Noul parteneriat strategic anuntat saptamana trecuta intre
\nDaimler si Renault-Nissan are in vedere si constituirea unei
\narhitecturi comune pentru urmatoarele versiuni ale modelului
\nMercedes Smart si ale Renault Twingo, masini care urmeaza sa fie
\nproduse la Hambach, in Franta, respectiv la uzina Renault din Novo
\nMesto, Slovenia. Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio si
\nWind, iar la 17 martie a marcat productia vehiculului cu numarul 3
\nmilioane, un Twingo destinat pietei din Elvetia.<\/p>\n
Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator
\ndin tara, cu 4,6% din totalul productiei livrate in strainatate,
\niar pentru anul acesta, odata cu redresarea cererii in Europa de
\nVest, previziunile sunt bune: desi guvernatorul Bancii Sloveniei,
\nMarko Kranjec, spune ca pe piata interna cererea de consum va
\nstagna, pentru exporturi intrevede o crestere de 5,1%, iar pentru
\ninvestitii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a
\ndovedit mai moderat, declarand pentru Bloomberg ca sfarsitul crizei
\nn-a venit inca si ca anul acesta se asteapta la vanzari mai slabe
\npe principalele piete din Europa de Vest – Franta, Germania si
\nItalia. Anul trecut, multumita programului Rabla din Vest, uzina de
\nla Novo Mesto a realizat vanzari de 1,29 miliarde de euro, in
\nspecial pe seama modelelor Twingo si Clio II.<\/p>\n
Problema de fond pe care o vede Bratoz in calea iesirii din criza
\ntine insa nu atat de ritmul de revenire in pietele occidentale, cat
\nde un factor intern: “Slovenia este printre tarile europene cu cele
\nmai mari costuri de productie, iar daca adaugam faptul ca
\nmajorarile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta
\nafecteaza competitivitatea companiilor noastre”. In ianuarie,
\nguvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucratorii cel mai
\nprost platiti, ceea ce, in opinia oamenilor de afaceri si a
\nanalistilor, va duce in cele din urma la adancirea somajului,
\nasteptat sa ajunga anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut,
\niar la anul sa urce in continuare spre 11,6%.<\/p>\n
La majorarea de salariu din ianuarie se adauga evolutia din 2009,
\ncand salariile in sectorul public au urcat cu 6,6% in ciuda
\nrecesiunii, in timp ce in sectorul privat, majorarea nu a depasit
\n1,8%. “Evolutia salariilor e o problema, pentru ca ele cresc mai
\nrepede decat productivitatea si valoarea adaugata, ceea ce are
\nconsecinte negative pe termen lung”, a afirmat guvernatorul
\nKranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului sa reduca
\nsalariile in sectorul public.<\/p>\n
Slovenia a fost, inainte de criza, una dintre tarile zonei euro cu
\ncea mai rapida crestere economica, insa anul trecut a fost afectata
\nprofund de recesiune, ajungand la o scadere a PIB cu 7,8%, in
\nspecial pe seama scaderii cererii pe piata interna si a prabusirii
\nactivitatii din constructii,<\/p>\n
Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din
\nPIB, in crestere fata de 5,5% in 2009, si o inflatie de 1,6%,
\npentru ca in 2010 inflatia sa coboare usor la 1,4%. Precedentele
\nestimari privind evolutia PIB, venite de la institutul de prognoza
\nal guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibila doar o crestere
\neconomica de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste decat estimarea de 0,9%
\ndin septembrie trecut.<\/p>\n
Diferenta fata de prognoza Bancii Sloveniei, vizand o crestere
\neconomica de 1,3%, a fost explicata de guvernatorul Kranjec prin
\nfaptul ca banca n-a luat in calcul si potentialele pierderi de pe
\nurma garantiilor de stat. Unul dintre expertii bancii centrale a
\nadmis insa ca daca tendinta actuala a indicatorilor economici se
\npastreaza, in primul rand cea de scadere in continuare a
\nactivitatii de constructii, remarcata in ultimele luni, atunci
\nestimarea ar putea fi revizuita la 0,5%. Piata de constructii a
\nscazut cu 21,6% in 2009 din cauza cererii slabe atat in segmentul
\nde locuinte, cat si in domeniul lucrarilor publice, iar Camera de
\nComert si Industrie a anuntat in martie ca se asteapta la o scadere
\nde inca 15% in acest an.<\/p>\n
<\/p>\n
Pe scurt<\/strong>:<\/p>\n SERBIA<\/strong> \nESTONIA<\/strong> Economia Sloveniei va creste in 2010 cu 1,3% si cu 1,8% in 2011, suna ultimele previziuni oficiale, lansate saptamana trecuta de banca centrala de la Ljubljana. Estimarea pentru anul acesta este aceeasi cu cea formulata de FMI pentru Romania, dar bazele de plecare sunt diferite.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511],"tags":[468,190,8592,7697,8975,7240,33,17019],"class_list":["post-19204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","tag-colaborare","tag-crestere-economica","tag-daimler","tag-mercedes","tag-nissan","tag-renault","tag-slovenia","tag-spanair"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19204"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39041,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19204\/revisions\/39041"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nAglomeratie pe cer.
