{"id":191795,"date":"2021-03-10T11:51:00","date_gmt":"2021-03-10T11:51:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=191795"},"modified":"2021-03-10T11:51:00","modified_gmt":"2021-03-10T11:51:00","slug":"in-fiecare-an-peste-200-000-de-romani-aleg-sa-isi-paraseasca-tara-in-cautarea-unui-trai-mai-bun-dar-foarte-multi-aleg-sa-se-si-intoarca-pentru-ce-revin-ei-acasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=191795","title":{"rendered":"\u00cen fiecare an peste 200.000 de rom\u00e2ni aleg s\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun, dar foarte mul\u0163i aleg s\u0103 se \u015fi intoarc\u0103. Pentru ce revin ei acas\u0103"},"content":{"rendered":"

\nFo\u015fti angaja\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate, actuali angajatori \u00een Rom\u00e2nia. Acesta este profilul a peste 30 de rom\u00e2ni, descoperi\u0163i de Business MAGAZIN, care s-au \u00eentors \u201eacas\u0103\u201d s\u0103 \u00ee\u015fi transforme pasiunea \u00een afacere. Unii au investit c\u00e2teva mii de euro, al\u0163ii c\u00e2teva milioane de euro. Unii au l\u0103sat \u00een urm\u0103 munca de zilier \u00een agricultur\u0103, al\u0163ii joburi pl\u0103tite cu mii de euro \u00een domeniul administrativ sau hotelier. Cu to\u0163ii au renun\u0163at la via\u0163a \u00een \u0163\u0103ri dezvoltate, pline de oportunit\u0103\u0163i, cu un sistem educa\u0163ional ca la carte, pentru c\u0103 dorul de Rom\u00e2nia a fost mai puternic.<\/strong><\/p>\n

\nAnual, peste 200.000 de rom\u00e2ni pleac\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 jum\u0103tate se \u015fi \u00eentorc \u201eacas\u0103\u201d \u00een acee\u015fi perioad\u0103, arat\u0103 datele statistice. Victor Balaniuc, un t\u00e2n\u0103r de 26 de ani din Timi\u015foara, s-a \u00eentors din Anglia \u00een 2016 s\u0103 creeze Front Row Events, un brand de entertainment \u2013 organizare \u015fi promovare de evenimente. \u201eOportunitatea dezvolt\u0103rii acestui proiect m-a determinat s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een Rom\u00e2nia, plus spiritul patriotic. Vreau s\u0103 pl\u0103tesc taxe \u015fi impozite \u00een Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\nConsider c\u0103 dac\u0103 \u00ee\u0163i dore\u015fti un venit bun \u015fi s\u0103 faci economii, Occidentul e foarte ofertant, dar pentru un \u00eentreprinz\u0103tor, Rom\u00e2nia este mediul optim, deoarece pie\u0163ele \u00eenc\u0103 nu sunt foarte bine dezvoltate \u015fi nici clien\u0163ii satura\u0163i\u201d, spune Victor Balaniuc. El a \u00eenceput s\u0103 organizeze evenimente la v\u00e2rsta de 14 ani, \u00een special petrecerile de Revelion pentru prieteni, iar doi ani mai t\u00e2rziu \u015fi-a v\u00e2ndut pianul \u015fi cu cei 500 de euro ob\u0163inu\u0163i \u015fi-a cump\u0103rat o sta\u0163ie \u015fi o pereche de boxe \u015fi a deschis o firm\u0103 de sonoriz\u0103ri.<\/span><\/p>\n

\nUlterior, studiind \u00een Anglia la Universitatea din Greenwich, \u00een cadrul \u201eSchool of Business\u201d programul \u201eEvents Management\u201d, o prieten\u0103 i-a propus s\u0103 organizeze un eventiment pentru rom\u00e2nii din acel ora\u015f. Un finan\u0163ator a avut \u00eencredere \u00een ideea lui \u015fi i-a dat bani mai departe, astfel, cu o sum\u0103 de 7.000 de euro de la un om de afaceri lituanian din Londra, a reu\u015fit s\u0103 se extind\u0103 \u00een alte ora\u015fe \u015fi apoi s\u0103 revin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen prezent, de\u0163ine \u015fi un business \u00een domeniul IT \u015fi o sal\u0103 de boxing fitness \u00een ora\u015ful natal.<\/span><\/p>\n

