are a agriculturii, dar f\u0103r\u0103 a mai lua bani \u00eenapoi, Banca Agricol\u0103 ajunsese plin\u0103 de credite neperformante, iar FMI cerea lichidarea ei, ca de altfel \u015fi a Bancorex \u2666<\/strong> Pentru Bancorex, care era cea mai mare banc\u0103 din Rom\u00e2nia, s-a g\u0103sit varianta scoaterii creditelor neperformante \u00een afara bilan\u0163ului, iar partea bun\u0103 s\u0103 fie preluat\u0103 de BCR \u2666<\/strong> \u00cen \u00eencercarea de a rezolva problema \u015fi la Banca Agricol\u0103, Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR \u015fi prim-ministru \u00een anul 2000, i-a trimis pe Eugen R\u0103dulescu \u015fi Vasile Ifrim, director din BNR, la Banca Agricol\u0103, s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 pot s\u0103 opereze o restructurare a b\u0103ncii \u015fi ulterior s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie pentru viitor <\/b><\/p>\n

\n\u2666 <\/strong>\u00centr-o opinie scris\u0103 \u00een seria ZF 30 de ani de sistem bancar \u00een Rom\u00e2nia, Eugen R\u0103dulescu poveste\u015fte, dup\u0103 20 de ani, cum a fost atunci, cum a preluat mandatul de pre\u015fedinte al B\u0103ncii Agricole, ce a g\u0103sit acolo, cum a f\u0103cut restructurarea unei b\u0103nci care avea o re\u0163ea extrem de \u00eentins\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, cu personal foarte mare \u015fi cu sisteme r\u0103mase \u00een urm\u0103 \u2666<\/strong> R\u0103dulescu vine cu informa\u0163ii inedite, care nu au mai fost spuse niciodat\u0103 (\u201ePentru a avea m\u00e2n\u0103 liber\u0103, am cerut  s\u0103 nu mai fie Consiliu de Administra\u0163ie, care ne-ar fi putut pune piedici.  <\/b><\/b><\/p>\n

\nPentru  a face restructurarea eficient\u0103, deciziile trebuiau luate rapid, iar banca a fost condus\u0103 de doar doi oameni\u201c) \u2666 <\/strong>Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Banca Agricol\u0103 avea interdic\u0163ie de a acorda credite, pentru a avea venituri, Eugen R\u0103dulescu a g\u0103si solu\u0163ia de a introduce \u015fi a promova masiv cardurile de credit! El a fost printre pu\u0163inii care au crezut c\u0103 banca poate fi restructurat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t, ulterior, s\u0103 poat\u0103 fi privatizat\u0103 \u2666<\/strong> \u00cen final, banca \u015fi-a g\u0103sit un cump\u0103r\u0103tor, un fond de investi\u0163ii american, pentru ca apoi s\u0103 intre \u00een joc grupul austriac Raiffeisen, care, dup\u0103 preluare, a f\u0103cut din Banca Agricol\u0103 una dintre cele mai importante b\u0103nci din Rom\u00e2nia (este pe locul 5), cu o valoare de pia\u0163\u0103 de peste 1,5 mld. euro \u015fi care \u00een 2020 a raportat un profit de 135 mil. euro, la active de 10,6 mld euro. Cristian Hostiuc<\/strong><\/em><\/b><\/b><\/p>\n

\n <\/b><\/b><\/p>\n

\n\u201c<\/strong><\/span>Eugen R\u0103dulescu: O istorie de succes, restructurarea B\u0103ncii Agricole<\/strong><\/span><\/b><\/b><\/p>\n

\nDe unde am pornit<\/strong><\/span><\/b><\/b><\/p>\n

\nDrumul de la economia de co\u00adman\u00add\u0103 la o eco\u00adno\u00admie de pia\u0163\u0103 func\u00ad\u0163io\u00ad\u00ad\u00adnal\u0103 a fost lung \u015fi a\u00adne\u00ad\u00advoios. Au fost mul\u00adte rateuri, iar politicile c\u0103ldicele au pre\u00adlungit perioada de tranzi\u0163ie. Totu\u015fi, au fost \u015fi episoade care s-au \u00eencheiat cu succes, de\u015fi parc\u0103 prea avem ten\u00addin\u00ad\u00ad\u0163a de a le ignora. A\u015f \u00eencerca s\u0103 scriu despre unul din aceste episoade: res\u00adtruc\u00ad\u00ad\u00adturarea \u015fi privati\u00adzarea B\u0103ncii Agricole.<\/p>\n

\nAm s\u0103 \u00eencep istorisirea cu trei ani \u015fi jum\u0103tate \u00eenainte de a \u00eencepe restructurarea b\u0103ncii. \u00cen prim\u0103vara anului 1996, o ini\u0163iativ\u0103 parlamentar\u0103, sus\u0163inut\u0103 entuziast de \u00eentregul spectru politic, a prev\u0103zut acordarea unor credite substan\u0163iale pentru domeniul agricol, \u00een condi\u0163ii de favoare, pe seama emisiunii monetare a B\u0103ncii Na\u0163ionale. Aceast\u0103 lege a trecut ca fulgerul prin ambele camere ale Parlamentului, \u00een aceea\u015fi zi \u2013 ceea ce nu-mi amintesc s\u0103 se mai fi \u00eent\u00e2mplat vreodat\u0103 \u00een Parlament.<\/p>\n

