{"id":191615,"date":"2021-03-05T10:28:04","date_gmt":"2021-03-05T10:28:04","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=191615"},"modified":"2021-03-05T10:28:04","modified_gmt":"2021-03-05T10:28:04","slug":"cristian-popa-fost-viceguvernator-bnr-vorbeste-in-premiera-despre-ce-s-a-intamplat-in-criza-de-acum-un-deceniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=191615","title":{"rendered":"Cristian Popa, fost viceguvernator BNR, vorbe\u015fte \u00een premier\u0103 despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een criza de acum un deceniu"},"content":{"rendered":"

\n\u2666 <\/span>\u00cen decembrie 1998,  la numai 34 de ani, Cristian Popa a fost numit viceguvernator al BNR. El f\u0103cea parte dintr-o genera\u0163ie de economi\u015fti care ie\u015fise \u00een fa\u0163\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201890, imediat dup\u0103 c\u0103derea comunismului \u2666 <\/span>\u00cenainte s\u0103 devin\u0103 viceguvernator, a fost consilier al guvernatorului BNR Mugur Is\u0103rescu \u015fi economistul-\u015fef al B\u0103ncii Na\u0163ionale \u2666 <\/span>Timp de 16 ani, respectiv 3 mandate, a ocupat aceast\u0103 pozi\u0163ie fiind, dup\u0103 guvernatorul Is\u0103rescu, cel mai cunoscut oficial din Rom\u00e2nia pe pie\u0163ele financiare interna\u0163ionale \u2666 <\/span>Dac\u0103 \u00een prima parte a opiniei dedicat\u0103 seriei – 30 de ani de sistem bancar \u00een Rom\u00e2nia -, el a vorbit despre politica monetar\u0103 \u015fi \u0163intirea infla\u0163iei, \u00een a doua parte a opiniei vorbe\u015fte despre criza din 2008, cum a ac\u0163ionat Banca Na\u0163ional\u0103, cum au fost discu\u0163iile cu FMI \u015fi creditorii interna\u0163iomali, ce a \u00eensemnat Ini\u0163iativa de la Viena prin care b\u0103ncile str\u0103ine cu opera\u0163iuni \u00een Rom\u00e2nia s-au angajat s\u0103 nu-\u015fi retrag\u0103 liniile de finan\u0163are \u2666 <\/span>De asemenea, Popa prezint\u0103 \u00eencerc\u0103rile BNR de a limita creditarea \u00een valut\u0103 \u015fi cum au g\u0103sit b\u0103ncile solu\u0163ia de a finan\u0163a din str\u0103in\u0103tate companiile din Rom\u00e2nia ie\u015find de sub radarul B\u0103ncii Na\u0163ionale \u2666 <\/span>C\u00e2nd a venit criza \u015fi au ap\u0103rut insolven\u0163ele, b\u0103ncile au trimis creditele cu probleme \u00een Rom\u00e2nia \u2666 <\/span>Citi\u0163i ast\u0103zi a doua parte a opiniei lui Cristian Popa.<\/strong><\/em><\/p>\n

\n <\/p>\n

\nContinuare din num\u0103rul trecut<\/em><\/p>\n

\nCristian Popa, viceguvernator BNR:<\/em><\/p>\n

\n“Liberalizarea complet\u0103 a con\u00adtu\u00ad\u00adlui de capital (care a sur\u00advenit odat\u0103 cu ultima etap\u0103, cea de liberalizare a pie\u00ad\u00ad\u0163ei monetare, \u00een septem\u00adbrie 2006), inevitabil\u0103 pentru demons\u00adtrarea calit\u0103\u0163ii de economie de pia\u0163\u0103 func\u0163ional\u0103 a Ro\u00adm\u00e2niei f\u0103r\u0103 de care aderarea la UE \u00een 2007 nu ar fi putut avea loc, a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de negocierea \u00een premier\u0103 cu Comisia European\u0103 a introducerii poten\u0163iale a unor clauze de salvgardare activabile de comun acord \u00een cazul unor cre\u015fteri substan\u0163iale ale volumului intr\u0103rilor de capital de-a lungul unei perioade scurte de timp (risc ce se materializase recent \u00een Ungaria \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care avertizaser\u0103 nu numai FMI, dar \u015fi institu\u0163ii financiare private de mari dimensiuni), reprezent\u00e2nd un alt tip sui generis de m\u0103suri neortodoxe asociate \u00een sens larg politicii monetare.<\/p>\n

\nExperien\u0163a inovatoare a Rom\u00e2niei \u00een domeniul utiliz\u0103rii instrumentelor macro\u00adpruden\u0163iale drept complement al celor tradi\u0163ionale de politic\u0103 monetar\u0103 se al\u0103tur\u0103 celei a Croa\u0163iei \u015fi eviden\u0163iaz\u0103 o sum\u0103 de concluzii.<\/p>\n

\nEficien\u0163a \u015fi limitele folosirii m\u0103surilor neortodoxe \u00een politica monetar\u0103<\/strong><\/p>\n

\nFolosirea instrumentelor \u015fi-a dovedit eficien\u0163a pe un orizont de timp limitat, de circa 1-2 ani: ponderea creditului \u00een valut\u0103 \u00een totalul creditului neguvernamental, a\u00adjun\u00ads\u0103 la 64% la sf\u00e2r\u015fitul anului 2005, a sc\u0103zut cu circa 6 puncte procentuale \u00een decursul unui an, \u00een condi\u0163iile men\u0163inerii unei dinamici extrem de alerte a credit\u0103rii totale (m\u0103sura controversat\u0103 de relaxare a DSTI \u015fi LTV din 2007 a inversat \u00eens\u0103 ten\u00addin\u0163a de reducere a ponderii creditului \u00een valut\u0103). Cu toate acestea, procesul utiliz\u0103rii instru\u00admentelor macropruden\u0163iale a presu\u00adpus o inovare constant\u0103, m\u0103surile existente fiind ocolite sau devenind relativ rapid poroase.<\/p>\n

