\nClick aici pentru a vedea ce inseamna piata de saorma in
\nRomania.<\/a><\/strong><\/u><\/p>\n“Cel mai mult am vandut 700 de saorma intr-o zi, dar suntem
\ndeparte de ce vinde Dristor, Genin sau Maverick”. Cele trei nume
\nmentionate de Razvan – situate in unele dintre cele mai dense zone
\ndin Capitala – sunt deschise in urma cu cel putin 10-15 ani, nu
\ndoi, precum micutul spatiu de 60 de metri patrati al lui Razvan, si
\nsunt recunoscute de aproape toti jucatorii din domeniu ca fiind
\nprintre cele mai prolifice saormerii, avand clienti chiar si tarziu
\nin noapte. De fapt, mai corect ar fi sa spunem ca au clienti mai
\nales tarziu in noapte, caci, pentru acest model de business,
\nintervale orare precum 21.00-24.00 sau 03.00-04.00 inseamna un varf
\nde clienti.<\/p>\n
“Sunt tineri care ies in oras, se intorc din cluburi si li se
\nface foame sau taximetristi si alti muncitori care ies sau intra in
\ntura. Iar saormeriile le ofera exact ceea ce isi doresc: un fel de
\nmancare ieftin si la indemana”, crede sociologul Mircea Kivu.<\/p>\n
<\/p>\n
Intr-adevar, comoditatea pare a fi principalul punct forte al
\nsaormei, care a transformat acest fel de mancare oriental intr-o
\nafacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor
\nBUSINESS Magazin.<\/p>\n
Orice saorma include o lipie (paine libaneza), iar aceasta piata
\neste controlata in proportie de 70%-80% de doi mari jucatori, ambii
\ncu actionari libanezi. Cele doua firme produc impreuna mai bine de
\n40 de milioane de lipii, astfel ca impreuna cu ceilalti mici
\nproducatori\/importatori regionali sau cu painile realizate direct
\nde catre restaurante sau unele saormerii, volumul anual de lipii
\nvandute pentru saorma in Romania ajunge la aproximativ 50-55 de
\nmilioane de unitati. La un pret mediu de 10-13 lei pentru o saorma
\n(2,5-3 euro), aceasta inseamna ca saorma vanduta la lipie aduce
\ncomerciantilor peste circa 150 de milioane de euro anual.<\/p>\n
Dar afacerea saorma nu inseamna doar carnea la lipie, ci si ceea
\nce multi dintre comercianti denumesc kebab. Adica bucatele de carne
\nservite intr-o chifla, segment care ajunge, potrivit comerciantilor
\nchestionati de BUSINESS Magazin, intre 10% si 30% din vanzari.
\nAdica alte aproape 50 de milioane de euro, care urca valoarea
\npietei totale de saorma la peste 200 mil. euro anual.<\/p>\n
Motivul pentru care calculul BUSINESS Magazin a plecat de la
\nnumarul de lipii vandute este simplu: spre deosebire de alte
\ndomenii, comertul cu saorma este foarte putin fiscalizat. “E
\nadevarat ca cei mai multi dintre saormari fac evaziune fiscala, dar
\nexista cateva argumente cat se poate de valabile pentru care se
\nintampla acest lucru”, sustine unul dintre furnizorii saormeriilor,
\ncare a dorit insa sa ramana anonim. “Pe de o parte, multi dintre
\nturcii care isi deschid o saormerie abia daca inteleg limba romana.
