In timp ce reprezentantii mediului de afaceri se plang ce greu e
\nsa ia un credit, exista voci in mediul bancar ce isi declara, mai
\nnou, interesul de a credita intreprinderile mici si mijlocii.
\n“Pentru anul in curs, vizam o crestere moderata a creditarii, de
\n5-7%, orientandu-ne in special catre sectorul intreprinderilor
\nmijlocii”, afirma Laurentiu Mitrache, presedinte executiv al Bank
\nLeumi Romania.<\/p>\n
Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, spune ca intre
\nprioritatile bancii pe care o conduce se afla “cresterea numarului
\nsi volumului creditelor pentru cofinantarea proiectelor cu
\nfinantare europeana”. Si bancherii de la Millennium Bank, o alta
\ninstitutie financiara de dimensiuni reduse, spun ca in 2010
\nurmaresc dublarea portofoliului de credite acordate companiilor. Un
\ninteres ceva mai rezervat – “pentru ca este inca prea devreme
\npentru previziuni optimiste” – manifesta reprezentantii UniCredit
\n}iriac Bank, dar totusi, adauga ei, “sunt semnale de imbunatatire a
\nsituatiei micilor companii si de revenire la un trend mai
\nechilibrat si sigur de activitate”.<\/p>\n
Cum se explica revenirea in prim-planul atentiei finantatorilor
\na acestui segment atat de afectat de caderea economica? O prima
\nexplicatie ar putea tine de flexibilitatea mai ridicata a
\ncompaniilor mici si mijlocii, “care s-au obisnuit cu efectele
\ncrizei si au gasit solutii pentru a depasi aceasta situatie”, dupa
\ncum spune Mitrache, dar si de revenirea optimismului in randul
\nmediului de afaceri la cote ceva mai bune. “Si ei sunt mai
\nincrezatori”, adauga Mitrache. In plus, oricat de dificila ar mai
\nfi situatia, perspectivele s-au schimbat totusi, in conditiile in
\ncare este de asteptat ca economia romaneasca, cel putin din a doua
\njumatate a anului, sa reintre intr-o zona pozitiva de evolutie.<\/p>\n
In primul trimestru din 2009, cea mai mare parte a cererilor de
\nfinantare venea din nevoia de salvare a firmelor, spune Anca
\nBidian, vicepresedinte al Kiwi Finance, liderul pietei de brokeraj
\nbancar. Or, evitarea colapsului unei companii doar prin infuzie de
\ncapital, fara o strategie si o calibrare a modelului de business in
\nacord cu conditiile pietei, nu este solutia “si nu face decat sa
\nprelungeasca agonia”, arata Bidian. “Si nicio banca nu va finanta
\ncolacul de salvare in mijlocul furtunii pentru cineva care nu stie
\nsa inoate.”<\/p>\n
<\/p>\n
Mai apoi, oricat de dificil ar fi contextul economic pentru
\nacele intreprinderi care au reusit sa supravietuiasca primului an
\nde criza, nevoia de finantare devine deja imperativa. “Societatile
\ncare au stagnat sau au amanat investitiile cauta acum solutii
\npentru finantare”, spune Mitrache si, ca atare, in prima parte a
\nanului activitatea de creditare pe aceasta zona s-a intensificat.