\nDin 15 aprilie, compania spaniola Spanair va incepe zborurile
\ndirecte Belgrad-Barcelona, a anuntat postul de radio B92. Spanair,
\nce va introduce si o cursa Belgrad-Madrid la sfarsitul lui mai,
\neste numai una dintre companiile aeriene care si-au anuntat de
\ncurand intrarea pe piata sarba, alaturi de Air Baltic din Letonia,
\nWizz Air din Ungaria, Cimber Sterling din Danemarca, Atlas Jet din
\nTurcia, Nouvel Air si Coral Blue, ultimele trei urmand sa opereze
\nzboruri charter catre nordul Africii in timpul sezonului de vara,
\nadica pana la 30 octombrie.<\/p>\n
\nBULGARIA<\/strong>
\nNu vreti un credit?
\nPe strazile din Sofia, locul panourilor cu reclame la dobanzile
\nbancare mari de anul trecut tinde tot mai mult sa fie luat de
\nreclame la credite ipotecare, scrie Sofia Echo. Primele scaderi de
\ndobanzi la creditele ipotecare au aparut spre sfarsitul anului
\ntrecut, desi doar in cateva cazuri, iar de la inceputul lui 2010,
\ntendinta s-a consolidat. “Ultima oara cand am mai vazut o asemenea
\nschimbare radicala a fost in octombrie 2008, la inceputul crizei.
\nDin fericire, de data asta e vorba de schimbari in bine”, a
\ncomentat site-ul de consultanta Moitepari.bg in ultima analiza
\nlunara a sectorului bancar. Intoarcerea promotiilor la credite
\nipotecare pare sa fi dat deja rezultate, acolo unde clientii au
\nvazut ca nivelul dobanzilor e acelasi cu cel dinainte de criza
\n(desi, in majoritatea cazurilor, dobanda careia i se face reclama
\neste valabila doar pe primele sase luni, iar ulterior devine
\nvariabila in functie de evolutia pietei). Piraeus Bank, de pilda,
\nofera o dobanda de 4,35% la creditele ipotecare in euro si 4,75% la
\ncele in leva pentru primele sase luni, dupa care dobanda devine
\nvariabila – la actualul nivel din piata, aceasta ar insemna 8,7% la
\neuro si 9,5% la leva. Emporiki ofera o dobanda fixa de pornire de
\n7,9% la euro, iar Unicredit Bulbank ofera celor ce iau pentru prima
\ndata credite ipotecare o dobanda fixa pentru primul an de 6,15% la
\neuro.<\/p>\n
\nPrima listare in trei ani.
\nPremia Foods, cel mai mare producator de inghetata, peste si
\nalimente congelate din tarile baltice, si-a anuntat planul de a se
\nlista la bursa din Tallinn in urmatoarele cateva luni, ceea ce ar
\npune capat perioadei de seceta prelungita de la bursa estona, cu
\nnicio listare noua in ultimii trei ani. Publicatia Aripaev scrie ca
\ndaca procesul de obtinere a autorizatiilor va decurge normal,
\ncotarea la bursa va avea loc chiar in aprilie-mai. Premia Foods,
\ncare a avut anul trecut venituri de aproape 64 de milioane de euro,
\nin scadere cu 11% fata de 2008, este detinut de fonduri
\ninternationale de investitii (Amber Trust, Firebird, Danske
\nCapital). Circa 36% din vanzarile de anul trecut au provenit de pe
\npiata din Finlanda, 33% din Estonia, 17% din Letonia si 13% din
\nLituania.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"