\nEi prefera calea mai comoda, sa ocoleasca legislatia, chiar daca
\nasta inseamna in unele cazuri mita.”<\/p>\n
Furnizorul afirma ca, pe de alta parte, chiar si cei care au
\ntoate actele in regula sunt vizati de controale si se vad nevoiti
\nsa dea mita pentru ca activitatea lor sa nu fie blocata de
\ncontroale mult prea dese, pana la 18 sau 20 pe luna, dupa cum
\nspunea cu jumatate de gura unul dintre saormarii care afirma ca
\nincearca sa faca “un business curat”. Cu alte cuvinte, componenta
\nnefiscalizata din “afacerea” saorma, cum am denumit noi aceasta
\npiata de peste 200 de milioane de euro, depaseste, potrivit
\nestimarilor, 70%-75%.<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Pentru a nu parasi zona calculelor, trebuie spus ca dispersia
\npreturilor pentru saorma este foarte mare: de la 14 sau 16 lei si
\npana la 6 sau chiar 4 lei in cazul ofertelor promotionale sau
\ndumpingului facut de unii saormari in momentul in care deschid o
\nlocatie noua sau incearca sa isi “omoare” concurenta. “Un astfel de
\npret e imposibil si nu se sustine, trebuie sa fie ceva in neregula
\nin aceste situatii”, afirma unul dintre reprezentantii celei mai
\ncunoscute saormerii din Romania, cea de la Dristor.<\/p>\n
Cei mai multi dintre comercianti indica un cost al
\ningredientelor dintr-o saorma care variaza de la 2-3 lei pana la
\n7-8 lei. Practic, o lipie inseamna 0,5-0,8 lei, cele 100 de grame
\nde carne cresc costurile cu inca 1,5-2 lei, iar sosurile, legumele
\nsi cartofii prajiti costa cel putin 1-1,5 lei.<\/p>\n
“Eu folosesc ingrediente mai scumpe, dar chiar si asa imi ramane
\nun profit de 20%. Insa din asta trebuie sa platesc angajatii si
\nrata pentru spatiul comercial”, recunoaste administratorul La
\nHaleala. Cu un singur spatiu de vanzare, saormeria lui Razvan este
\ndoar unul dintre cei peste 200-300 (sau chiar 500 dupa unele
\nestimari) de jucatori activi pe una dintre cele mai fragmentate
\npiete din Capitala, alte cateva sute de saormerii fiind active in
\norasele mai mari din tara, potrivit furnizorilor de carne.<\/p>\n
Cel mai cunoscut nume este de departe Dristor Kebab, a carui
\npoveste incepe in anul 1999. “Romanii si turcii au o istorie
\ncomuna. Romanilor le place mancarea turceasca, iar saorma este un
\nprodus care s-a pliat foarte usor pe nevoi”, explica unul dintre
\nreprezentantii Dristor Kebab. El isi aduce aminte cu nostalgie de
\nvremurile cand se castiga mult mai bine in acest domeniu. “Romania
\nnu era membra a UE, nu existau atatea taxe si impozite si tot felul
\nde restrictii si reglementari, care inseamna pana la urma costuri
\nmai mari”. Chiar si asa, Dristor Kebab a investit in ultimul an
\ncateva sute de mii de euro in deschiderea a inca trei saormerii, in
\nafara celei situate in cartierul Dristor din Capitala. “Criza ne-a
\nfacut sa ne dam seama ca oamenii sunt mai atenti la costuri, la cat
\nplatesc pe mancare si la cat platesc pe benzina. {aorma e un produs
\nbun pentru criza, dar trebuia sa mergem spre ei cu produsul nostru.
\nAsa am ajuns in mall-uri. Era amuzant sa ii vezi pe cei de la
\nMcDonald’s sau KFC cum stateau in fata spatiului nostru si isi
\nnotau in carnetele diverse lucruri”.<\/p>\n
“Disputa” dintre saormeria de la Dristor si McDonald’s nu
\nreprezenta insa o noutate, un restaurant al companiei americane
\nfiind amplasat in cartierul Dristor, exact peste drum de cea mai
\nprolifica saormerie din tara. Asa ca pana la confruntarea celor
\ndoua tipuri de restaurante in mall a mai fost doar un pas.<\/p>\n
“Decizia de a introduce o saormerie in mall a fost simpla.