\nTot dup\u0103 liceu a plecat \u015fi R\u0103zvan Isac din \u0163ar\u0103, \u00een Olanda, acolo unde a locuit mai bine de 8 ani. Student la Business \u015fi Management Interna\u0163ional \u00een Rotterdam, a pornit primul s\u0103u business, fiind fotograf pentru toat\u0103 facultatea. A intrat apoi \u00een lumea afacerilor, \u00eencep\u00e2nd cu Nestpick, care a fost achizi\u0163ionat de Rocket Internet din Berlin \u015fi a continuat cu dou\u0103 afaceri proprii \u00een online, pe partea de software \u015fi marketing.<\/p>\n

\nT\u00e2n\u0103rul \u00een v\u00e2rst\u0103 de 30 de ani s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u00eencurajat de programul de finan\u0163are Diaspora ReSTART, prin care a primit 20.000 de euro, bani pe care i-a investit \u00eentr-un atelier din Bra\u015fov, unde produce l\u0103mpi \u015fi corpuri de iluminat realizate \u015fi din materiale reciclate, ca o alternativ\u0103 la becurile clasice \u015fi imprimantele 3D. \u201eM-am \u00eentors acas\u0103 din diverse motive, at\u00e2t personale, c\u00e2t \u015fi profesionale. Mi-au lipsit at\u00e2t natura s\u0103lbatic\u0103 din Rom\u00e2nia \u2013 imediat cum am ajuns aici, am \u015fi urcat pe Piatra Craiului -, c\u00e2t \u015fi oamenii dornici de o schimbare. Finan\u0163area prin Diaspora ReSTART a venit la momentul potrivit\u201d, povestea R\u0103zvan Isac, fondatorul businessului Hola, atunci c\u00e2nd s-a \u00eentors.<\/p>\n

\nEl consider\u0103 c\u0103 via\u0163a de antreprenor este interesant\u0103 \u015fi antreprenoriatul este o direc\u0163ie \u00een care se \u00eendreapt\u0103 mul\u0163i tineri din Vest, av\u00e2nd mai mult\u0103 varietate \u00een lucru \u015fi mai multe posibilit\u0103\u0163i de de cre\u015ftere. Totu\u015fi, adaug\u0103 el, \u00een Rom\u00e2nia lipsesc \u00eencrederea \u015fi viziunea, principalele dou\u0103 motive pentru care tinerii din Vest investesc \u00een afaceri. R\u0103zvan Isac se num\u0103r\u0103 printre cei 60 de rom\u00e2ni reveni\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 cu ajutorul subven\u0163iilor de p\u00e2n\u0103 \u00een 40.000 de euro, acordate \u00een cadrul proiectului \u201eDiaspora ReSTART\u201d, pentru persoanele care doreau s\u0103-\u015fi \u00eenfiin\u0163eze un start-up acas\u0103.<\/p>\n

\nRepatria\u0163ii din acest proiect, fo\u015fti angaja\u0163i, au creat cel pu\u0163in in 120 de locuri de munc\u0103 pe plan  intern, conform datelor Consiliul Na\u0163ional al IMM-urilor din Rom\u00e2nia, care s-a ocupat de implementarea programului. Peste 7.000 de rom\u00e2ni din diaspora au beneficiat de programul de formare antreprenorial\u0103 cu bani europeni, iar cei mai mul\u0163i autori de planuri de afaceri au fost din Spania, Marea Britanie, Italia, Olanda \u015fi Fran\u0163a. Datorit\u0103 unui program de finan\u0163are s-a \u00eentors \u015fi Alina Blaga \u00een localitatea natal\u0103, dup\u0103 aproape 15 ani petrecu\u0163i \u00een Fran\u0163a \u015fi Belgia.<\/p>\n

