![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5541\/5852511\/7\/banda-pos.jpg?width=473&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\nDiferenta ar fi ca, in cazul chioscurilor, trebuie sa faca
\nsinguri platile, fara interventia comerciantilor, oricand e nevoie,
\ndat fiind ca acestea sunt functionale 24 de ore din 24. Iar pe de
\nalta parte, piata continua sa fie definita de tranzactii cu bani
\nlichizi, in proportie mai mare de 70%, crede Radu Ciorbea, ceea ce
\ninseamna ca, intre plata cu cardul a facturilor si plata cu numerar
\nla ghiseele furnizorilor, la banci sau la asemenea chioscuri,
\nromanii inclina catre varianta din urma. “Cu mentiunea ca la
\nterminalele plasate in general in zone cu trafic mare n-ar trebui
\nsa mai stea nici la coada”, spune fondatorul si directorul general
\nal ZebraPay.<\/p>\n
<\/p>\n
Compania al carei nume este inspirat de imaginea unui cod de
\nbare a inceput activitatea in iulie 2009, dar deocamdata au fost
\ninstalate doar 10 chioscuri, intrucat a fost intai nevoie de
\nnegocierea contractelor cu operatorii de telefonie, cablu si
\ninternet, cu furnizorii de utilitati, dar si cu banci, asa incat sa
\nfie acceptate si plata ratelor bancare sau a asigurarilor auto.
\nSunt in desfasurare si discutii cu companii de transport aerian,
\nterminalele urmand sa poata emite inclusiv bilete de avion, spre
\nexemplu, sau chiar bilete de tren, autobuz sau metrou.<\/p>\n
Radu Ciorbea a calatorit o saptamana in China ca sa gaseasca un
\nproducator de terminale, o firma numita KMY, pentru care a devenit
\nacum unic importator si distribuitor in Romania. Apoi a fost nevoie
\nde o platforma software pentru chioscuri. “Proiectul a inceput la
\njumatatea anului trecut, iar prima versiune functionala a fost gata
\nin decembrie”, spune Mihai-Daniel Popa, business development
\nmanager in cadrul firmei de soft specializate in solutii software
\nla cheie TechTeam Romania, responsabila de dezvoltarea
\nplatformei.<\/p>\n
In total, investitia initiala a ZebraPay va ajunge la un milion
\nde euro pana la jumatatea acestui an, realizata de Ciorbea, care
\ndetine majoritatea actiunilor din companie, impreuna cu alti doi
\nparteneri, in mare parte in software, restul fiind cheltuiala cu
\nchioscurile electronice si garantiile oferite furnizorilor de
\nservicii. Chioscurile nu vor fi insa proprietatea companiei, care
\nse ocupa doar de contracte si intretinere. “Practic, reteaua va fi
\nformata din agenti, mici antreprenori, care cumpara terminalele de
\nla noi si castiga o parte din comisionul aplicat la serviciile
\nvandute prin intermediul acestora”, sustine Ciorbea. Costul unui
\nterminal ajunge la cateva mii de euro, cifra care scade pe masura
\nce se cumpara un numar mai mare de unitati, dar trebuie luate in
\ncalcul si costurile cu chiria pentru spatiu si o asigurare.
\nInvestitia ar trebui sa fie amortizata in cel mult un an, in
\nfunctie de pozitionare.<\/p>\n
Pana la finele lui 2010, reteaua ZebraPay ar putea ajunge la
\n1.000 de chioscuri electronice, urmand ca, in urmatorii 3-5 ani,
\ncifra sa fie de zece ori mai mare. In total, anul acesta ar putea
\ntrece prin terminalele companiei in jur de 20 de milioane de euro,
\ncu potential sa ajunga la 500 de milioane de euro in cinci ani,
\napreciaza directorul general al companiei. “Poate fi considerata
\ncifra de afaceri, pentru ca, in afara de facturi, noi cumparam
\nserviciile si biletele respective, pe care le revindem cu un
\nprofit.” Mai mult de 70% din incasari vor proveni din plati cu bani
\nlichizi, o suma destul de mare in conditiile in care in aparate
\nincap doar 1.000 de bancnote de cel mult 50 de lei. Suma maxima ce
\npoate fi incasata nu depaseste cu mult 10.000 de euro, insa, cel
\nmai probabil, media zilnica de incasare va fi undeva in jurul a 200
\nde euro, conform estimarilor companiei. Evident, in cazul platilor
\ncu bani lichizi, sumele introduse trebuie sa fie cat mai exacte,
\npentru ca aparatul poate da rest doar in limita a zece lei, sub
\nforma unui cod de bare ce poate fi scanat ulterior si folosit pe
\nacelasi tip de terminal pentru alte plati.<\/p>\n
<\/p>\n
“Principala sursa de incasari va fi totusi reincarcarea
\nelectronica a cartelelor preplatite, motiv pentru care dezvoltam o
\ntehnologie prin care posesorii de telefoane mobile inteligente sa
\ndescarce un cod unic de bare, astfel incat sa nu mai introduca