\nStudiile aratau ca vizitatorii cereau un astfel de produs. De aici
\nincolo, lucrurile au mers de la sine si am gasit spatiu”, motiveaza
\nRadu Tanasescu, seful operational al Anchor Grup, companie care
\ndetine centrele comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Cu patru puncte de vanzare, Dristor Kebab este acum cel mai mare
\nlant de saorma din tara, intr-un domeniu in care aproape niciun
\njucator nu a reusit sa treaca de o singura saormerie. De ce?
\nExplicatia este simpla, spun cei de la Dristor Kebab, in timp ce
\narata spre cele doua ecrane LCD cu diagonala mare pe care sunt
\ntransmise live imagini de la peste 15 camere de supraveghere.
\n“Controlul este foarte greu de facut la mai multe locatii. Trebuie
\nsa te dezvolti doar daca poti sa controlezi aceasta dezvoltare”.
\nOficialii celei mai cunoscute saormerii nu au dorit sa faca vreun
\ncomentariu legat de incasari sau vanzari, mentionand insa ca cea
\nmai buna zi de vanzari a fost “cand s-a aprins bradul acela mare la
\nPiata Unirii, iar oamenii au plecat pe jos, spre casele lor (1
\ndecembrie 2007, cand Piata Unirii a fost blocata de cateva sute de
\nmii de oameni veniti chiar si din provincie pentru a asista la
\naprinderea de catre Millennium Bank a luminilor unui brad imens –
\nn.red.)”.<\/p>\n
Potrivit datelor de la Registrul Comertului, familia Pakcan
\ncontroleaza mai multe companii cu activitati in domeniul
\nrestaurantelor – Gullu Baba Srl, Dristor Kebab Srl, Kebab Shop Srl
\nsi Palmet Foods Srl, precum si in domeniul cresterii pasarilor –
\nAvicola Manasia Srl si Ferma Manasia Srl. In anul 2008, cand era
\nactiva doar saormeria din Dristor, companiile din cadrul grupului
\ncare au activitati in domeniul restaurantelor au avut, potrivit
\nsite-ului Ministerului Finantelor, afaceri cumulate de peste 1,5
\nmilioane de euro si o marja a profitului net de aproape 10%. Asta
\ninseamna incasari de peste 4.100 de euro pe zi sau peste 1.500 de
\nsaorma vandute pe zi la un pret mediu de 10-12 lei (2,5-3
\neuro).<\/p>\n
Chiar daca nu comenteaza aceste valori, oficialii Dristor Kebab
\nafirma ca unitatile din mall-uri merg mai bine iarna, iar celelalte
\nprimavara, toamna sau vara, cand vremea este mai buna. Ba, mai
\nmult, recunosc ca rulajele mari au determinat si o modificare a
\nstrategiei. “Nivelul afacerilor noastre ne-a determinat sa facem
\nimport direct de cartofi din Olanda, iar carnea de pui vine in cea
\nmai mare parte de la ferma noastra din Manasia (jud. Ialomita – n.
\nred.)”.<\/p>\n
Nu este de mirare astfel ca Dristor Kebab a devenit un model
\npentru cei care vor sa intre in afaceri cu restaurante, mai ales
\nca, asa cum spune un investitor turc, in acest domeniu functioneaza
\nfoarte bine principiul mimetismului. “Sunt cate unii care vin la
\nnoi, ne intreaba cum se face o afacere cu saorma, dar cei mai
\nmulti, cand le aratam utilajele si instalatiile si le spunem cati
\nbani trebuie sa investeasca, se razgandesc”.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Dristor Kebab este astfel singura saormerie care s-a transformat
\nin lant de saormerii si a dus numele cartierului Dristor si in alte
\nzone ale orasului. “E un pic ciudat sa spui ca mergi la o saorma la
\nDristor Budapesta sau Dristor Berceni”, spune vizibil amuzat Daniel
\nMischie, seful operatiunilor grupului City Grill, unul dintre cei
\nmai mari operatori romani de restaurante si singurul jucator care
\nar putea ameninta suprematia Dristor Kebab pe piata.<\/p>\n
Asezat la ultima masa de pe terasa restaurantului Buongiorno din
\nzona Pietei Victoriei, de unde are cea mai buna vizibilitate,
\nMischie recunoaste cu sinceritate ca nu se astepta ca saorma sa
\ninsemne o componenta atat de importanta in afacerile grupului
\nTrotter Prim, care ar putea ajunge, in varianta optimista, la 15
\nmilioane de euro in acest an, adica o valoare apropiata de cea din
\nanul 2008, anul dinaintea crizei economice in Romania.<\/p>\n
“Avem in medie incasari de 3.000 de euro pe zi la saormeria din
\nCentrul Istoric, si cam 8.000 de euro pe weekend”, spune Mischie.