\nDoar c\u0103 aceast\u0103 lege este o perfect\u0103 ilustrare a dictonului potrivit c\u0103ruia drumul spre iad este pavat cu bune inten\u0163ii. Astfel, legiuitorul a prev\u0103zut totalul creditelor ce vor fi acordate pentru activitatea agricol\u0103, o sum\u0103 care dep\u0103\u015fea echivalentul \u00een lei a 350 de milioane de dolari SUA, sum\u0103 care ad\u0103uga nu mai pu\u0163in de o treime \u00een plus la toate creditele acordate de Banca Na\u0163ional\u0103 siste\u00admului bancar \u00een acel moment. Voi trece peste implica\u0163iile macroe\u00adcono\u00admice ale unei emisiuni monetare de asemenea propor\u0163ii, pe care legiuitorul a decis-o f\u0103r\u0103 a c\u00e2nt\u0103ri consecin\u0163ele. Ironia soartei era c\u0103 la vremea respectiv\u0103 condu\u00adceam Direc\u0163ia de Politic\u0103 Monetar\u0103 a B\u0103ncii Na\u0163io\u00adnale \u015fi aveam co\u015fmaruri legate de modul cum ar putea fi limitat impactul infla\u0163ionist atras de dimensiunea emisi\u00adunii mone\u00adtare decise \u00een Parla\u00adment. Mult mai r\u0103u dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eens\u0103, legea avea o prevedere nemai\u00ad\u00eent\u00e2l\u00adnit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u015fi ale c\u0103rei urm\u0103ri s-au dovedit a fi devastatoare. Legea spunea c\u0103 produ\u00adc\u0103torii agricoli \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i poten\u0163iali beneficiari pot angaja credite chiar \u00een situa\u0163ia \u00een care ace\u015ftia \u00eenregistrau credite restante \u015fi dob\u00e2nzi neachitate din anii anteriori, care se ree\u015faloneaz\u0103 la plat\u0103 \u00een anii 1997 \u015fi 1998.<\/p>\n

\nBanca Agricol\u0103 era furnizorul consacrat de credite pentru activitatea acoperit\u0103 de aceast\u0103 lege \u015fi ea a acordat aproape 90 la sut\u0103 din creditele cu aceast\u0103 destina\u0163ie. Faptul \u00eens\u0103 c\u0103 legea prevedea explicit eligibilitatea pentru asemenea credite a debitorilor care \u00eenregistrau restan\u0163e era de natur\u0103 s\u0103 genereze hazard moral pe o scar\u0103 f\u0103r\u0103 precedent \u015fi s\u0103 transforme de la bun \u00eenceput o parte a creditelor acordate \u00een pierdere pentru banc\u0103. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat, \u015fi \u00eenc\u0103 pe o scar\u0103 cu mult mai larg\u0103 dec\u00e2t putea fi anticipat. Ini\u0163ial, banca a \u00eenregistrat scriptic o ameliorare considerabil\u0103 a situa\u0163iei sale financiare, \u00eentruc\u00e2t toate creditele neperformante care se \u00eenscriau \u00een prevederile legii la \u00eenceputul anului 1996 au fost \u201csp\u0103late\u201c \u015fi transformate \u00een credite bune p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 1998. Atunci, \u00eens\u0103, mascarada nu a mai putut fi conti\u00adnuat\u0103, iar banca s-a reg\u0103sit \u00eentr-o situa\u0163ie financiar\u0103 imposibil\u0103, cu credi\u00adtele afe\u00adrente sectorului agricol deve\u00adnite neper\u00adformante \u00eentr-o fabuloas\u0103 pro\u00adpor\u0163ie de 80 la sut\u0103 \u015fi cu o pierdere net\u0103 pentru banc\u0103 ce dep\u0103\u015fea contra\u00adva\u00adloarea a 150 mil. dolari la momentul respectiv.<\/p>\n

\n\u00cen mod evident, aceast\u0103 stare de lucruri nu s-a n\u0103scut \u00eentr-un singur an. Ea a fost de fapt inevitabil\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u00een loc s\u0103 fac\u0103 restructurare sau reorganizare \u00een agricultur\u0103, autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au pre\u00adferat s\u0103 acorde credite cu dob\u00e2nd\u0103 puternic subven\u0163ionat\u0103, \u00een ani \u00een care in\u00adfla\u0163ia din \u0163ara noastr\u0103 se m\u0103sura cu 3 cifre, deci pierderea din agricultur\u0103 se \u201etopea\u201c \u00een oala mare a infla\u0163iei. Legea 20\/1996 a \u015fters cu buretele toate pierderile care existau \u00eenainte \u015fi a generat un poten\u0163ial formidabil pentru acumularea de noi \u015fi tot mai mari pierderi. Pierderi care nu-i \u00eengrijorau nici pe debitori, nici pe creditori, \u00eentruc\u00e2t a\u015fteptau \u00eencrez\u0103tori o nou\u0103 iert\u0103ciune. Aceasta nu a mai venit, iar Banca Agricol\u0103 a ajuns \u00een stare de faliment nedeclarat. Venise vremea decont\u0103rii lipsei politicii agricole a autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne.<\/p>\n