\nDupa Anca Bidian, comparativ cu perioada similara a anului trecut,
\nsituatia este acum cu mult mai buna “atat la capitolul ofertelor,
\ncat si al cererilor de creditare”, in conditiile in care anul
\ntrecut “nivelul dobanzilor era nesustenabil pentru orice tip de
\nafacere”.<\/p>\n
Ce anume sunt dispusi bancherii sa finanteze? In mod teoretic,
\ncel putin, ar fi de banuit o scadere a interesului pentru zonele de
\nactivitate care s-au dovedit “baloane de sapun”, crescand in trecut
\nagresiv pe credit si suferind, pe masura, cele mai mari mari caderi
\natunci cand finantarile au inghetat. “Pentru 2010, consideram ca
\nprioritare domenii precum serviciile, productia de medicamente,
\ncomertul alimentar, utilitatile sau procesarea deseurilor”, spune
\nRoxana Hidan, director adjunct de management al produselor pentru
\nIMM la OTP Bank. Totusi, puncteaza ea, o companie cu o situatie
\neconomica stabila este considerata eligibila chiar daca provine
\ndintr-un sector puternic afectat de criza.<\/p>\n
Conform unui studiu publicat de Coface, in prima jumatate a
\nanului trecut cele mai multe falimente au fost inregistrate in
\ncomert si in distributie (41%), urmate de constructii (13%),
\ntransporturi (6%) si hoteluri si restaurante (6%). La polul opus ca
\natractivitate pentru bancheri se afla industria imobiliara. Pentru
\nalti bancheri, important nu e neaparat domeniul de activitate din
\ncare provine compania, ci doar situatia ei din punct de vedere
\nfinanciar, precum si perspectivele de business (neatractive sunt,
\nde pilda, firmele foarte mici, cel mai puternic lovite de criza si
\ncare se confrunta in continuare cu probleme). “Aceasta orientare a
\ndevenit mai pronuntata in contextul crizei”, declara reprezentantii
\nUniCredit }iriac Bank. Tot ei adauga ca pot fi companii cu evolutie
\nbuna chiar si din domeniile foarte afectate de criza, precum
\nconstructii sau real estate. Dar si pentru UniCredit }iriac exista
\ndomenii care beneficiaza de o atentie sporita in ultima perioada,
\nprecum agricultura.<\/p>\n
Ce vor companiile, de cealalta parte? Reprezentantul Leumi Bank
\nspune ca in prezent exista o cerere mai mare de finantari pe termen
\nscurt, deoarece companiile au nevoie sa-si acopere deficitul dintre
\nincasari si plati. Banca are chiar o promotie pentru creditul de
\nfinantare a activitatii curente, cu dobanda fixa de 8,9% la lei. Un
\nprodus similar a lansat recent si OTP Bank – un credit in lei pe
\ntermen scurt pentru care rata dobanzii este fixa pe intreaga
\nperioada de creditare. Roxana Hidan precizeaza ca, din portofoliul
\nbancii, “diferite produse de creditare sunt asociate unor riscuri
\ndiferite”. In cazul clientilor IMM, rata dobanzii pentru creditele
\nacordate este in scadere, cu o marja de 5-6%, “insa o companie
\nbuna, care are garantii solide, se poate finanta in lei si la o
\nrata anuala a dobanzii mai mica de 10%”, completeaza Hidan. In
\ncazul CEC Bank, ultima ajustare a fost operata in prima zi a lunii
\naprilie, cand pentru creditele in lei dobanzile la persoanele
\njuridice au ajuns la 9,9% pe an, “iar in cazul creditelor in euro
\ndobanda anuala de baza pentru persoanele juridice s-a redus de la
\n7,25% la 6,9%”, declara Radu Gratian Ghetea.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Reducerea dobanzii de politica monetara are impact si in acest
\ndomeniu, chiar daca, adauga Anca Bidian, scaderile de dobanzi
\npentru produsele dedicate intreprinderilor mici si mijlocii nu sunt
\nla fel de agresive precum cele din zona de retail, “atat valoric,
\ncat si ca viteza de ajustare la dobanda de referinta”. Alte
\ncategorii de produse pe care IMM le solicita bancherilor sunt,
\npotrivit reprezentantilor UniCredit }iriac Bank, liniile de capital
\nde lucru, care ajuta la dezvoltarea activitatii, sau creditele
\npentru investitii. “Investitiile se fac de multe ori cu finantari
\ndin fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana, la care noi
\ncontribuim, in functie de proiect, cu cealalta parte de
\ninvestitie”, sustin acestia. Si la Millennium Bank, principalele
\nsolicitari primite din partea IMM sunt pentru refinantare,
\ncreditele pentru capital de lucru, iar pe termen lung, creditele de
\ninvestitii pentru cofinantarea proiectelor cu instrumente
\nstructurale ale UE.<\/p>\n
Fondurile structurale raman un subiect fierbinte – atat prin
\nprisma sumelor mari de bani disponibili, dar si pentru ca pana acum
\nau fost atrase prea putine credite nerambursabile. Pana acum,
\nRomania a atras putin peste 3% din fondurile structurale si circa
\n8% din cele destinate agriculturii in perioada 2007-2013. Platile
\ncatre beneficiarii de fonduri structurale s-au ridicat la 690 de
\nmilioane de euro, respectiv peste 700 de milioane de euro pentru
\nagricultura. Cand vine vorba de clienti agricultori sau mici
\nintreprinzatori, bancile se dovedesc insa extrem de exigente.