\nValorile reprezinta cu aproape o treime mai mult decat anticipau
\nMischie si Dragos Petrescu, cei doi asociati ai City Grill, ca ar
\nputea genera saormeria Bundetot deschisa in urma cu cinci luni pe
\nlocul fostului magazin Apartamentul din Capitala. Alaturi de
\nsaormeria Bundetot, cei doi asociati au deschis la intrarea in
\nCentrul Vechi si un sport bar, Cantina, cu 100 de locuri,
\ninvestitia in cele doua spatii fiind de 250.000 de euro.<\/p>\n
“Ne asteptam ca in sase luni sa ajungem la breakeven, dar acum
\nsuntem cu circa 15% deasupra”, afirma Mischie, care aminteste si de
\nprima experienta cu brandul Bundetot, care a presupus deschiderea
\nunui fast-food in centrul comercial Iris Shopping Center din zona
\nTitan, inchis insa dupa trei luni.<\/p>\n
“Nici acum nu stiu daca de vina a fost conceptul sau centrul
\ncomercial. Am invatat insa din experienta aceea si acum am combinat
\nsaormeria cu un sport bar, Cantina”, adauga Mischie.<\/p>\n
Daca saormeria aduce, asa cum afirma Mischie mai sus, peste
\n3.000 de euro pe zi, barul inseamna alte cateva mii de euro pe zi,
\nrecordul de pana acum fiind de circa 9.000 de euro in trei zile
\nnumai din bere. “Au fost zilele de dupa meciul Unirea Urziceni –
\nLiverpool, cand fanii britanici au stat aproape non-stop si au baut
\nbere cum nu am crezut ca se poate vreodata. Managerul barului a
\ndevenit atunci prietenul lor si a primit si un tricou original, iar
\nCantina a devenit a doua locatie ca vanzari de bere pentru Tuborg
\ndupa Caru’ cu bere (operat tot de grupul City Grill – n. red.)”,
\nadauga amuzat Mischie.\n <\/p>\n
<\/p>\n
In aceste conditii, nu trebuie sa mire intentia grupului de a
\nmai deschide anul acesta inca trei saormerii Bundetot, “cu sau fara
\nsport-bar, in functie de situatie”. Iar pana la detronarea Dristor
\nKebab din pozitia de lider nu va mai fi decat un pas, pentru ca,
\nspre deosebire de saormari, cei doi asociati ai City Grill stiu ce
\ninseamna sa opereze eficient si sa controleze un lant de 13
\nrestaurante.<\/p>\n
Intr-un potential razboi Dristor – Bundetot pentru suprematia pe
\npiata lanturilor de saormerii, castigatorii siguri sunt furnizorii.
\nPentru inceput, producatorii de lipii. Mirotex si Pain D’or sunt
\ndoua companii detinute de familii libaneze, care controleaza
\nimpreuna aproape toata piata de paine libaneza din Romania.<\/p>\n
Dupa cum spune operatorul uneia dintre cele mai mari saormerii,
\ncele doua firme isi impart piata si “nu se calca pe picioare”.