\nLa baz\u0103 zugrav decorator, t\u00e2n\u0103ra de 35 de ani s-a \u00eentors din str\u0103in\u0103tate \u015fi a creat trei locuri de munc\u0103 \u00eentr-un start-up de amenaj\u0103ri interioare \u00een jude\u0163ul Bra\u015fov. \u201e\u00cen 2019 m-am \u00eenscris \u00een proiectul \u00abAntreprenor acas\u0103\u00bb. Am fost mul\u0163i candida\u0163i \u015fi numai 56 am c\u00e2\u015ftigat. (…) Ideea o am \u00een minte de zece ani, dar abia \u00een februarie 2019 am pus pe picioare aceast\u0103 firm\u0103. Finan\u0163area a fost o baz\u0103, ne-a ajutat s\u0103 achizi\u0163ion\u0103m uneltele necesare. Suma primit\u0103 a fost de 33.000 de euro, dar am investit \u015fi noi bani, \u00eens\u0103 mai pu\u0163in\u201d, poveste\u015fte Adina Blaga, fondatoarea AB4Art.<\/p>\n

\n\u00cen Belgia, antreprenoarea c\u00e2\u015ftiga aproape 2.000 de euro pe lun\u0103 pentru 32 de ore lucrate pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi se ocupa de administrarea unui showroom \u015fi de formarea antreprenorilor din domeniu sau a persoanelor care voiau s\u0103 practice o alt\u0103 meserie \u015fi se orientau spre zugr\u0103vit. S\u0103 practice o alt\u0103 meserie, dar nu de zugrav, a ales \u015fi Vlad Niculici, cofondator al brandului The Cheesecake House. De profesie inginer, s-a \u00eentors din Qatar \u00een 2017 s\u0103 se apuce de f\u0103cut pr\u0103jituri.<\/p>\n

\n\u00cempreun\u0103 cu sora sa, Sabina Niculici, \u015fi prietena lor, Anca Hintea, tinerii \u015fi-au propus s\u0103 redea consumatorului cheesecake-ul original, a\u015fa cum l-au gustat ei \u00een America, unde au fost pleca\u0163i prin programul Work and Travel \u015fi au descoperit The Cheesecake Factory. \u201eBusinessul a pornit dintr-o joac\u0103. (…) Eu eram proasp\u0103t \u00eentors din Qatar, nu aveam \u00eenc\u0103 un job \u015fi pentru c\u0103 eu am mai cochetat cu fondurile europene \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, am propus s\u0103 acces\u0103m finan\u0163are prin Start-Up Nation. \u00cens\u0103 \u00een 2017 nu am c\u00e2\u015ftigat, dar pentru c\u0103 exista cerere pe pia\u0163\u0103, c\u0103ci mai multe persoane au gustat de la noi \u015fi voiau s\u0103 cumpere, am deschis un mic laborator \u00een iulie 2018 cu 15.000 de euro din fonduri proprii\u201d, poveste\u015fte Vlad Niculici.<\/p>\n