\n\u015ei ajungem astfel la momentul \u00een care a fost pus\u0103 cu mare acuitate problema rezolv\u0103rii, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, a situa\u0163iei de faliment a B\u0103ncii Agricole. Eram \u00een toamna anului 1999, iar criza financiar\u0103 interna\u0163io\u00adna\u00adl\u0103 se suprapunea ritmului lent al refor\u00admelor \u00een \u0163ara noastr\u0103, ceea ce s-a tradus \u00een sc\u0103derea rezervelor valutare p\u00e2n\u0103 aproape de pierderea lor complet\u0103 \u015fi nevoia unui sprijin financiar de mare amploare din partea B\u0103ncii Mondiale \u015fi a Fondului Monetar Interna\u0163ional.  De data aceasta, cele dou\u0103 organisme finan\u00adci\u00adare interna\u0163ionale nu s-au mai mul\u0163umit cu ajust\u0103ri la nivel macro\u00adeco\u00adnomic. Ele au cerut ca procesul de restructurare a economiei s\u0103 devin\u0103 efectiv, iar sistemul financiar al \u0163\u0103rii s\u0103 fie redesenat pe baze s\u0103n\u0103toase. Numele a dou\u0103 b\u0103nci revenea insis\u00adtent \u00een toate discu\u0163iile cu institu\u0163iile inter\u00adna\u0163ionale: Bancorex \u015fi Banca Agricol\u0103. Credibilitatea extern\u0103 a \u0163\u0103rii era legat\u0103 de rezolvarea situa\u0163iei celor dou\u0103 b\u0103nci. Pentru Bancorex a fost identificat\u0103 solu\u0163ia absorbirii de c\u0103tre Banca Comercial\u0103 Rom\u00e2n\u0103, iar pierderile acesteia, care se cifrau la echivalentul \u00een lei a circa 2 miliarde de dolari, au fost acoperite prin preluarea \u00een contul statului a cre\u00additelor neper\u00adfor\u00ad\u00admante aferente. Venise \u00eens\u0103 \u015fi r\u00e2n\u00addul B\u0103ncii Agricole. Aceasta \u00eenre\u00adgistra pierderi totale de peste zece ori mai mici dec\u00e2t Bancorex, dar dimen\u00adsiunea conside\u00adrabil\u0103 a b\u0103ncii, care avea sute de unit\u0103\u0163i \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103, nu \u00eei permitea s\u0103 urmeze un scenariu asem\u0103n\u0103tor celui prin care a trecut Bancorex. Pen\u00adtru Banca Agricol\u0103 se punea doar pro\u00adblema falimentului sau a restructur\u0103rii din temelii, urmat\u0103 de privatizarea b\u0103ncii. Acesta a fost momentul \u00een care, proasp\u0103t revenit la Bucure\u015fti, dup\u0103 mai bine de doi ani \u00een care lucrasem la Fondul Monetar Interna\u00ad\u0163ional, am primit din partea guver\u00adnatorului B\u0103ncii Na\u0163ionale, Mugur Is\u0103rescu, oferta de a prelua conducerea B\u0103ncii Agricole spre a o duce c\u0103tre privatizare.<\/p>\n

\nNu a fost o decizie u\u015for de luat. \u015etiind c\u00e2te ceva din interiorul b\u0103ncii, m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 probabilitatea de a nu reu\u015fi \u00een demersul care mi se cerea era cu mult mai mare dec\u00e2t aceea de a reu\u015fi. La v\u00e2rsta de 40 de ani, nu \u00eemi sur\u00e2dea deloc ideea de a-mi lega numele de un e\u015fec profesional major. \u00cen acela\u015fi timp, \u00eens\u0103, provocarea mi se p\u0103rea formi\u00addabil\u0103. Banca avea o tradi\u0163ie excep\u0163io\u00adnal\u0103: precursorul s\u0103u, Creditul Funciar Rural, fusese \u00eenfiin\u00ad\u0163at \u00eenc\u0103 din 1872, cu 8 ani \u00eenaintea B\u0103ncii Na\u0163ionale. A salva de la faliment o asemenea institu\u0163ie mi se p\u0103rea a fi un obiectiv ce merit\u0103 accep\u00adtat, cu toate riscurile implicate. Dar, \u00eenainte de a accepta, am pus c\u00e2teva con\u00ad\u00addi\u0163ii foarte tari. Existaser\u0103 expe\u00adrien\u00ad\u0163e anterioare care se \u00eenscriau lim\u00adpe\u00adde \u00een categoria \u201ea\u015fa nu\u201c; trebuia s\u0103 evit cu orice pre\u0163 repetarea vre\u00adune\u00adia din acestea, \u00eentruc\u00e2t a\u015f fi compromis \u015fi pu\u0163i\u00adnele \u015fanse de reu\u015fit\u0103 din acel moment.<\/p>\n

\nPrima condi\u0163ie era ca restruc\u00adturarea B\u0103ncii Agricole s\u0103 porneasc\u0103 pe baze net diferite comparativ cu aceea a Bancorex. Dac\u0103 publicul larg ar fi f\u0103cut o paralel\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 cazuri, exista un risc major ca cei care aveau conturi la Banca Agricol\u0103 pur \u015fi simplu s\u0103 \u00ee\u015fi mute banii la alt\u0103 banc\u0103, pentru a evita orice risc. Dac\u0103 s-ar fi generat panic\u0103 \u00een r\u00e2ndul depun\u0103torilor, b\u0103t\u0103lia era pierdut\u0103. Nu numai c\u0103 banca nu avea \u00een acel moment resurse pentru a restitui banii deponen\u0163ilor, dar ar fi r\u0103mas un fel de cochilie goal\u0103, f\u0103r\u0103 portofoliu de credite performante, f\u0103r\u0103 depozite atrase. De aceea, restructurarea B\u0103ncii Agricole trebuia s\u0103 nu semene deloc cu ceea ce fusese restructurarea Bancorex.<\/p>\n