\nConsecin\u0163a cea mai nefavorabil\u0103 a utiliz\u0103rii acestui tip de instrumente a fost aceea a externaliz\u0103rii pe scar\u0103 larg\u0103 a portofoliilor de credite c\u0103tre b\u0103ncile-mam\u0103 din cadrul grupurilor. \u00cen primul r\u00e2nd, aceasta a crescut lichiditatea ca parte a finan\u0163\u0103rii aflate la dispozi\u0163ia b\u0103ncilor locale cu capital majoritar str\u0103in, acceler\u00e2nd dinamica acord\u0103rii de noi credite (preponderent \u00een valut\u0103) \u00een condi\u0163iile competi\u0163iei pentru cote de pia\u0163\u0103, \u015fi deci contribuind la agravarea dezechilibrelor macroeconomice existente. \u00cen al doilea r\u00e2nd, portofoliile de credite transferate erau de bun\u0103 calitate, \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ind calitatea agregat\u0103 a portofoliilor r\u0103mase la nivelul b\u0103ncilor locale. \u00cen al treilea r\u00e2nd, de\u015fi expunerile figurau \u00een portofoliile b\u0103ncilor-mam\u0103, o parte a riscurilor asociate acestora afectau b\u0103ncile locale care administrau serviciul respectivelor credite. \u00cen al patrulea r\u00e2nd, calitatea \u015fi nivelul de detaliu al informa\u0163iilor statistice legate de creditele externalizate au fost substan\u0163ial diminuate, cre\u00e2nd probleme pentru analizele privind stabilitatea financiar\u0103 ale BNR. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, dup\u0103 2008 a avut loc un transfer \u00een sens contrar al anumitor credite externalizate ini\u0163ial \u015fi din care o parte ajunseser\u0103 neperformante, cu impact negativ asupra lichidit\u0103\u0163ii bancare \u015fi calit\u0103\u0163ii portofoliilor subsidiarelor. <\/p>\n

\nProblematica cre\u015fterii rapide a creditului neguvernamental \u00een Rom\u00e2nia \u015fi alte economii emergente, precum \u015fi cea a utiliz\u0103rii active a m\u0103surilor macro\u00adpru\u00adden\u0163iale drept instrumentar comple\u00admen\u00adtar m\u0103surilor tradi\u0163ionale de politic\u0103 monetar\u0103 au f\u0103cut obiectul a dou\u0103 conferin\u0163e interna\u0163ionale de cercetare pe care le-am organizat \u00een cadrul BNR cu sprijinul Adrianei Marinescu, director al direc\u0163iei de rela\u0163ii interna\u0163ionale: \u201eCre\u015fte\u00adrea rapid\u0103 a creditului c\u0103tre sectorul privat\u201c, \u00een colaborare cu FMI, 2005 \u015fi \u201eFluxu\u00adrile de capital: Provoc\u0103ri pentru politica monetar\u0103 \u015fi stabilitatea financiar\u0103\u201c, 2006 (Popa, 2006; 2007). De asemenea, \u00eencep\u00e2nd din 2010, mai multe seminarii regionale anuale privind stabilitatea financiar\u0103 organizate \u00een colaborare cu FMI (inclusiv ultimul dintre cele coordonate de subsemnatul, \u201eB\u0103ncile centrale \u015fi politica macropruden\u0163ial\u0103\u201c, nov. 2013) au analizat am\u0103nun\u0163it aceast\u0103 problem\u0103 \u00een tematicile abordate.<\/p>\n

\nGestionarea crizelor \u015fi refacerea accesului la pie\u0163ele interna\u0163ionale de capital (1999-2004)<\/strong><\/p>\n

\n\u00cenceputul mandatului meu de vicegu\u00adver\u00adnator a avut loc \u00een momentul \u00een care Rom\u00e2nia se confrunta cu dou\u0103 provoc\u0103ri majore: percep\u0163ia din partea pie\u0163elor interna\u0163ionale a iminen\u0163ei \u00eencet\u0103rii de pl\u0103\u0163i \u015fi nevoia de restructurare \u015fi asanare a sistemului bancar intern. Dup\u0103 crizele asiatic\u0103 \u015fi ruseasc\u0103 (1997-8), institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale reali\u00adzase\u00adr\u0103 nevoia de antrenare a sectorului pri\u00advat \u00een procesele de finan\u0163are a ajust\u0103rilor din economiile cu situa\u0163ii greu sustenabile, \u00een acea perioad\u0103 \u00eencep\u00e2nd s\u0103 fie promovat conceptul de \u201e\u00eemp\u0103r\u0163ire a poverii\u201c (burden sharing). Ro\u00adm\u00e2nia avea o situa\u0163ie dificil\u0103, con\u00adfrunt\u00e2ndu-se cu un v\u00e2rf al restituirii datoriei externe \u00een lunile mai-iunie 1999, \u00een timp ce rezerva valutar\u0103 cunoscuse reduceri importante dup\u0103 1997 ca urmare a intr\u0103rilor de capital diminuate \u015fi a cre\u015fterii aversiunii fa\u0163\u0103 de risc a pie\u0163elor pe fundalul crizelor amintite.<\/p>\n

\nDin grupul de \u0163\u0103ri c\u0103rora urma s\u0103 le fie aplicat conceptul de \u00eemp\u0103r\u0163ire a poverii f\u0103ceau parte, pe l\u00e2ng\u0103 Rom\u00e2nia, \u015fi Ucraina, Pakistan \u015fi Ecuador. De\u015fi conceptul de burden sharing avea fundamente solide, el evolu\u00e2nd \u00eentr-o realitate a sistemelor financiare din ziua de azi, explica\u0163iile guvernatorului Is\u0103rescu \u015fi ale subsemnatului pentru multipli interlocutori pe acest subiect au fost c\u0103 Rom\u00e2nia nu are o problem\u0103 de solvabilitate, ci constr\u00e2ngeri temporare de lichiditate generate \u00een parte ca reac\u0163ie negativ\u0103 a sectorului privat la implicarea sa necondi\u0163ionat\u0103 \u00een burden sharing, economia put\u00e2nd gestiona \u00een bune condi\u0163ii problema restituirii datoriei externe \u00eentocmai \u015fi la timp chiar \u00een condi\u0163iile unei rezerve interna\u0163ionale reduse.<\/p>\n