\nLansat \u00een 2017, programul guvernamental Start-Up Nation \u00ee\u015fi propunea s\u0103 stimuleze \u00eenfiin\u0163area \u00eentreprinderilor mici \u015fi mijlocii prin acordarea unei finan\u0163\u0103ri de 200.000 de lei pentru 10.000 de start-up-uri pe an. Programul avea un buget anual \u00een valoare de 2 miliarde de lei. \u00cen prima edi\u0163ie, guvernul a finan\u0163at circa 7.100 de afaceri, dup\u0103 ce au fost selectate 8.400 de proiecte, iar \u00een 2018 fostul guvern a finan\u0163at 10.000 de afaceri noi, din 13.000 selectate. Start-Up Nation a fost programul care a adus-o acas\u0103 \u015fi pe Teodora Bitu, \u00een Vaslui, la sf\u00e2r\u015fitul lui 2017, dup\u0103 11 ani de munc\u0103 \u00een Italia. Ea a auzit la televizor despre banii pe care \u00eei ofer\u0103 statul \u015fi a ales s\u0103 fac\u0103 o afacere cu biscui\u0163i, dup\u0103 modelul din fabrica \u00een care a lucrat \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n\u201eCu banii ob\u0163inu\u0163i am \u00eenchiriat un spa\u0163iu \u00een Vaslui, l-am amenajat, am achizi\u0163ionat o ma\u015fin\u0103 de f\u0103cut biscui\u0163i, un cuptor, am f\u0103cut site-ul \u015fi ne-am calculat salariile pentru doi angaja\u0163i pe \u015fase luni\u201d, spune Teodora Bitu, fondatoarea companiei Oliroby. Al\u0103turi de so\u0163ul s\u0103 a plecat \u00een Italia \u00een 2006, unde au lucrat la un laborator de biscui\u0163i cu o tradi\u0163ie de peste 30 de ani. Italia a fost \u201eacas\u0103\u201d \u015fi pentru Alina Ieremciuc timp de \u015fase ani, unde a studiat Rela\u0163ii Interna\u0163ioanle \u015fi ulterior a muncit \u00een domeniu. Ea a pornit un business prin Start-Up Nation al\u0103turi de dou\u0103 prietene, Mirela Irindea \u015fi Mariana Solonari, cu experien\u0163\u0103 \u00een domeniul consultan\u0163ei. \u201eM-am \u00eentors acas\u0103 pentru c\u0103 am sim\u0163it c\u0103 doar aici voi putea cu adev\u0103rat valorifica tot ce am \u00eenv\u0103\u0163at \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 mult poten\u0163ial, important e s\u0103-l recuno\u015fti \u015fi s\u0103 reu\u015fe\u015fti s\u0103 identifici ni\u015fele neacoperite sau nesaturate. De exemplu, Italia este o \u0163ar\u0103 unde tinerii nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc joburile dorite, exist\u00e2nd acest fenomen al migra\u0163iei numit \u00abfuga dei cervelli\u00bb, mul\u0163i din ei migr\u00e2nd spre \u0163\u0103ri \u00een plin\u0103 dezvoltare, \u00een care se prev\u0103d cre\u015fteri semnificative \u00een urm\u0103torii ani, implicit \u015fi Rom\u00e2nia\u201d, spune Alina Ieremciuc.<\/p>\n

\nCele trei tinere au ales s\u0103 creeze cadouri cu tematic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 sub brandul Arta Tradi\u0163iei, \u00een urma discu\u0163iilor pe care le-au  avut cu angaja\u0163ii din companii care sus\u0163ineau c\u0103 nu au cu ce cadouri s\u0103 mearg\u0103 \u00een vizite la partenerii lor de afaceri. Investi\u0163ia total\u0103 \u00een afacere a fost de 47.000 de euro, din care 40.000 de euro bani ob\u0163inu\u0163i prin programul ministerului pentru IMM-uri \u015fi 7.000 de euro fonduri proprii. \u201eFaptul c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 atragem fonduri nerambursabile a fost un impuls binevenit, dar cel mai important \u00een cazul bussinesului nostru a fost \u015fi este asocierea cu cele mai bune dou\u0103 partenere de afacere dar \u015fi foarte bune prietene, lucru care ne-a permis s\u0103 ne exploat\u0103m reciproc exact atuurile \u00een care fiecare din noi exceleaz\u0103\u201d, a men\u0163ionat Alina Ieremciuc. Chiar dac\u0103 c\u00e2teva zeci de persoane se \u00eentorc, rom\u00e2nii sunt \u201ecei mai pleca\u0163i de acas\u0103\u201d din Europa, potrivit unui raport al Eurostat. De altfel, este dificil s\u0103 la\u015fi \u00een urm\u0103 oportunit\u0103\u0163ile \u015fi situa\u0163ia financiar\u0103 stabil\u0103 cu care te-ai obi\u015fnuit, spun antreprenorii, ce au fost puternic determina\u0163i de cei dragi s\u0103 revin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\n\u201eEu am plecat de la post de director, unde salariul era de c\u00e2teva mii de euro, \u015fi am trecut la drujb\u0103, motocultor \u015fi cazma\u201d, spunea Simona M\u0103ricean, care a lucrat peste un deceniu pentru un hotel din sta\u0163iunea montan\u0103 Val d’Isere din Fran\u0163a \u015fi a venit \u00eenapoi \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2016. Ea a cump\u0103rat o cas\u0103 veche de peste 100 de ani \u00een jude\u0163ul S\u0103laj, a restaurat-o \u015fi pe terenul de peste jum\u0103tate de hectar din jurul casei a plantat lavand\u0103 \u015fi imortele, o plant\u0103 folosit\u0103 \u00een medicin\u0103 \u015fi \u00een industria cosmeticii.<\/p>\n