\nA doua condi\u0163ie se referea la func\u0163ionarea \u00een continuare la Banca Agricol\u0103 a unui comitet de restruc\u00adturare, compus din persoane f\u0103r\u0103 rol executiv \u00een banc\u0103. \u00cen perioada \u00een care acest comitet a func\u0163ionat, el \u015fi-a demonstrat nu doar totala inca\u00adpa\u00adcitate de a schimba ceva efectiv, dar \u015fi faptul c\u0103 existen\u0163a unui \u00eentreg comitet nu f\u0103cea dec\u00e2t s\u0103 dilueze p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie r\u0103spunderea personal\u0103 pentru orice decizie s-ar fi adoptat.<\/p>\n

\nPlec\u00e2nd de la aceste considerente, am solicitat guvernatorului B\u0103ncii Na\u0163ionale ca Banca Agricol\u0103 s\u0103 fie condus\u0103 de trei persoane \u2013 un pre\u015fedinte \u015fi doi vicepre\u015fedin\u0163i, care s\u0103 fie investi\u0163i cu toat\u0103 r\u0103spunderea \u015fi cu toat\u0103 capacitatea de decizie pentru a face efectiv procesul de restruc\u00adturare a b\u0103ncii. \u00cen practic\u0103, asta a \u00eensemnat \u00eencetarea func\u0163ion\u0103rii comi\u00adtetului de restructurare \u015fi suspen\u00addarea consiliului de administra\u0163ie, p\u00e2n\u0103 la finalizarea procesului. Desi\u00adgur, insta\u00adlarea noii conduceri trebuia s\u0103 fie for\u00admalizat\u0103 printr-un act acoperitor din punct de vedere legal \u015fi prin demer\u00adsuri mediatice care s\u0103 arate spri\u00adjinul ne\u00adcondi\u0163ionat al autorit\u0103\u0163ilor ro\u00adm\u00e2ne pentru procesul de restructu\u00adrare a B\u0103ncii Agricole.<\/p>\n

\nToate condi\u0163iile au fost acceptate, astfel c\u0103 \u00een luna noiembrie 1999 Banca Agricol\u0103 a dob\u00e2ndit o nou\u0103 con\u00adducere, format\u0103 din subsemnatul, dl Va\u00adsile Ifrim, care provenea tot din Banca Na\u0163io\u00adnal\u0103, \u015fi dl Liviu Marica, fostul pre\u015fedinte al B\u0103ncii Agricole. La pu\u0163in\u0103 vreme de la instalare, dl Marica a primit o alt\u0103 \u00eens\u0103rcinare \u015fi a p\u0103r\u0103sit Banca A\u00adgri\u00adcol\u0103. P\u00e2n\u0103 la finalizarea privati\u00adz\u0103rii, conducerea b\u0103ncii a fost asigurat\u0103 de dou\u0103 persoane, un pre\u015fedinte \u015fi un vice\u00adpre\u00ad\u015fedinte. A\u015fa a \u00eenceput experien\u0163a.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPrimul pariu: sistemul informatic<\/p>\n

\nNu am avut nevoie de prea mult timp pentru a \u00een\u0163elege c\u0103 piatra unghiular\u0103 \u00een realizarea cu succes a privatiz\u0103rii B\u0103ncii Agricole era punerea \u00een func\u0163iune a unui sistem informatic performant. Cu vreo doi ani \u00eenainte, banca \u00eencepuse demersuri pentru a prelua un sistem informatic construit pentru o banc\u0103 de retail, a\u015fa cum era Banca Agricol\u0103, \u015fi care func\u0163iona impecabil \u00een alte \u0163\u0103ri. A fost realizat un contract de colaborare cu firma care produsese acest sistem, fuseser\u0103 cheltuite deja c\u00e2teva milioane de dolari, dar contractul intrase \u00eentr-un punct mort \u015fi de vreo jum\u0103tate de an el fusese \u00eentrerupt. Conducerea b\u0103ncii avea anumite nemul\u0163umiri, iar furnizorul reclama c\u0103 nu-i fuseser\u0103 pl\u0103tite toate serviciile. Principala problem\u0103 de ordin tehnic era aceea c\u0103 sistemul informatic obliga la anumite proceduri interne, iar banca, \u00een loc s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze ea procedurile de lucru, a solicitat ca furnizorul sistemului informatic s\u0103 adapteze sistemul la fluxul activit\u0103\u0163ii b\u0103ncii. Aceasta presupunea \u00een mod evident at\u00e2t mult mai mult\u0103 manoper\u0103, adic\u0103 un cost substan\u0163ial mai mare dec\u00e2t cel care fusese luat \u00een calcul, c\u00e2t \u015fi riscul ca solu\u0163iile improvizate oferite s\u0103 nu dea rezultatele scontate. <\/p>\n