\nSolu\u0163ia care a reie\u015fit din discu\u0163iile cu FMI a fost aceea a demonstr\u0103rii existen\u0163ei accesului la pie\u0163ele \u015fi investitorii interna\u0163ionali pentru re\u00eenceperea acord\u0103rii accesului deplin la tran\u015fe. Ea s-a realizat prin cele dou\u0103 \u00eemprumuturi club din 1999, reunind b\u0103ncile str\u0103ine cu prezen\u0163\u0103 \u015fi activitate \u00een Rom\u00e2nia. Un roadshow a fost \u00eentreprins \u00een Europa \u015fi SUA \u00een septembrie-octombrie 1999 (dup\u0103 ce Rom\u00e2nia achitase \u00een bune condi\u0163ii cele dou\u0103 emisiuni de obliga\u0163iuni samurai ajunse la scaden\u0163\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 cu un nivel foarte sc\u0103zut al rezervei), dar a generat doar o cerere minor\u0103 \u015fi cu randamente exagerate (a c\u0103ror acceptare ar fi avut un rol negativ de semnal) pentru noi obliga\u0163iuni suverane, neconcretiz\u00e2ndu-se \u00eentr-o emisiune de titluri.<\/p>\n

\nCircumspec\u0163ia sectorului privat legat\u0103 de parcursul dificil al Rom\u00e2niei nu a disp\u0103rut \u00eens\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103, \u00een ciuda \u00eenceperii dup\u0103 1999 a redres\u0103rii rezervei interna\u0163ionale \u015fi a relu\u0103rii cre\u015fterii economice. La nenum\u0103ratele \u00eent\u00e2lniri avute \u00eempreun\u0103 cu guvernatorul Is\u0103rescu cu b\u0103nci de investi\u0163ii, investitori institu\u0163ionali, reprezentan\u0163i ai institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale, ai b\u0103ncilor centrale \u015fi ministerelor de finan\u0163e din diverse \u0163\u0103ri, \u00eentrebarea ce revenea constant \u00een 1999 era \u201ec\u00e2nd face\u0163i default?\u201c. Chiar \u015fi dup\u0103 repetarea argumentat\u0103 c\u0103 acest scenariu este exclus, Rom\u00e2nia av\u00e2nd deja experien\u0163a negativ\u0103 a lipsei pentru mai mul\u0163i ani a accesului la pie\u0163e dup\u0103 1982, chestiunea revenea obsesiv, \u00eenso\u0163it\u0103 uneori de oferte de restructurare ce au fost de asemenea refuzate.<\/p>\n

\nIn mod interesant, a doua parte a anului 1999 a fost poate mai plin\u0103 de provoc\u0103ri dec\u00e2t prima, \u00een ciuda dep\u0103\u015firii cu bine a ramburs\u0103rilor masive \u015fi apropiate \u00een timp ale datoriei externe. Al doilea \u00eemprumut club \u00eencheiat cu b\u0103ncile locale cu capital majoritar str\u0103in a fost ob\u0163inut dup\u0103 negocieri mai intense \u015fi mai dificile dec\u00e2t \u00een cazul primului acord de acest fel (\u00een c\u00e2teva cazuri fiind nevoie de prezent\u0103ri pe care le-am f\u0103cut personal \u00een fa\u0163a boardurilor \u015fi membrilor conducerilor executive ale b\u0103ncilor respective la sediile lor centrale din str\u0103in\u0103tate).<\/p>\n

\nAcestor \u00eengrijor\u0103ri ale pie\u0163elor interna\u0163ionale BNR le-a r\u0103spuns printr-o sum\u0103 de ac\u0163iuni, unele dintre acestea cu b\u0103taie lung\u0103. Comitetul de lichiditate al BNR avea \u00eentruniri zilnice, dat\u0103 fiind situa\u0163ia complex\u0103 a furniz\u0103rii lichidit\u0103\u0163ii necesare sistemului bancar, unde prezen\u0163a b\u0103ncilor cu probleme afecta randamentele. Comunicarea sistematic\u0103, transparent\u0103 \u015fi frecvent\u0103 cu pie\u0163ele, inclusiv \u00een afara momentelor de lansare de noi obliga\u0163iuni suverane, a \u00eenceput \u00een acea perioad\u0103 \u015fi s-a men\u0163inut pe termen lung. Mai mult, decizia guvernatorului privind r\u0103scump\u0103rarea de pe pia\u0163a secundar\u0103 a unei p\u0103r\u0163i a obliga\u0163iunilor samurai care se tranzac\u0163io\u00adnau \u00eenainte la pre\u0163uri forte sc\u0103zute a dat un semnal puternic de afirmare a solvabilit\u0103\u0163ii suverane (gener\u00e2nd de asemenea un profit important, care a servit refacerii mai rapide a rezervei interna\u0163ionale). <\/p>\n

\nNevoia de rec\u00e2\u015ftigare \u015fi men\u0163inere a accesului pe pie\u0163ele interna\u0163ionale de capital<\/strong><\/p>\n

\nConcluzia cea mai important\u0103 a travers\u0103rii anilor dificili 1998-9 a fost aceea a nevoii de rec\u00e2\u015ftigare \u015fi men\u0163inere \u00een permanen\u0163\u0103 a accesului la pie\u0163ele financiare interna\u0163ionale ca bun public inclusiv pentru sectorul privat emergent \u00een economia na\u0163ional\u0103, \u00een cadrul unui parcurs de-a lungul c\u0103ruia urmau s\u0103 fie f\u0103cute eforturi de a comprima progresiv randamentele \u00een condi\u0163iile prelungirii treptate a scaden\u0163elor, prin acceptarea doar a unei p\u0103r\u0163i a suprasubscrierii la fiecare emisiune.<\/p>\n

\nProcesul a \u00eenceput cu emisiunea pe pie\u0163ele externe de obliga\u0163iuni suverane cu scaden\u0163\u0103 de 3 ani \u00een septembrie 2000, preg\u0103tit\u0103 de Valentin Lazea (pe atunci secretar de stat la Ministerul Finan\u0163elor) cu sprijinul subsemnatului, emisiune suprasubscris\u0103 substan\u0163ial \u015fi care a fost majorat\u0103 cu 50% fa\u0163\u0103 de suma avut\u0103 \u00een vedere ini\u0163ial. A urmat rapid prima emisiune pe 5 ani, unde lansarea a avut loc de asemenea cu suprasubscriere \u00een ciuda proximit\u0103\u0163ii sale fa\u0163\u0103 de alegerile generale din Rom\u00e2nia, iar reu\u015fita redeschiderii acestei emisiunii (una din pu\u0163inele f\u0103cute de-a lungul timpului, pentru a nu dilua motiva\u0163iile de participare ini\u0163ial\u0103 substan\u0163ial\u0103 ale investitorilor priva\u0163i) \u00een ianuarie 2001, \u00een condi\u0163iile unei noi administra\u0163ii, s-a bazat pe consensul larg de care beneficia Strategia de dezvoltare economic\u0103 pe termen mediu ca element de parcurs al demar\u0103rii negocierilor de aderare la UE.<\/p>\n