\n\u201eEra o alt\u0103 lume acolo, opulent\u0103, uria\u015f\u0103, de asta iubesc lini\u015ftea de aici. Mi-am luat doza maxim\u0103 de Occident \u015fi nu m-a schimbat cu nimic\u201d, men\u0163iona antreprenoarea. Teia Ciulacu a lucrat 14 ani \u00een multina\u0163ionale \u015fi a tr\u0103it \u00een \u0163\u0103ri precum Germania, Olanda sau Costa Rica, unde, sus\u0163ine ea, a putut s\u0103 vad\u0103 diferen\u0163e \u00eentre clasele sociale \u015fi astfel \u015fi-a dat seama c\u0103 \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 construiasc\u0103 ceva \u00een domeniul social pe termen lung, iar r\u0103spunsul a fost \u201eacas\u0103\u201d. C\u00e2nd s-a \u00eentors, \u00een urm\u0103 cu 15 ani, o statistic\u0103 de la Ministerul Mediului ar\u0103ta c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se consum\u0103 5 miliarde de pungi de plastic \u00eentr-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil \u015fi astfel contribuie la emisiile de gaze cu efect de ser\u0103. A\u015fa s-a n\u0103scut ONG-ul Viitor Plus, pornind cu proiecte privind educa\u0163ia de mediu \u015fi infrastructura. \u00cen 2009, a ap\u0103rut Atelierul de p\u00e2nz\u0103, \u201eun model de activitate economic\u0103 care s\u0103 respecte principiile sustenabilit\u0103\u0163ii\u201d, \u00eentr-un spa\u0163iu de mai pu\u0163in de 9 metri p\u0103tra\u0163i, \u00een care trei persoane au \u00eenceput s\u0103 creeze saco\u015fe din p\u00e2nz\u0103, ca o alternativ\u0103 la pungile de plastic, folosind ma\u015fini de cusut second-hand, cump\u0103rate dintr-o sum\u0103 primit\u0103, de 5.000 de dolari. Ast\u0103zi, afacerea \u00eenseamn\u0103 peste 20 de oameni \u015fi afaceri de peste 1 milion de lei. \u201eDincolo de ob\u0163inerea de profit, general valabil\u0103 pentru orice business, am vrut s\u0103 ne uit\u0103m cum integr\u0103m partea de protec\u0163ie a mediului \u015fi latura social\u0103 \u00een tot ce reprezint\u0103 acea activitate economic\u0103\u201c, povestea Teia Ciulacu, pre\u015fedinte al Viitor Plus.<\/p>\n

\nAtelierul de p\u00e2nz\u0103 este, a\u015fadar, un business social, \u00een care lucreaz\u0103 persoane cu dizabilit\u0103\u0163i, a ap\u0103rut ca o solu\u0163ie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatic\u0103 sau problema de\u015feurilor, care au loc at\u00e2t la nivel global, c\u00e2t \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fo\u015fti angaja\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate, actuali angajatori \u00een Rom\u00e2nia. Acesta este profilul a peste 30 de rom\u00e2ni, descoperi\u0163i de Business MAGAZIN, care s-au \u00eentors \u201eacas\u0103\u201d s\u0103 \u00ee\u015fi transforme pasiunea \u00een afacere. Unii au investit c\u00e2teva mii de euro, al\u0163ii c\u00e2teva milioane de euro. Unii au l\u0103sat \u00een urm\u0103 munca de zilier \u00een agricultur\u0103, al\u0163ii joburi pl\u0103tite […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,511,512],"tags":[81,255,235,472,32530,276,48210,194],"class_list":["post-191795","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-afaceri","category-revista-bm","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-business","tag-finantare","tag-fosti-angajati","tag-locuri-de-munca","tag-razvan-isac","tag-tineri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191795","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=191795"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191795\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=191795"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=191795"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=191795"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}