\nProblema p\u0103rea f\u0103r\u0103 ie\u015fire, iar aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t con\u00addu\u00adcerea Direc\u0163iei Informatice nu avea deloc \u00eencredere \u00een sistem \u015fi p\u0103rea mai degrab\u0103 \u00eenclinat\u0103 s\u0103 arate de ce nu merge, \u00een loc s\u0103 fac\u0103 ce trebuia pentru ca el s\u0103 mearg\u0103. \u00cen fa\u0163a acestei situa\u0163ii, noi am luat dou\u0103 decizii: s\u0103 \u00eenlocuim conducerea din acel moment a Direc\u0163iei Informatice \u015fi s\u0103 numim o echip\u0103 cu oameni tineri, bine preg\u0103ti\u0163i \u015fi dornici s\u0103 se afirme. L-am ales pentru aceast\u0103 pozi\u0163ie pe mai t\u00e2n\u0103rul nostru coleg din Banca Na\u0163ional\u0103, dl C\u0103lin Rangu, care \u00eendeplinea toate condi\u0163iile necesare. A doua decizie a fost ca, \u00een loc s\u0103 adapt\u0103m sistemul la procedurile de lucru din banc\u0103, s\u0103 adapt\u0103m procedurile de lucru la sistemul care, oricum, \u00ee\u015fi ar\u0103tase cu prisosin\u0163\u0103 performan\u0163a opera\u0163ional\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri. Am reluat negocierea cu furnizorul extern, \u015ftiind c\u0103 ambele p\u0103r\u0163i au tot interesul ca procesul s\u0103 se finalizeze cu succes. Am ajuns la o \u00een\u0163elegere \u015fi am transmis urm\u0103torul mesaj \u00een banc\u0103: \u201eFinalizarea siste\u00admu\u00adlui informatic este o prioritate absolut\u0103, un obiectiv strategic. Dac\u0103 nu avem sistem informatic nu vom avea priva\u00adtizare, iar banca se va \u00een\u00adchide. \u00centregul proces va fi coordonat de dl C\u0103lin Rangu, care are \u00eentregul suport al con\u00addu\u00adcerii b\u0103ncii pentru a reu\u015fi \u00een de\u00admersul s\u0103u. A\u015ftept de la dumnea\u00advoas\u00adtr\u0103 deplina cooperare pentru finali\u00adzarea \u015fi punerea \u00een func\u0163iune a siste\u00admului\u201c.<\/p>\n

\nMunca pentru punerea \u00een func\u0163iune a sistemului era \u00een toi c\u00e2nd am fost convocat la Banca Na\u0163ional\u0103 de guvernatorul \u00een exerci\u0163iu, dl Emil Ghizari (pentru c\u0103, \u00eentre timp, guvernatorul Is\u0103rescu fusese numit prim-ministru). Dl Ghizari m-a \u00eentrebat mai multe lucruri legate de cum merge procesul de restructurare \u015fi a ajuns \u00een final la punctul critic: de ce am decis s\u0103 realiz\u0103m sistemul informatic? I-am r\u0103spuns c\u0103 nu am putea privatiza pere\u0163i; dac\u0103 vrem s\u0103 reu\u015fim, trebuie s\u0103 avem un business care s\u0103 func\u0163ioneze, iar o banc\u0103 de retail este de neconceput \u00een afara unui sistem informatic adecvat. Dar dac\u0103 nu reu\u015fe\u015fte privatizarea? m-a \u00eentrebat dl Ghizari. I-am r\u0103spuns c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 pierderile deja \u00eenregistrate de banc\u0103, de peste 150 de milioane de dolari, plus un estimat de \u00eenc\u0103 100 de mili\u00adoane de dolari, c\u00e2t ar fi fost nota de plat\u0103 din desfiin\u0163area b\u0103ncii, am aduna \u00een plus c\u00e2teva milioane de dolari, c\u00e2t costa finalizarea sistemului. Dar dac\u0103 vom avea acest sistem, avem o \u015fans\u0103 real\u0103 s\u0103 privatiz\u0103m banca. Ceea ce \u00een final s-a \u00eent\u00e2mplat. Sistemul informatic a fost primul pariu c\u00e2\u015ftigat. Echipa condus\u0103 de C\u0103lin Rangu a f\u0103cut o treab\u0103 formidabil\u0103.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nAl doilea pariu: cardurile bancare<\/p>\n

\nUna dintre cele mai \u00eempo\u00adv\u0103r\u0103toare condi\u0163ii \u00een care s-a desf\u0103\u00ad\u015furat restructurarea B\u0103ncii Agricole a fost aceea c\u0103 banca nu avea dreptul de a mai acorda credite p\u00e2n\u0103 la privatizare. Portofoliul uria\u015f de credite neperformante acumulate era f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o bun\u0103 explica\u0163ie pentru aceast\u0103 restric\u0163ie (care a fost de altfel cuprins\u0103 explicit \u00een acordul cu Banca Mondial\u0103). Dar cum poate func\u0163iona o banc\u0103 dac\u0103 nu \u00ee\u015fi exercit\u0103 principala sa atribu\u0163iune, aceea de a acorda credite? O parte a r\u0103spunsului a fost dezvoltarea altei linii de business: cardurile bancare. Aceasta exista deja \u00een banc\u0103. Era o \u00eentreag\u0103 echip\u0103 care se ocupa cu acest domeniu, dar rezul\u00adtatele erau modeste. Nu contri\u00adbuiau nici situa\u0163ia de la acel moment din \u0163ar\u0103, c\u00e2nd publicul nu era obi\u015fnuit deloc cu ideea de a utiliza cardurile pentru altceva dec\u00e2t a scoate numerar de la bancomat; nici conducerea b\u0103ncii nu avea prea mare \u00eencredere \u00een aceast\u0103 linie de business \u015fi nici sistemul informatic nu era de vreun ajutor. Noul sistem informatic a oferit \u00eens\u0103 suportul tehnic indispensabil, mesajul noii conduceri a b\u0103ncii a fost completat de stabilirea unor criterii de performan\u0163\u0103 la nivelul fiec\u0103rei sucur\u00adsale jude\u0163ene \u00een dezvoltarea activit\u0103\u0163ii de carduri, iar echipa condus\u0103 de dl Cristian Tudorancea nu a\u015ftepta altceva dec\u00e2t s\u0103 primeasc\u0103 m\u00e2n\u0103 liber\u0103 pentru a se desf\u0103\u015fura cu toat\u0103 priceperea ei.<\/p>\n