\nAu urmat \u00een 2001-3 alte emisiuni cu scaden\u0163e de 7-10 ani \u015fi randamente \u00een descre\u015ftere progresiv\u0103, argumentul \u00eencrederii manifestate de pie\u0163ele interna\u0163ionale prin suprasubscrierea emisiunilor \u015fi buna tranzac\u0163ionare pe pie\u0163ele secundare a obliga\u0163iunilor suverane rom\u00e2ne\u015fti fiind utilizat drept element de presiune constructiv\u0103 \u015fi \u00een discu\u0163iile constante pe care le-am purtat cu agen\u0163iile de rating, unde primul calificativ de investment grade pentru Rom\u00e2nia a fost ob\u0163inut din partea Fitch \u00een 2004.<\/p>\n

\nBNR a acordat consultan\u0163\u0103 Ministerului de Finan\u0163e \u00een acest demers, guvernatorul Is\u0103rescu, pe l\u00e2ng\u0103 participarea personal\u0103 la unele dintre aceste prezent\u0103ri, desemn\u00e2ndu-m\u0103 drept reprezentant al BNR \u00een echipele de roadshow. Am avut astfel privilegiul de a fi singurul participant constant la toate emisiunile de obliga\u0163iuni suverane ale Rom\u00e2niei pe pie\u0163ele externe care au avut loc de-a lungul mandatelor la banca central\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, BNR a pledat mereu pentru pruden\u0163\u0103 \u00een validarea suprasubscrierilor, pentru abordarea \u00een pa\u015fi, dar \u015fi pentru prezen\u0163a continu\u0103 \u00een discu\u0163ii a perspectivei pe termen mediu \u015fi lung a serviciului datoriei publice externe (dimensionat \u00een func\u0163ie de dinamica deficitului extern \u015fi a volumului \u015fi structurii stocului existent al datoriei publice, inclusiv \u00een ceea ce prive\u015fte denominarea acesteia), \u00een \u00eencercarea de a evita momente de tensiune cum au fost cele din 1998-9. Mai mult, prezent\u0103rile din cadrul roadshow-urilor au eviden\u0163iat \u015fi opinia independent\u0103 a BNR asupra riscurilor sau neajunsurilor din mixul de politici macroeconomice, cum ar fi prociclicitatea politicilor fiscal\u0103 \u015fi de venituri din perioada premerg\u0103toare declan\u015f\u0103rii crizei financiare globale, ceea ce a contribuit la credibilitatea demersului Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\n\u00cen scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii transparen\u0163ei, comparabilit\u0103\u0163ii \u015fi credibilit\u0103\u0163ii datelor statistice na\u0163ionale, BNR a participat \u015fi la efortul de aderare la standardul general de diseminare a datelor (GDDS), precum \u015fi la standardul special de diseminare a acestora (SDDS) ale FMI.<\/p>\n

\n\u00cen plus, BNR a participat \u00een 2005-7 la discu\u0163iile cu Banca Mondial\u0103, BERD \u015fi BEI \u00een vederea emiterii de obliga\u0163iuni denominate \u00een lei ale acestor institu\u0163ii. Am sprijinit aceste eforturi inclusiv pentru c\u0103 prezen\u0163a unor instrumente \u00een lei emise de institu\u0163ii cu rating AAA ajuta la prelungirea curbelor de randament \u00een moned\u0103 na\u0163ional\u0103, precum \u015fi la o ancorare a acesteia fa\u0163\u0103 de dob\u00e2nzi mai sc\u0103zute, cre\u00e2ndu-se astfel premisele unei eventuale reduceri graduale a costului capitalului pe pia\u0163a intern\u0103.<\/p>\n

\nGestionarea crizelor: traversarea perioadei crizei financiare globale \u015fi anii imediat urm\u0103tori<\/strong><\/p>\n

\nMomentul declan\u015f\u0103rii crizei financiare globale a prins Rom\u00e2nia \u00eentr-o situa\u0163ie dificil\u0103 din punct de vedere al deficitului fiscal structural \u015fi al deficitului extern considerabil. Chiar dac\u0103 gradul relativ mai redus al deschiderii externe a economiei \u00een raport cu cel al \u0163\u0103rilor din grupul de compara\u0163ie p\u0103rea s\u0103 ofere o anumit\u0103 amortizare, efectele crizei s-au f\u0103cut sim\u0163ite prin revizuirea rapid\u0103 \u00een sc\u0103dere a rating-urilor de \u0163ar\u0103, lipsa accesului la pie\u0163ele interna\u0163ionale \u015fi cre\u015fterea dramatic\u0103 a primelor de risc ata\u015fate regiunii (spreadul CDS la 5 ani ajung\u00e2nd la circa 750 puncte de baz\u0103 \u00een aprilie 2009 \u00een cazul Rom\u00e2niei), toate asociate unei cvasiopriri bru\u015fte a intr\u0103rilor de capital privat.<\/p>\n

\n\u00cen aceste condi\u0163ii, BNR a acordat aten\u0163ie injec\u0163iilor de lichiditate, care au avut loc \u00een permanen\u0163\u0103, dar \u015fi \u00een mod dozat, cu scopul men\u0163inerii func\u0163ionalit\u0103\u0163ii institu\u00ad\u0163iilor pie\u0163ei, dar \u015fi cu evitarea valid\u0103rii pozi\u00ad\u0163iilor lungi pe euro. De\u015fi BNR avertizase \u00een numeroase r\u00e2nduri \u00eenaintea declan\u015f\u0103rii crizei asupra nevoii de asigurare a colateralului necesar accesului la facilit\u0103\u0163ile permanente ale b\u0103ncii centrale sau pentru participarea la opera\u0163iuni de pia\u0163\u0103 cu furnizare de lichiditate (cel mai recent \u00een cadrul unui seminar din aprilie 2008, unde Dorina Antohi, directorul direc\u0163iei de politic\u0103 monetar\u0103 a f\u0103cut o prezentare am\u0103nun\u0163it\u0103 asupra acestei cerin\u0163e \u00een fa\u0163a reprezentan\u0163ilor b\u0103ncilor comerciale), pozi\u0163ia \u00eendelungat\u0103 de debitor net a BNR (inversat\u0103 brusc \u00een 2008), absen\u0163a colateralului bancar \u00een volumele necesare sau reticen\u0163a \u00een utilizarea facilit\u0103\u0163ii de creditare (Lombard) datorat\u0103 unei posibile percep\u0163ii reputa\u0163ionale negative asupra b\u0103ncilor respective au condus temporar la o situa\u0163ie tensionat\u0103 pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\nA devenit rapid clar\u0103 nevoia Rom\u00e2niei de a apela la finan\u0163area oficial\u0103 extern\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie \u015fi \u00eenceputul lui martie 2009 am condus o echip\u0103 a BNR \u015fi Ministerului de Finan\u0163e care a avut la Bruxelles si Washington discu\u0163ii asupra unei forme preliminare a acordului de \u00eemprumut cu FMI, Comisia European\u0103, Banca Mondial\u0103, BERD \u015fi BEI, acord prev\u0103zut pe doi ani pentru a putea asigura finan\u0163area necesar\u0103 \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii num\u0103rului \u0163\u0103rilor ce negociau \u00een paralel acorduri de asisten\u0163\u0103 \u015fi al incertitudinii cu privire la momentul redeschiderii accesului economiilor emergente vulnerabile pe pie\u0163ele interna\u0163ionale de capital (pe l\u00e2ng\u0103 resursele limitate de care dispuneau la momentul respectiv FMI \u015fi CE).<\/p>\n