\n“Daca lucrezi cu una dintre companii si vrei sa treci la cealalta,
\nnu o poti face inainte de a trece o perioada de sase luni in care
\niti cumperi lipiile din supermarket.” Sau, asa cum spune alt
\nsaormar, “daca nu iti plac produsele unuia dintre cei doi si vrei
\nsa treci la celalalt, trebuie mai intai sa explici motivele pentru
\ncare faci acest lucru si sa fii acceptat”.<\/p>\n
Activitatea producatorilor de lipii a crescut crescut an de an,
\ncot la cot cu consumul de saorma, iar afacerile cumulate ale celor
\ndoua companii au depasit 10 milioane de lei (peste 3 milioane de
\neuro) in 2008, conform datelor de la Ministerul Finantelor. “Acum
\ndoi ani foloseam doua tone si jumatate de faina pe zi. Am trecut
\napoi la trei tone, apoi la 3,5, iar acum am ajuns sa producem
\nzilnic paine (lipii si chifle – n. red.) din peste patru tone de
\nfaina”, spune Alaa Nassar, director de vanzari la Mirotex.<\/p>\n
Firma cu sediul in cartierul Giulesti detine o fabrica despre
\ncare Nassar afirma ca a necesitat o investitie de peste un milion
\nde euro pana acum si unde se produc zilnic peste 6.000 de pachete
\ncu cate 10 lipii. Sau, cu alte cuvinte, circa 20 mil. lipii pe an,
\ndin care peste doua treimi merg in provincie.\n <\/p>\n
<\/p>\n
“Avem peste 200 de clienti (saormerii – n. red.) pe care ii
\ndeservim doar in Capitala si cel putin la fel de multi si in
\nprovincie”, adauga Nassar, care precizeaza ca in fiecare saptamana
\npe lista apar nume noi, insa in acelasi timp exista saormerii care
\nse inchid. Cum este de asteptat ca si celalalt mare jucator sa aiba
\nun numar cel putin comparabil de clienti, un volum de peste 500 de
\nsaormerii in Capitala si alte 500 in tara, asa cum estimeaza Daniel
\nMischie de la City Grill, nu pare deloc deplasat.<\/p>\n
Dincolo de numarul mare de saormerii si cele cateva zeci de
\nrestaurante libaneze din tara, producatorii de lipie mai au un as
\nin maneca. “Sunt tot mai multi romani care folosesc acasa lipia
\nlibaneza in loc de paine. Pentru noi, acest segment ar putea
\nreprezenta principalul motor de crestere in urmatoarea perioada”,
\nadauga Alaa Nassar.<\/p>\n
Intr-adevar, aproape fiecare hipermarket sau chiar si magazin de
\ncartier are acum in portofoliu si paine libaneza sub brandurile
\nproducatorilor libanezi sau, asa cum se intampla in Mega Image sau
\nPlus, sub brandul propriu, insa produs in realitate tot de firmele
\ncu actionari libanezi.<\/p>\n
Cresterea interesului pentru saorma reprezinta un motiv de
\nbucurie si pentru producatorii, in special turci, care prelucreaza
\ncarnea. Contactati de BUSINESS Magazin, principalii furnizori de
\ncarne pentru saormerii nu au dorit sa comenteze, limitandu-se sa
\nafirme insa ca afacerile le merg bine, inregistreaza cresteri,
\nsingurele neajunsuri fiind presiunea mai mare pe preturi din partea
\nsaormeriilor, care la randul lor sunt presate sa reduca costurile.