\nnumarul de telefon la chiosc, ci doar sa scaneze codul”, spune Radu
\nCiorbea, in conditiile in care, din intreaga piata de 2,8 de
\nmiliarde de euro a telefoniei mobile, cam 35% inseamna venituri din
\ncartele preplatite. Pe acest segment, competitia este deja destul
\nde stransa. Companii care permit plati electronice prin terminale
\nde tip POS isi disputa deja de cativa ani o felie din piata de
\ncartele preplatite, din care mai mult de jumatate inseamna
\nreincarcari electronice, iar restul vanzare de cartele
\nrazuibile.<\/p>\n
Compania irlandeza Payzone, implicata recent intr-o tranzactie
\nprin care a vandut un pachet de 69% din actiuni fondului de
\ninvestitii Duke Street din Marea Britanie, tranzactie evaluata la
\n104 de milioane de euro, are in Romania cea mai extinsa retea de
\npuncte de plata electronica, insumand aproape 8.000 de terminale,
\ndin care mai mult de jumatate in zone rurale, unde furnizorii au
\nacces mai restrans, conform Cristinei Constantin, directorul
\ncomercial al companiei. “In aproximativ 15% dintre aceste puncte
\neste insa posibila si plata facturilor, serviciu care va fi
\ndisponibil pe 2.500 de terminale pana la finalul acestui an”,
\nprecizeaza ea. Pe langa operatorii de telefonie, Payzone are
\ncontracte cu 16 furnizori de servicii.<\/p>\n
Afacerile companiei s-au ridicat anul trecut la 46 de milioane
\nde euro, in scadere fata de 68 de milioane de euro din 2008. Cifra
\ninclude valoarea reincarcarilor electronice, profitul companiei
\nfiind echivalent cu comisionul primit de la operatori pentru
\ndistributia acestor servicii. “O scadere era de asteptat.
\nDiminuarea consumului i-a determinat pe consumatori sa-si reincarce
\nmai rar si cu sume mai mici cartelele preplatite, iar asta s-a
\nvazut in afacerile tuturor companiilor din lantul de vanzare”,
\nexplica directorul comercial al Payzone, care estimeaza ca cifra de
\nafaceri va creste in 2010 cu cel putin 10-15%, pe seama procesarii
\nlunare a circa 200.000 de tranzactii de plata de facturi si a peste
\n800.000 de tranzactii de vanzare de servicii preplatite. Cu toate
\nacestea, numarul terminalelor se va mentine relativ constant, cu o
\ncrestere nu mai mare de 1.000 de unitati, avand in vedere ca firma
\neste in negocieri pentru introducerea serviciilor de plata intr-un
\nlant de benzinarii. “La acestea se vor adauga si cateva sute de
\ncomercianti care folosesc platforma noastra software pe un
\ncomputer, fara a avea nevoie si de terminalul propriu-zis”, spune
\nConstantin.<\/p>\n
Sumele tranzactionate prin intermediul terminalelor (plati
\nrealizate cu bani lichizi intrucat plata prin card bancar nu este
\nacceptata decat de acei comercianti din reteaua de puncte de plata
\ncare detin propriul POS) sunt insa mult mai mari. Dintre cele 20 de
\nmilioane de facturi emise lunar, in conditiile in care in Romania
\nsunt peste 4 milioane de gospodarii, cu o medie de 5 facturi
\nfiecare, o buna parte sunt platite prin asemenea sisteme
\nelectronice, asa incat sumele procesate in total de terminale sunt
\ncam de doua ori mai mari decat cele cheltuite pentru reincarcarile
\ncartelelor SIM.<\/p>\n
<\/p>\n
Un alt competitor, firma de origine britanica PayPoint, este in
\nproces de extindere a retelei, urmand sa incheie anul financiar
\ncurent, la 31 martie, cu 2.900 de terminale, potrivit lui Mugur
\nDogariu, managing director al diviziei locale a companiei. PayPoint
\npermite si plata facturilor din vara lui 2008, avand contracte cu
\n29 de companii din telecomunicatii, utilitati si servicii
\nfinanciare. “Pana in prezent, dezvoltarea retelei a fost
\ninfluentata si de parteneriatele pentru colectarea de plati pentru
\nfacturi, asa incat dezvoltarea cu precadere in zonele urbane a fost
\nfireasca”, explica Dogariu. Prin reteaua PayPoint au fost procesate
\nin perioada martie-septembrie a anului trecut aproape doua milioane
\nde tranzactii. In aceeasi perioada, cifra de afaceri s-a ridicat la
\n14,5 de milioane de euro, aproape 15% din cele 107 milioane de euro
\ninregistrate in aceeasi perioada la nivelul intregului grup.<\/p>\n
Pentru Luis Janeiro de la compania PayUp, plata facturilor
\nde-abia acum intra in discutie, serviciile telecom fiind deocamdata
\nsingurele disponibile pe cele 2.000 de terminale. Pare sa fie
\nsuficient insa; modelul portughez, piata unde a pus bazele afacerii
\nPayUp, precum si experienta acumulata in Marea Britanie si Africa