\nDou\u0103 elemente de noutate, printre altele, au fost discutate \u00een cadrul contur\u0103rii acordului. Primul s-a referit la dorin\u0163a at\u00e2t a Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u015fi a FMI \u015fi Comisiei Europene de a preveni o erodare a finan\u0163\u0103rii oficiale acordate prin restituirea anticipat\u0103 a liniilor de credit dintre b\u0103ncile mam\u0103 \u015fi subsidiare, ceea ce ar fi determinat o contrac\u0163ie \u015fi mai sever\u0103 a credit\u0103rii dec\u00e2t cea anticipabil\u0103 ca rezultat al dezintermedierii inevitabile dup\u0103 o criz\u0103 financiar\u0103, precum \u015fi o agravare sau prelungire a recesiunii.<\/p>\n

\nS-a ajuns astfel la configurarea Ini\u0163iativei de la Viena (la a c\u0103rei preg\u0103tire conceptual\u0103 participasem deja din ianuarie ca reprezentant informal desemnat de BNR) ca acord voluntar \u00eentre principalele 9 grupuri bancare europene cu subsidiare \u00een Rom\u00e2nia (reprezent\u00e2nd circa 90% din diversele metrici ale sectorului bancar) \u015fi institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale creditoare, al\u0103turi de b\u0103ncile centrale din \u0163\u0103rile de origine \u015fi cele gazd\u0103, cu scopul prevenirii unei dezintermedieri financiare rapide \u015fi dezordonate. Acordul a fost \u00eencheiat la 26 martie 2009, Rom\u00e2nia devenind \u0163ara-pilot a acestei platforme public-private, din partea BNR particip\u00e2nd la semnare prim-viceguvernatorul Florin Georgescu \u015fi subsemnatul. Succesul ei s-a tradus prin men\u0163inerea expunerilor la un nivel de 95% sau peste \u00een 2011 comparativ cu pozi\u0163ia agregat\u0103 ini\u0163ial\u0103 (cu cre\u015fterea \u00eens\u0103 \u00een mod semnificativ a expunerii fa\u0163\u0103 de instrumentele suverane, care a contra\u00adbalansat reducerea creditului neguver\u00adnamental), \u00een timp ce finan\u0163area de la b\u0103ncile-mam\u0103 \u015fi mai ales aportul de capital al ac\u0163ionarilor b\u0103ncilor rom\u00e2ne\u015fti cu capital str\u0103in au continuat, nefiind nevoie de nici o interven\u0163ie \u00een sistemul bancar cu folosirea fondurilor publice. Mai mult, grupurile bancare \u00eensele, ini\u0163ial oarecum reticente, au g\u0103sit un beneficiu \u00een participarea la forumurile Ini\u0163iativei, acestea oferind o surs\u0103 de informa\u0163ie legat\u0103 de condi\u0163iile pie\u0163ei \u015fi pozi\u0163iile competitorilor, precum \u015fi oportunitatea unui dialog multilateral cu institu\u0163iile oficiale.<\/p>\n

\nAl doilea element a fost includerea \u00een acordul cu FMI a posibilit\u0103\u0163ii de refinan\u0163are \u00een alte monede a creditelor \u00een valut\u0103 existente, cu condi\u0163ia acordului voluntar de partea debitorului \u015fi a creditorului. Aceasta a contribuit la reducerea semnificativ\u0103 \u00een anii de dup\u0103 2009 a stocului de credite denominate \u00een franci elve\u0163ieni p\u00e2n\u0103 \u00een momentul aprecierii bru\u015fte a acestei monede din ianuarie 2015, diminu\u00e2nd riscurile la adresa stabilit\u0103\u0163ii financiare induse de existen\u0163a lor \u00een compara\u0163ie cu situa\u0163iile din alte \u0163\u0103ri (Austria, Ungaria, Croa\u0163ia, Polonia).<\/p>\n

\nDup\u0103 declan\u015farea crizei financiare globale, stabilitatea financiar\u0103 a c\u0103p\u0103tat o mai mare vizibilitate ca obiectiv al b\u0103ncii centrale, al\u0103turi de cel primordial al stabilit\u0103\u0163ii pre\u0163urilor. Procedura de testare periodic\u0103 la stress a b\u0103ncilor fost f\u0103cut\u0103 mai cuprinz\u0103toare, inclusiv prin testarea la stress a lichidit\u0103\u0163ii b\u0103ncilor (BNR fiind una din b\u0103ncile centrale pionier \u00een acest domeniu), unde asisten\u0163a tehnic\u0103 acordat\u0103 de FMI s-a dovedit extrem de util\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 aportul de capital suplimentar deja men\u0163ionat, monitorizarea constant\u0103 a b\u0103ncilor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi dialogul pe probleme de reglementare, supraveghere \u015fi stabilitate financiar\u0103 cu alte b\u0103nci centrale \u015fi IFI-uri (\u00een parte \u015fi prin intermediul Ini\u0163iativelor de la Viena 1 \u015fi 2, dar \u015fi \u00een marja reuniunilor BCE, CERS \u015fi BRI) au permis contra\u00adcararea riscurilor de contagiune \u00een privin\u0163a b\u0103ncilor cu capital majoritar provenind din \u0163\u0103rile zonei euro afectate de criz\u0103 (\u015fi \u00een special pentru subsidiarele grupurilor bancare din Grecia). Merit\u0103 aici \u015fi men\u0163io\u00adnarea consult\u0103rilor informale pe care le-am avut cu Andrew Bailey, actualul guvernator al B\u0103ncii Angliei (pe atunci viceguvernator) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu experien\u0163a lor \u00een rezolvarea func\u0163ional\u0103 a b\u0103ncilor cu capital cipriot aflate \u00een dificultate \u00een 2012-13.<\/p>\n