\nLucrurile au mers foarte bine. Banca Agricol\u0103 a devenit un juc\u0103tor im\u00adportant pe pia\u0163a local\u0103 de carduri, ceea ce a permis at\u00e2t cre\u015fterea bilan\u00ad\u0163ului b\u0103ncii cu sumele atrase de la clien\u0163i pen\u00adtru cardurile de debit, c\u00e2t \u015fi ob\u0163i\u00adnerea unor venituri, nu deosebit de mari, dar importante pentru a p\u0103s\u00adtra banca pe linia de plutire. Un pariu c\u00e2\u015ftigat.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nPartea grea a restructur\u0103rii b\u0103ncii<\/p>\n

\nP\u00e2n\u0103 aici m-am referit la partea restruc\u00adtur\u0103rii reprezentat\u0103 de cons\u00adtruc\u00ad\u0163ie. Dar procesul avea \u015fi o component\u0103 mult mai delicat\u0103, mai dificil de \u00eenf\u0103ptuit: componenta pe care a\u015f a\u015feza-o \u00een categoria reducerii drastice a cos\u00adturilor, pentru ca banca s\u0103 poat\u0103 rede\u00adveni profitabil\u0103. Aici, au existat trei direc\u0163ii distincte de ac\u0163iune. Prima a fost cur\u0103\u0163irea activelor, care a presupus \u00een primul r\u00e2nd recuperarea \u00een c\u00e2t mai mare m\u0103sur\u0103 a creditelor acordate  \u015fi devenite neperformante. Au fost create grupe operative \u00een unit\u0103\u0163ile din teri\u00adto\u00adriu, au fost stabilite \u0163inte canti\u00adtative, uneori a fost schim\u00adbat\u0103 condu\u00adcerea unit\u0103\u0163ilor cu rezul\u00adtate mai slabe. Insis\u00adten\u0163a ar\u0103tat\u0103 \u00een urm\u0103\u00adrirea debi\u00adtorilor a avut uneori rezultate remar\u00adcabile, \u00eentruc\u00e2t au fost suficient de mul\u0163i cei care au \u00een\u0163eles c\u0103 risc\u0103 mult mai mult dac\u0103 nu pl\u0103tesc dec\u00e2t dac\u0103 rambur\u00adseaz\u0103 creditele. Cur\u0103\u0163irea acti\u00advelor a presu\u00adpus de asemenea elimi\u00adnarea unor pla\u00adsa\u00ad\u00ad\u00ad\u00ad\u00admen\u00adte \u00een fonduri finan\u00adciare \u2013 un \u00eence\u00adput \u00eentr-un domeniu care s-a dove\u00addit destul de \u00eendoielnic, la momentul respectiv. <\/p>\n

\nA doua direc\u0163ie de ac\u0163iune a fost comprimarea costurilor de func\u0163ionare a b\u0103ncii. Este o tem\u0103 pe care a\u015f putea-o discuta pe oric\u00e2te pagini ar fi de dorit. Am folosit aici at\u00e2t experien\u0163a colegului Vasile Ifrim, c\u00e2t \u015fi toate ini\u0163iativele pe care le-au avut colaboratorii no\u015ftri din banc\u0103, la nivel central \u015fi local. Mul\u0163i au \u00een\u0163eles c\u0103, dac\u0103 reu\u015fim s\u0103 reducem costurile de func\u0163ionare, am putea reduce cu mai pu\u0163in num\u0103rul de personal \u015fi am avea o \u015fans\u0103 \u00een plus s\u0103 privatiz\u0103m banca. \u00cemi dau seama \u00eens\u0103 c\u0103 tema este destul de arid\u0103 pentru cititor. Am s\u0103 ilustrez subiectul cu dou\u0103 exemple.<\/p>\n

\nSediul central al b\u0103ncii era \u00eentr-o elegant\u0103 cl\u0103dire pe strada Sm\u00e2rdan, doar c\u0103 spa\u0163iul pentru birouri era destul de restr\u00e2ns, a\u015fa c\u0103 banca \u00eenchiriase mai multe spa\u0163ii \u00een cl\u0103diri apropiate, iar dezvoltarea sistemului informatic ar fi presupus aprob\u0103ri greu de ob\u0163inut \u015fi costuri foarte mari pentru men\u0163inerea aspectului exterior \u015fi interior al cl\u0103dirii. \u00cen aceste condi\u0163ii, banca a preluat un imobil \u00een construc\u0163ie de la un debitor al b\u0103ncii care nu mai avea resurse s\u0103 finalizeze cl\u0103direa respectiv\u0103, aflat\u0103 la ro\u015fu. La finalul procesului, toat\u0103 centrala b\u0103ncii, inclusiv partea reprezentat\u0103 de sistemul informatic, era laolalt\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 cl\u0103dire; un credit neperfor\u00admant fusese rambursat prin cedarea cl\u0103\u00addirii, toate spa\u0163iile \u00eenchiriate \u00een zona Lipscani au fost restituite proprie\u00adtarilor. P\u00e2n\u0103 dup\u0103 privatizare sediul central a r\u0103mas \u00een aceast\u0103 configu\u00adra\u00ad\u0163ie, iar costurile de operare au fost reduse semnificativ.<\/p>\n