\nde Sud, i-au aratat ca poate fi construit un business bun doar din
\nreincarcarea cartelelor preplatite. “Din aceasta piata cred ca
\ndetinem in jur de 4%, in conditiile in care o buna parte apartine
\ndirect operatorilor”, spunea recent Janeiro intr-o discutie cu
\nBUSINESS Magazin. “Pana la sfarsitul anului vom extinde reteaua la
\n4.500 de terminale si vom introduce si plata cu card bancar la
\nterminale, plata facturilor si, eventual, si un serviciu de
\ntransfer international de bani.” Va fi lansat si un sistem de plata
\nelectronica fara terminale, prin intermediul PC-urilor, asemenea
\nmodelului Payzone, numarul acestor puncte de plata urmand sa ajunga
\nla 300.<\/p>\n
Piata romaneasca este a doua, dupa cea din Polonia, unde s-a
\nextins pana acum PayUp, iar spre sfarsitul anului va fi deschis un
\nnou birou intr-o alta tara europeana. Romania inseamna in jur de
\n18% din afacerile grupului, cifra de afaceri din 2009 a PayUp
\nRomania ajungand la 10 milioane de euro, cu plan de crestere pana
\nla 25 de milioane de euro. Pragul de profitabilitate va fi atins
\nde-abia in ultimele luni din 2010, dupa ce a inregistrat anul
\ntrecut pierderi de putin peste 700.000 de euro. Compania proceseaza
\nlunar aproape 1,5 milioane de tranzactii, numar care creste insa,
\nastfel ca marja bruta de profitabilitate a PayUp ar trebui sa
\najunga la aproximativ 3% din cifra de afaceri, nivel similar cu cel
\ndin Portugalia. In Romania, investitia de pana acum depaseste 3,5
\nmilioane de euro, urmand ca in 2010 sa ajunga la 5 milioane de euro
\nsi la 7 milioane in 2011.<\/p>\n
<\/p>\n
De ceva timp, Luis Janeiro se uita si el spre modelul
\nchioscurilor electronice, mai ales ca la nivel mondial trec anual
\nprin astfel de terminale aproape 575 de miliarde de euro, conform
\nestimarilor. Pe de-o parte, ar avea astfel acces la zone foarte
\naglomerate, precum centrele comerciale, in loc de a se rezuma la
\ncomerciantii mici si mijlocii drept puncte de plata, ca acum. Iar
\npe de alta parte ar avea avantajul ca terminalul e disponibil si in
\nafara orelor de program al magazinelor. “Potential exista, dar nu
\ncred ca va ajunge o componenta semnificativa din piata platilor
\nelectronice de acest gen”, apreciaza directorul executiv al PayUp.
\nJustificarea ar fi faptul ca oamenii sunt mai reticenti in fata
\nplatilor pe care trebuie sa le opereze singuri, motiv pentru care
\nchioscurile sunt folosite in cea mai mare de un public tanar.<\/p>\n
Exista si problema costurilor; in timp ce pretul unui chiosc
\najunge la 4.000 de euro, un terminal de tip POS costa in jur de 250
\nde euro sau chiar mai putin, in functie de producator, terminalele
\nfabricate in China fiind de la bun inceput mai ieftine.<\/p>\n
“Chioscurile electronice sunt un business foarte diferit”,
\napreciaza Cristina Constantin de la Payzone, care admite ca modelul
\na fost luat deja in calcul, dar inca nu s-a luat nicio decizie
\nconcreta. Unul dintre riscuri ar tine de securitatea chioscurilor,
\nmai ales a celor amplasate stradal, expuse la furturi sau acte de
\nvandalism. “Totusi, un astfel de terminal are in medie cam 1.000 de
\neuro, in timp ce un ATM ajunge sa stocheze sume de ordinul zecilor
\nsau chiar al sutelor de mii de euro”, nuanteaza Radu Ciorbea,
\nsugerand ca spargerea unui chiosc nu ar fi din cale-afara de
\nrentabila. Operarea chioscului e insa cu totul alta poveste.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La intrarea intr-o cladire de birouri se afla un automat de cafea. Alaturi e un alt tip de automat, unde se pot plati facturi sau reincarca o cartela telefonica. In competitia pentru cele cateva sute de milioane de euro, cat se cheltuie anual in Romania pentru credit pe telefon, incep acum sa intre si chioscurile pentru plati electronice.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[17021,17022,17023,193,93,14691,10173],"class_list":["post-19206","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-automat","tag-cartela","tag-chiosc","tag-it","tag-plati","tag-reincarcare","tag-telefon"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19206","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19206"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19206\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":86481,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19206\/revisions\/86481"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}