\nIni\u0163iativa de la Viena 2.0 a ap\u0103rut ca urmare a nevoii tot mai vizibile de a discuta \u015fi armoniza pozi\u0163iile reglementatorilor \u015fi supraveghetorilor bancari din \u0163\u0103rile de origine \u015fi cele gazd\u0103, ambele informate de opiniile grupurilor bancare cu activitate transfrontalier\u0103. Ulterior, eforturile platformei au \u00eencorporat bunele practici \u00een rezolu\u0163ia expunerilor neperformante, instrumentele financiare ale IFI, finan\u0163area inova\u0163iei, uniunea bancar\u0103 \u015fi cea preconizat\u0103 a pie\u0163elor de capital, etc.<\/p>\n

\nArmonizarea eforturilor BNR cu activitatea institu\u0163iilor UE \u015fi elemente perene de construc\u0163ie institu\u0163ional\u0103<\/strong><\/p>\n

\nPerspectiva ader\u0103rii la UE a influen\u0163at major activitatea BNR. \u00eenc\u0103 din 1998, din pozi\u0163ia de consilier al guvernatorului, am alc\u0103tuit la solicitarea CA o list\u0103 prospectiv\u0103 de probleme \u015fi domenii de negociere. Ele s-au conturat cu mai mult\u0103 claritate odat\u0103 cu recomandarea din 1999 a Comisiei Europene cu privire la \u00eenceperea oficial\u0103 a negocierilor de aderare, demarate \u00een 2000.<\/p>\n

\n\u00cencep\u00e2nd cu anul 2000, BNR a beneficiat de dou\u0103 acorduri de twinning PHARE succesive \u00eencheiate cu Banca Fran\u0163ei, Banca Italiei, Banca Olandei \u015fi Banca Portugaliei \u015fi care vizau adoptarea bunelor practici ale b\u0103ncilor centrale din UE \u00een majoritatea domeniilor de activitate ale BNR, subsemnatul fiind contrapartea BNR pentru gestiune cotidian\u0103 \u015fi evaluare periodic\u0103. La acestea s-a ad\u0103ugat \u015fi vizita f\u0103cut\u0103 la ini\u0163iativa guvernatorului Is\u0103rescu de o echip\u0103 a BNR la Banca Portugaliei \u00een aprilie 2004, f\u0103c\u00e2nd un schimb de experien\u0163\u0103 aplicat, inclusiv \u00een privin\u0163a organiz\u0103rii interne a gestion\u0103rii afacerilor europene, a organiz\u0103rii unui site secundar opera\u0163ional \u00een condi\u0163ii de criz\u0103 \u015fi care s\u0103 asigure continuitatea activit\u0103\u0163ii b\u0103ncii centrale, etc.<\/p>\n

\n\u00cen decembrie 2003, \u00een cadrul unei conferin\u0163e la Banca Na\u0163ional\u0103 a Austriei, am prezentat o schi\u0163\u0103 a unui poten\u0163ial calendar de adoptare la euro \u00een cazul Rom\u00e2niei, care echilibra nevoia de a comprima perioada interimar\u0103 \u00een scopul men\u0163inerii disciplinei fiscale \u015fi a cre\u0103rii de motiva\u0163ii pentru punerea \u00een practic\u0103 a reformelor structurale (ac\u0163ion\u00e2nd astfel ca ancor\u0103 a procesului) cu recunoa\u015fterea unor cerin\u0163e de timp pentru reducerea infla\u0163iei \u015fi a nivelului dob\u00e2nzilor \u015fi stabilizarea cursului real de echilibru \u00een urma procesului de convergen\u0163\u0103, al\u0103turi de durata necesar\u0103 inerent\u0103 efectu\u0103rii transform\u0103rilor. La discu\u0163ia din CA, guvernatorul Is\u0103rescu a sus\u0163inut abordarea, subliniind \u00eens\u0103 c\u0103 mai realist\u0103 ar fi o perioad\u0103 interimar\u0103 de 4-5 ani, care s\u0103 maximizeze probabilitatea r\u0103m\u00e2nerii ulterioare \u00een mecanismul ERM2 pentru durata minim\u0103 de 2 ani prev\u0103zut\u0103 \u00een TFUE. Aceast\u0103 abordare a fost dezvoltat\u0103 \u015fi rafinat\u0103 suplimentar \u00een cadrul notei prezentate de subsemnatul \u00een CA al BNR \u00een august 2006 \u015fi reprezint\u0103 o continuitate de perspectiv\u0103 \u00een modul de abordare de c\u0103tre BNR al adopt\u0103rii monedei unice europene.<\/p>\n

\n\u00cen 2003-4 am coordonat Grupul de Lucru pentru Transpunerea Acquisului Comunitar \u00een proiectul de Statut al BNR, unde prioritate au avut-o calificarea stabilit\u0103\u0163ii pre\u0163urilor drept obiectiv fundamental al BNR \u015fi consacrarea legislativ\u0103 a independen\u0163ei de obiectiv, func\u0163ionale \u015fi financiare a b\u0103ncii centrale.<\/p>\n

\nDintr-o institu\u0163ie beneficiar\u0103 de asisten\u0163\u0103 tehnic\u0103, BNR a devenit tot mai des una furnizoare de asemenea transfer de cuno\u015ftin\u0163e. La solicitarea BCE, am fost consultant pentru problemele reformei sectorului financiar \u00een Egipt (iulie 2007), iar mai mul\u0163i colegi din BNR au oferit asisten\u0163\u0103 tehnic\u0103 \u00een cadrul proiectelor PHARE pe probleme de reglementare, supraveghere, organizarea test\u0103rii la stress, etc. b\u0103ncilor centrale din Republica Moldova \u015fi mai multe \u0163\u0103ri din Balcanii de vest.<\/p>\n