\ntragerea fondurilor europene este o miza importanta pentru
\nautoritati – din moment ce reprezinta o sursa financiara care poate
\nstimula, pe termen mediu, intreaga economie -, dar si pentru
\nbanci.<\/p>\n
O parte au deja un portofoliu important de proiecte si “se vede
\no imbunatatire in privinta accesarii de fonduri europene, chiar
\ndaca lucrurile sunt departe de a fi functionale la parametri
\nrezonabili”, dupa cum spune Anca Bidian. Pentru a da doar cateva
\nexemple, Banca Transilvania a finantat pana in prezent proiecte
\ncare beneficiaza de fonduri europene in valoare de 200 de milioane
\nde lei (50 mil. euro), iar anul acesta estimeaza o dublare a
\nsumelor. “Ne-am propus ca in 2010 sa participam la investitii din
\nprograme europene in valoare de cel putin 100 de milioane de euro”,
\ndeclara Andrei Dudoiu, director executiv al Bancii Transilvania, in
\ncadrul aceluiasi eveniment organizat de Ziarul Financiar. CEC Bank,
\npe de alta parte, a acordat cofinantari pentru 2.250 de dosare in
\nvederea obtinerii de fonduri europene, valoarea totala ridicandu-se
\nla peste 184 de milioane de euro.<\/p>\n
<\/p>\n
Exista, totusi, si nuante de gri in acest tablou mai optimist pe
\ncare il zugravesc bancherii: pe langa faptul ca o mare parte a
\npotentialilor clienti au disparut, altii nu se mai incadreaza in
\ncriteriile stricte de eligibilitate solicitate de banci si, in
\nparalel, riscul de neperformanta este inca ridicat. In 2009 s-a
\ninregistrat o crestere galopanta a creditelor neperformante, atat
\nin retail, cat si in sectorul IMM, ceea ce a determinat cresterea
\ncheltuielilor cu provizioanele la nivelul intregului sistem bancar.
\n“Desi in ultima perioada constatam o scadere a presiunii creditelor
\nneperformante, pericolul nu a trecut”, spune Laurentiu
\nMitrache.<\/p>\n
Si reprezentanta OTP Bank spune ca in ultimul trimestru a
\nconstatat o tendinta de stabilizare in randul clientilor din
\nsegmentul IMM, “ceea ce ne da sperante de imbunatatire a acestei
\nsituatii in viitor”. Societatile s-au confruntat in ultima perioada
\ncu probleme de lichiditate, de fluxuri de capital, ceea ce a
\ndeterminat cresterea numarului de restantieri, dar si a volumului
\nrestantelor. Prin urmare, cele mai multe banci au pus pe masa
\nsolutii de restructurare si rescadentare a facilitatilor de credit.
\nReprezentantii UniCredit }iriac Bank adauga insa ca “important este
\nca si clientul sa fie de buna-credinta si sa vina cu un plan
\nconcret de redresare”. Optiunile pe care le poate oferi banca
\npleaca de la rescadentari, transformarea facilitatilor revolving in
\ncredit cu rate lunare egale, oferirea unor perioade de gratie la
\nprincipal cu sau fara modificarea ratei lunare, reesalonari ale
\nsumelor restante – “modalitati ce pot ajuta clientul sa iasa din
\nimpasul economic astfel incat sa devina posibila rambursarea
\ncreditului”. Cu alte cuvinte, puncteaza Anca Bidian, bancii sau
\noricarui creditor trebuie “sa-i arati cum vei iesi din aceasta
\nsituatie cu argumente, strategii si tactici, nu numai cu speranta
\nca se va termina criza si va creste cifra de afaceri”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Segmentul intreprinderilor mici si mijlocii a fost anul trecut unul dintre cele mai afectate de criza economica. Multe au disparut, altele au reusit numai cu greu sa se mentina pe linia de plutire. Aparent paradoxal, tocmai IMM-urile au devenit in 2010 foarte interesante pentru bancheri.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[4124,182,7136,9018,17018,7457],"class_list":["post-19203","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bancheri","tag-criza","tag-finante","tag-imm","tag-interes","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19203","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19203"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19203\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39040,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19203\/revisions\/39040"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}