\n“Un lucru e sigur: urmatoarea etapa va fi cresterea afacerilor cu
\ncarne halal (preparata conform ritualului musulman – n. red.). Sunt
\n300.000 de musulmani in Romania, o piata foarte mare. Veti vedea”,
\nafirma unul dintre procesatorii de carne. In prezent, un singur
\nproducator din Romania are certificat pentru productia de carne
\nhalal, in Europa fiind doar cateva organisme care ofera astfel de
\nacreditari.<\/p>\n
Pana la potentialele modificari in compozitia saormei, apare in
\nmod evident o intrebare: de ce a explodat fenomenul saorma abia in
\nultimii doi-trei ani, in conditiile in care primele astfel de
\nproduse au aparut imediat dupa Revolutie?<\/p>\n
Kivu spune ca de vina este modificarea recenta a
\ncomportamentului social: “Oamenii nu mai au timp sau au impresia ca
\nnu mai au timp sa manance”. Mai este insa inca un argument cat se
\npoate de practic si anume criza. {aorma pare unul dintre
\ncastigatorii crizei, vanzarile de astfel de produse crescand chiar
\nsi in conditiile in care marile retele de fast-food se confrunta cu
\nplafonari sau chiar scaderi ale consumului. Operatorul francizei
\nKFC, spre exemplu, al doilea mare jucator de pe piata fast-food din
\nRomania, estima pentru anul trecut afaceri de circa 146 de milioane
\nde lei (35 milioane de euro), in stagnare fata de anul precedent,
\nchiar daca fusesera deschise mai multe restaurante. Cu 37 de
\nrestaurante, abia din acest an oficialii KFC estimeaza ca vor
\nreveni pe crestere.<\/p>\n
Cel mai mare jucator de pe piata, McDonald’s, care opereaza 50
\nde restaurante in Romania, a avut in 2008, potrivit datelor de la
\nMinisterul Finantelor, afaceri de peste 100 de milioane de euro.
\nSau doua milioane de euro in medie pe restaurant, fata de 1,5
\nmilioane de euro, cat a avut in acelasi an saormeria de la Dristor,
\npotrivit aceluiasi site al Ministerului Finantelor.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Comparatia dintre saormerii si lanturile fast-food se opreste
\ninsa aici, pentru ca, la nivel national, afacerile retelelor de
\nfast-food depasesc, potrivit estimarilor, 1,5-2 mld. euro, de
\naproape zece ori mai mult ca acelea ale saormeriilor.<\/p>\n
Unii dintre analisti sunt insa sceptici cand vine vorba de
\nviitorul afacerilor cu saorma in Romania. “Cred ca saorma isi
\ntraieste momentele sale de glorie. Este vorba de o moda, iar ca
\norice moda, la un moment dat va trece”, sustine sociologul Kivu.
\nDaca privim insa altfel si comparam piata romaneasca din domeniu cu
\ncea din Germania, tara unde traiesc foarte multi turci, vom vedea
\nca, dimpotriva, ar mai fi loc de crestere: in Germania, afacerile
\ncu saorma trec de doua miliarde si jumatate de euro anual, chiar si
\ncancelarul german Angela Merkel fiind unul dintre fanii acestui
\nprodus.<\/p>\n
Kivu mizeaza insa in parerea sa pe faptul ca efectul pe care
\nsaorma il are in randul tinerilor intre 15 si 35 de ani,
\nprincipalii clienti alaturi de taximetristi, nu este acelasi in
\nrandul celor foarte tineri: “Fiecare generatie isi cauta factorul
\ncool, dar cred ca in cazul tinerilor din ziua de astazi sau chiar
\nde maine, saorma nu poate avea factorul cool”. Chiar si asa, Daniel
\nMischie de la City Grill afirma ca nu are de ce sa se teama:
\n“Romanii inca nu au descoperit ceea ce inseamna sa iesi in oras la
\nun restaurant, asa cum se intampla in Vest. Probabil ca va mai dura
\nceva vreme. Iar fast-food-urile si in special saormeriile
\nreprezinta produsul ideal pentru a face trecerea de la mancatul
\nacasa la mancatul la restaurant”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
E ieftina, pare sanatoasa si foarte comod de mancat, in pauza de masa sau chiar pe drum. In plina criza, afacerile cu saorma infloresc.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,9817,202,11196,11597,16723,17017],"class_list":["post-19200","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-consum","tag-cover-story","tag-fast-food","tag-mancare","tag-obiceiuri","tag-saorma"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19200","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19200"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19200\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":86473,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19200\/revisions\/86473"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19200"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19200"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19200"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/5852458\/19\/banda-shaorma.jpg?width=352&height=31\")
<\/a><\/p>\n