\nO preocupare a perioadei postcriz\u0103 a fost \u015fi cea a sus\u0163inerii unei abord\u0103ri echilibrate a tax\u0103rii tranzac\u0163iilor financiare \u00een contextul pachetului de reforme ale reglement\u0103rii \u015fi supravegherii sectorului financiar la nivel european \u015fi interna\u0163ional. Pe l\u00e2ng\u0103 sprijinirea reformelor propuse \u015fi reiterarea nevoii ca ele s\u0103 aib\u0103 cuprindere global\u0103 pentru asigurarea trac\u0163iunii (\u015fi a evit\u0103rii arbitrajului de jurisdic\u0163ie), at\u00e2t guvernatorul Is\u0103rescu c\u00e2t \u015fi subsemnatul am avut discu\u0163ii numeroase la nivelul BCE, al Comitetului Economic \u015fi Financiar, precum \u015fi \u00een cadrul reuniunilor informale ale ECOFIN despre nevoia de a evita o abordare a tax\u0103rii tranzac\u0163iilor financiare care s\u0103 duc\u0103 \u00een cele din urm\u0103 la reflectarea costurilor acestora \u00een costuri mai ridicate ale creditelor \u015fi remuner\u0103ri mai sc\u0103zute ale depozitelor bancare, mai ales \u00een economii emergente unde prezen\u0163a derivatelor, precum \u015fi utilizarea instrumentelor financiare str\u0103ine erau marginale.<\/p>\n

\nOdat\u0103 cu \u00eenceperea exerci\u0163iilor anuale de testare la stress la nivelul UE, am preg\u0103tit teste granulare asupra b\u0103ncilor rom\u00e2ne\u015fti cu capital str\u0103in ce erau parte a grupurilor poten\u0163ial vulnerabile la nivel agregat \u00een cadrul Uniunii Europene, particip\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu colegii de la Stabilitate financiar\u0103 \u015fi Comunicare la teleconferin\u0163ele Autorit\u0103\u0163ii Bancare Europene pentru a putea comunica \u00een timp real date despre capitalizarea, lichiditatea \u015fi rezilien\u0163a institu\u0163iilor bancare din aria de reglementare \u015fi supraveghere ale BNR.      <\/p>\n

\n\u00cen 2012, imediat dup\u0103 apari\u0163ia documentelor Comisiei Europene privind uniunea bancar\u0103, am prezentat CA al BNR un proiect de pozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 propunere, sus\u0163in\u00e2nd avantajul de colaborare str\u00e2ns\u0103 \u00eenc\u0103 dinaintea adopt\u0103rii euro, dat fiind nivelul semnificativ al capitalurilor din zona euro \u00een sistemul bancar rom\u00e2nesc \u015fi avantajul de a putea primi \u00een mod nemediat informa\u0163ii \u015fi prezenta puncte de vedere ale unei \u0163\u0103ri gazd\u0103. \u00cen acela\u015fi material am sus\u0163inut de asemenea c\u0103, pentru un teren de joc nivelat, b\u0103ncile cu capital majoritar autohton ar trebui s\u0103 nu fie dezavantajate prin compara\u0163ie cu subsidiarele grupurilor bancare din zona euro \u00een privin\u0163a accesului la lichidit\u0103\u0163i \u00een euro, suger\u00e2nd solu\u0163ia unui aranjament de tip repo \u00eentre BNR \u015fi BCE care s\u0103 devin\u0103 activ doar \u00een condi\u0163ii de stres financiar sever, permi\u0163\u00e2nd BNR s\u0103 nu diminueze rapid rezervele interna\u0163ionale \u00eentr-o situa\u0163ie de criz\u0103 prin oferirea de sume \u00een euro prin swap cu lichiditatea \u00een lei poten\u0163ial solicitat\u0103 de b\u0103nci.<\/p>\n

\nNu \u00een ultimul r\u00e2nd, trebuie men\u0163ionat\u0103 utilitatea Programului de formare a tinerilor speciali\u015fti, demarat \u00een 2000-1 \u015fi prin care o bun\u0103 parte a tinerilor cu preg\u0103tire \u015fi abilit\u0103\u0163i deosebite au fost recruta\u0163i \u00een BNR. Am asigurat coordonarea acestui program de-a lungul mandatelor la BNR, recrut\u00e2nd o bun\u0103 parte a noii genera\u0163ii de exper\u0163i ai BNR, ale c\u0103ror cariere au avansat rapid. Al\u0163ii au lucrat doar o perioad\u0103 \u00een banca central\u0103, cu rezultate excelente – de\u015fi pentru BNR a fost o pierdere, este important de remarcat c\u0103 mul\u0163i fo\u015fti colegi angaja\u0163i prin acest program lucreaz\u0103 \u00een prezent \u00een institu\u0163ii prestigioase, private sau publice, din \u0163ar\u0103 sau str\u0103in\u0103tate. I-a\u015f aminti aici pe Adrian Codirla\u015fu, Dan Buc\u015fa, Nicolae Alexandru Chide\u015fciuc, Horia Braun, Adrian Trandafir \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n

\nTransformarea BNR de-a lungul perioadei amintite a fost una de profunzime \u015fi continuitate. Pe l\u00e2ng\u0103 consecven\u0163a demersului s\u0103u, \u00een consonan\u0163\u0103 cu abord\u0103rile europene, traversarea mai multor perioade dificile de sorginte diferit\u0103 (cer\u00e2nd de fiecare dat\u0103 agilitate, r\u0103spuns rapid, ca \u015fi preg\u0103tirea ie\u015firii din gestiunea de criz\u0103) s-a produs \u00een condi\u0163iile \u00een care banca \u015fi-a men\u0163inut perspectiva pe termen mai lung. Rezilien\u0163a institu\u0163iei se bazeaz\u0103 pe calitatea echipelor sale \u015fi va fi crucial\u0103 \u00een navigarea cu succes a perioadelor cu riscuri complexe \u015fi incertitudini ce se prefigureaz\u0103 inclusiv pe plan interna\u0163ional.”<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nReferin\u0163e<\/strong><\/p>\n

\nAgenor, Pierre-Richard \u015fi Luiz Awazu Pereira da Silva – \u201eIntegrated inflation targeting – Another Perspective from the Developing World\u201d, BIS\/CEMLA, 28 februarie 2019<\/p>\n

\nBank for International Settlements – \u201dMonetary Policy Frameworks in EMEs: Inflation Targeting, the Exchange Rate and Financial Stability\u201d, Annual Economic Report, 30 iunie 2019, pp. 31-53<\/p>\n