\nSucursala municipiului Bucure\u015fti a B\u0103ncii era amplasat\u0103 pe strada Lipscani, \u00eentr-un spa\u0163iu \u00eenchiriat, care \u00eei ad\u0103postea pe cei 150 de salaria\u0163i ai sucursalei. Am identificat un spa\u0163iu mai mic, proprietate a b\u0103ncii, \u00een apropierea pie\u0163ei Alba Iulia, \u00een care era o agen\u0163ie a b\u0103ncii. L-am invitat pe directorul sucursalei municipiului Bucure\u015fti s\u0103 mergem \u00eem\u00adpreun\u0103 \u00een cl\u0103direa din apro\u00adpierea pie\u0163ei Alba Iu\u00adlia pentru a vedea cum arat\u0103 acel spa\u0163iu. Dl director mi-a spus c\u0103 este foarte frumoas\u0103 cl\u0103direa, dar este cu mult prea mic\u0103 pentru personalul sucursalei. I-am r\u0103spuns c\u0103 de asta am s\u0103 m\u0103 ocup personal. Dup\u0103 umbra care i-a trecut pe fa\u0163\u0103 am \u00een\u0163eles c\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103duse seama ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

\n\u015ei a\u015fa am ajuns la partea cea mai dificil\u0103 a restructur\u0103rii: reducerea consi\u00addera\u00adbil\u0103 a personalului. C\u00e2nd am pre\u00adluat conducerea b\u0103ncii num\u0103rul per\u00adso\u00adnalului era de circa 9.000. La privatizarea ei, r\u0103m\u0103seser\u0103 pu\u0163in peste 6.000. Acesta a fost un proces deosebit de dificil, pentru c\u0103 a presupus plecarea din banc\u0103 a unui mare num\u0103r de oameni. Era vorba despre destine uma\u00adne, iar adoptarea unor decizii \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 este \u00eentotdeauna foarte, foarte dificil\u0103. Doar c\u0103 \u00eemi era c\u00e2t se poate de clar c\u0103 fie reu\u015fim s\u0103 reducem num\u0103rul de personal \u00een suficient\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t banca s\u0103 devin\u0103 viabil\u0103, fie to\u0163i cei 9.000 de salaria\u0163i \u00ee\u015fi pierd locul de munc\u0103. De\u015fi aveam o imagine asupra magnitudinii restructu\u00adr\u0103rii, deciziile practice erau cele mai dificile. Oric\u00e2t era de greu, trebuia s\u0103 o facem.<\/p>\n

\nAu existat trei valuri de reducere a num\u0103rului de personal. \u00cen toate cele trei valuri am pornit mai \u00eent\u00e2i de la indicatorii de activitate ai unit\u0103\u0163ilor teritoriale. Practic, raportam num\u0103rul de personal la indicatori precum num\u0103r de conturi persoane fizice, sold conturi persoane fizice, num\u0103r de conturi persoane juridice, num\u0103r tranzac\u0163ii lunare \u015fi alte asemenea. Porneam de la un algoritm \u00een care cele mai bune performan\u0163e dintr-un jude\u0163 reprezentau reperul, iar celelalte jude\u0163e trebuia s\u0103 se apropie de nivelul de productivitate pe salariat pentru indicatorii acestora. \u00centregul mecanism de stabilire a algoritmului \u015fi de eviden\u0163iere a rezultatelor ini\u0163iale le discutam cu un cerc destul de mare de colegi din banc\u0103 \u015fi ascultam p\u0103rerile fiec\u0103ruia dintre ei referitor la o situa\u0163ie sau alta. Din acest proces rezulta un num\u0103r de persoane din fiecare jude\u0163 care trebuia s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 banca. Cum anume erau selecta\u0163i cei \u00een cauz\u0103? \u015ei aici am stabilit \u00eempreun\u0103 cu colegii un algoritm, \u00een care o pondere de 40 la sut\u0103 revenea condi\u0163iilor sociale (de exemplu, o mam\u0103 singur\u0103 cu doi copii primea un punctaj mai mare dec\u00e2t o persoan\u0103 nec\u0103s\u0103torit\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 persoane \u00een \u00eentre\u0163inere). O pondere de 60 la sut\u0103 revenea criteriilor profesionale, \u00eentre care calificativul profesional ob\u0163inut \u00een ultimii doi ani, experien\u0163a \u00een activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 \u015fi alte c\u00e2teva.<\/p>\n

\nDup\u0103 ce \u015ftiam exact cu c\u00e2te posturi se va reduce fiecare unitate \u00een parte \u015fi cine anume sunt cei care vor pleca, exista \u015fi posibilitatea depunerii unor \u00eent\u00e2mpin\u0103ri din partea celor care urma s\u0103 plece din banc\u0103. Acestea erau discutate de o comisie ad-hoc, care f\u0103cea propuneri conducerii executive a b\u0103ncii pentru fiecare caz \u00een parte.<\/p>\n

\nDin toat\u0103 perioada \u00een care am lucrat \u00een Banca Agricol\u0103, momentele \u00een care trebuia s\u0103 decid asupra viitorului unor persoane care lucrau \u00een banc\u0103 au fost de departe cele mai grele. Faptul c\u0103 \u00een final banca a fost privatizat\u0103, iar cei aproape 6.000 de salaria\u0163i au continuat s\u0103 lucreze \u00een noua banc\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u015fi aceast\u0103 parte a restructur\u0103rii a fost un pariu c\u00e2\u015ftigat.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nSabia lui Damocles<\/p>\n