\nPereira da Silva, Luiz Awazu – \u201d Towards an Integrated Inflation Targeting Framework in middle-Income Countries: A research Agenda\u201d, keynote speech, 2nd ECBN Policy Research Conference on “Macroprudential Instruments and Financial Cycles”, Ljubljana, 29 septembrie 2016<\/p>\n

\nPopa, Cristian – \u201cDezvolt\u0103ri recente \u00een domeniul politicilor monetare ale economiilor de pia\u0163\u0103 dezvoltate \u015fi importan\u0163a lor pentru economiile \u00een tranzi\u0163ie\u201d, \u00een: Economica, no.2, 1996, SOREC, Bucure\u015fti<\/p>\n

\nPopa, Cristian – Dezvolt\u0103ri conceptuale \u015fi empirice la nivelul politicii monetare contemporane, tez\u0103 de doctorat, mimeo, ASE, Bucure\u015fti, iulie 1997<\/p>\n

\nPopa, Cristian – \u201e\u0162inte alternative \u00een orientarea politicii monetare\u201d, \u00een: Caiete de studii nr. 9, mai 2000, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti<\/p>\n

\nPopa, Cristian – \u201e\u0162intirea direct\u0103 a infla\u0163iei \u2013 o nou\u0103 strategie de politic\u0103 monetar\u0103: cazul Rom\u00e2niei\u201d (coordonator), \u00een: Caiete de studii nr. 10, aprilie 2002, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti<\/p>\n

\nPopa, Cristian – \u201eNext Steps for Romania Towards the Euro: A (Mainly) Exchange Rate-Based Perspective\u201d, prezentare la conferin\u0163a Transition: Past, Present, Future, 50th Anniversary of the East Jour Fixe, Oesterreichische Nationalbank, Viena, decembrie 2003<\/p>\n

\nPopa, Cristian – \u201eCEEC Financial Sector Issues and Macroeconomic Policy: a Perspective from Across Countries\u201d, \u00een: Financial Development, Integration and Stability: Evidence from Central, Eastern and South-Eastern Europe (Liebscher, Klaus, Josef Christl, Peter Mooslechner \u015fi Doris Ritzberger-Gr\u00fcnwald, eds.), Edward Elgar, Cheltenham, UK\/ Northampton, MA, USA, 2006, pp. 70-80<\/p>\n

\nPopa, Cristian – \u201eFast Credit Growth and Policy Response: The Case of Romania\u201d, \u00een: Rapid Credit Growth in Central and Eastern Europe. Endless Boom or Early Warning? (Enoch, Charles \u015fi Inci \u00d6tker-Robe, eds.), Palgrave Macmillan\/IMF, Basingstoke, Hampshire, UK\/New York, NY, USA, 2007, pp. 214-228<\/p>\n

\nPopa, Cristian – \u201dSome Post-Crisis Challenges for the New(ish) EU Member States\u201d, prezentare sus\u0163inut\u0103 la Seminarul pe problemele economiei politice a pie\u0163elor financiare, European Studies Centre, St Antony’s College, Oxford University, 18 noiembrie 2013<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u25ba Cristian Popa a fost consilier al guvernatorului BNR \u015fi economist-\u015fef \u00eentre aprilie-decembrie 1998. \u00centre decembrie 1998 \u015fi octombrie 2014, a avut trei mandate de viceguvernator \u015fi membru al Consiliului de Administra\u0163ie al BNR, coordon\u00e2nd direc\u0163iile de politic\u0103 monetar\u0103, studii economice, modelare \u015fi prognoze macroeconomice, rela\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi stabilitate financiar\u0103 l Pe l\u00e2ng\u0103 pozi\u0163iile de vicepre\u015fedinte al Comitetelor de Politic\u0103 Monetar\u0103 \u015fi Supraveghere ale BNR, a condus Grupul de Lucru pentru \u0162intirea Infla\u0163iei, fiind \u015fi supleant\/persoan\u0103 de \u00eenso\u0163ire a guvernatorului BNR \u00een Consiliul General al BCE, membru al Comitetului pentru Rela\u0163ii Interna\u0163ionale al BCE, membru al Comitetului Economic \u015fi Financiar \u015fi persoan\u0103 de \u00eenso\u0163ire la Consiliul General al CERS, precum \u015fi guvernator supleant din partea Rom\u00e2niei la Banca Mondial\u0103. A r\u0103spuns de asemenea din partea BNR de coordonarea rela\u0163iilor cu institu\u0163iile UE, interac\u0163iunile cu institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale, precum \u015fi de dialogul cu b\u0103ncile de investi\u0163ii \u015fi agen\u0163iile de rating.<\/strong><\/em><\/p>\n

\n\u25ba \u00cen perioada martie-iulie 2016 a fost vicepre\u015fedinte al B\u0103ncii Europene de Investi\u0163ii \u015fi membru al Comitetului de Direc\u0163ie, av\u00e2nd responsabilitate pentru activit\u0103\u0163ile de evaluare \u015fi studii de impact, cercetarea economic\u0103 privind situa\u0163ia macroeconomic\u0103, politicile monetare, testarea la stress, rela\u0163iile BEI cu BCE, CERS, BRI, OCDE, OMC \u015fi think tankuri, precum \u015fi pentru opera\u0163iunile din Rom\u00e2nia, Bulgaria, Macedonia de Nord, \u0163\u0103rile AELS \u015fi cele legate de strategia M\u0103rii Negre.<\/strong><\/em><\/p>\n

\n\u25ba Ulterior, a fost consultant principal pentru preg\u0103tirea cre\u0103rii b\u0103ncii de dezvoltare \u00een Rom\u00e2nia, precum \u015fi co-coordonator al evalu\u0103rii implement\u0103rii Planului Junker \u00een statele membre ale UE din Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nDin ianuarie 2020, este consilier principal (senior advisor) al Comitetului de Coordonare (Steering Committee) al Ini\u0163iativei de la Viena.<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen decembrie 1998, la numai 34 de ani, Cristian Popa a fost numit viceguvernator al BNR. El f\u0103cea parte dintr-o genera\u0163ie de economi\u015fti care ie\u015fise \u00een fa\u0163\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201890, imediat dup\u0103 c\u0103derea comunismului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[236,185,16843,241],"class_list":["post-191615","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-banca","tag-bnr","tag-cristian-popa","tag-transformare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191615","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=191615"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191615\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=191615"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=191615"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=191615"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}