\nNici situa\u0163ia interna\u0163ional\u0103, nici cea intern\u0103 nu erau favorabile unei privatiz\u0103ri de succes a unei b\u0103nci, cu at\u00e2t mai pu\u0163in a uneia care avusese pierderi mari; mai mult, nu era deloc sigur c\u0103 va putea rezista virajului de la o banc\u0103 de stat care execut\u0103 \u00een mare parte comenzi guvernamentale la o banc\u0103 privat\u0103 eficient\u0103, aliniat\u0103 standardelor de performan\u0163\u0103 ale altor b\u0103nci din Europa. Lumea trecuse prin criza din Asia de Sud-Est \u00een \u201897 \u015fi criza din Rusia \u00een \u201998. Rom\u00e2nia, la r\u00e2ndul ei, era \u00eentr-o criz\u0103 prelungit\u0103, iar apropierea alegerilor din toamna anului 2000 nu reprezenta un factor care s\u0103 m\u0103reasc\u0103 \u00eencrederea \u00een viitorul apropiat. Pentru toate aceste motive nu era deloc sigur c\u0103, \u015fi \u00een cazul \u00een care obiectivele restructur\u0103rii b\u0103ncii erau atinse, ar fi fost g\u0103sit\u0103 o banc\u0103 str\u0103in\u0103 care s\u0103 preia o banc\u0103 perceput\u0103 drept m\u00e2na prelungit\u0103 a statului, prea birocratic\u0103, prea pu\u0163in conving\u0103toare pentru cineva din afar\u0103. Sau, cum \u00eemi spusese o persoan\u0103 din conducerea uneia dintre b\u0103ncile care tatonaser\u0103 cump\u0103rarea B\u0103ncii Agricole, \u201ebanca are prea mult personal \u015fi prea pu\u0163in bilan\u0163 pentru a reprezenta o investi\u0163ie bun\u0103\u201c.<\/p>\n

\nDe aceea, o lung\u0103 perioad\u0103 de timp dup\u0103 ce am preluat conducerea b\u0103ncii am avut sentimentul c\u0103 \u00een fiecare zi aveam sabia lui Damocles deasupra capului. Prim-ministrul Is\u0103rescu avea \u00eencredere c\u0103 vom avea succes \u00een demersul privatiz\u0103rii b\u0103ncii, dar nu erau mul\u0163i al\u0163ii care s\u0103 fie de aceea\u015fi p\u0103rere cu el. \u00centre ace\u015ftia, \u00eens\u0103, nu pot s\u0103 nu \u00eel men\u0163ionez pe dl James Rosapepe, la vremea respectiv\u0103 am\u00adbasador al Statelor Unite la Bucure\u015fti. La numai c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce preluasem conducerea b\u0103ncii, dl. Rosapepe a anun\u0163at c\u0103 \u00eemi va face o vizit\u0103. A venit jovial \u015fi am avut o discu\u0163ie de vreo dou\u0103zeci de minute. Mi-a spus c\u0103 \u00een acel moment cu siguran\u0163\u0103 \u015ftie mai multe lucruri despre Banca Agricol\u0103 dec\u00e2t \u015ftiu eu, dar are \u00eencredere c\u0103 voi recupera rapid \u015fi voi face ceea ce trebuie pentru ca banca s\u0103 poat\u0103 fi privatizat\u0103. Roma\u00adnian American Enter\u00adprise Fund (RAEF), o entitate finan\u0163at\u0103 de Congresul Statelor Unite \u015fi condus\u0103 de dl John Klipper, cet\u0103\u0163ean ame\u00adrican de origine rom\u00e2n\u0103, va fi parte\u00adner junior al b\u0103ncii care va cump\u0103ra \u00een final Banca Agricol\u0103, iar el personal m\u0103 va sprijini p\u00e2n\u0103 la finalizarea privatiz\u0103rii. Dl Rosapepe s-a \u0163inut de cuv\u00e2nt, RAEF a r\u0103mas \u00een joc chiar atunci c\u00e2nd s-au retras unii dintre poten\u00ad\u0163ialii cump\u0103r\u0103tori ai B\u0103n\u00adcii Agricole \u015fi \u00een final a f\u0103cut echip\u0103 cu banca austriac\u0103 Raiffei\u00adsen, care a devenit proprie\u00adta\u00adrul B\u0103ncii Agricole, azi Raiffeisen Bank.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2666 Eugen R\u0103dulescu este unul dintre cei mai cunoscu\u0163i directori din Banca Na\u0163ional\u0103, acum este directorul Direc\u0163iei de Stabilitate Financiar\u0103, iar \u00een anii \u201990 a fost directorul Direc\u0163iei de Politic\u0103 Monetar\u0103 \u00een perioada cea mai complicat\u0103, atunci c\u00e2nd infla\u0163ia ajungea  \u015fi la 300% (acum este 3,16%!) \u015fi cu o depreciere major\u0103 a cursului leu\/dolar, care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[46986,11753,7661,7267,185,15127,14746,7464,48313,8037],"class_list":["post-192155","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-30-de-ani-de-sistem-bancar-in-romania","tag-banca-agricola","tag-banca-nationala","tag-banci","tag-bnr","tag-credite-neperformante","tag-eugen-radulescu","tag-mugur-isarescu","tag-restructurre","tag-sistem-bancar"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/192155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=192155"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/192155\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=192155"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=192155"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=192155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}