\n\u201eA\u015f putea s\u0103 m\u0103 caracterizez drept un ve\u015fnic nelini\u015ftit \u015fi un ve\u015fnic nemul\u0163umit\u201d, \u00ee\u015fi \u00eencepe Drago\u015f Anastasiu povestea celui un sfert de secol de antreprenoriat \u00een cadrul evenimentului Meet the CEO, organizat \u00een urm\u0103 cu aproximativ un an, chiar \u00eenainte de debutul crizei generate de pandemie \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nRed\u0103m acum discu\u0163ia avut\u0103 cu antreprenorul \u00een martie 2020. <\/p>\n
\n\u00cenceput cu \u00eentoarcerea sa din Germania \u015fi renun\u0163area la o carier\u0103 promi\u0163\u0103toare \u2013 \u015fi tihnit\u0103 \u00eentr-o pia\u0163\u0103 at\u00e2t de a\u015fezat\u0103 \u2013 parcursul antreprenorial al lui Drago\u015f Anastasiu a avut o evolu\u0163ie plin\u0103 de neprev\u0103zut. A\u015fa cum a fost de altfel traseul celor mai mul\u0163i capitali\u015fti rom\u00e2ni care au dezvoltat afaceri \u00een anii ’90. Pentru Drago\u015f Anastasiu, acesta a culminat cu 2019, \u201ecel mai bun an\u201d, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte chiar el, odat\u0103 cu v\u00e2nzarea diviziei turistice a grupului Eurolines c\u0103tre grupul german DerTour (Der Touristik), parte a gigantului REWE. Businessul din turism al lui Anastasiu ajunsese la o valoare cumulat\u0103 de circa 150 de milioane de euro \u015fi v\u00e2nzarea pare s\u0103 fi fost poate una dintre cele mai bune decizii luate de antreprenor, \u00een contextul turbulen\u0163elor prin care trece \u00een prezent industria turismului.
\nAcum, activit\u0103\u0163ile lui Drago\u015f Anastasiu se concentreaz\u0103 pe serviciile de ospitalitate (de\u0163ine din 2015 Green Village 4* Resort \u00een Delta Dun\u0103rii \u015fi are participa\u0163ii la Valea Verde Resort, din satul Cund, Transilvania), \u00eenchiriere de ma\u015fini (din 2014 de\u0163ine \u015fi franciza Enteprise Rent-A-Car) \u015fi servicii de suport (resurse umane, marketing, administrativ \u015fi contabilitate prin Ad Wise 4 people), precum \u015fi consultan\u0163\u0103 \u00een domeniul livr\u0103rii de traininguri \u015fi al dezvolt\u0103rii organiza\u0163ionale. Domeniul \u00een care \u015fi-a \u00eenceput activitatea, serviciile de transport, nu lipsesc nici acum din portofoliul grupului Eurolines. Anul trecut, valoarea afacerilor generate de grup a ajuns la 13 milioane de euro, iar num\u0103rul angaja\u0163ilor, la peste 200.
\nDincolo de reu\u015fitele sale \u201enumerice\u201d, din discu\u0163ia de la Meet the CEO reiese c\u0103 Drago\u015f Anastasiu a meditat la parcursul s\u0103u, la ce ar fi putut face mai bine, la milioanele pierdute, dar \u015fi la oportunit\u0103\u0163ile pe care nu le-a ratat. De altfel, spune c\u0103 se g\u00e2nde\u015fte la \u201ecartea sa antreprenorial\u0103\u201d \u00een capitole: valul dezvolt\u0103rilor spontane, cea\u0163a adus\u0103 de numeroase provoc\u0103ri, iar abia apoi dezvoltarea con\u015ftient\u0103 a businessului. Nelini\u015ftea a fost \u00eens\u0103 o coordonat\u0103 a tuturor capitolelor c\u0103r\u0163ii sale.
\n\u201eEu ca om, noi ca \u015fi companie, industria turistic\u0103 sau de transport din Rom\u00e2nia \u015fi Rom\u00e2nia ca \u0163ar\u0103 nu \u00ee\u015fi ating adev\u0103ratul poten\u0163ial. Am senza\u0163ia \u00een fiecare zi c\u0103 trebuie s\u0103 facem mai mult ca s\u0103 ne atingem acest poten\u0163ial, pe care pare c\u0103 suntem aproape de a-l atinge \u015fi tot nu reu\u015fim. Nici nu mai suport s\u0103 aud cuv\u00e2ntul poten\u0163ial, despre care tot vorbim de 30 de ani \u015fi pare c\u0103 nu \u00eel mai atingem niciodat\u0103\u201d, spune el.
\n\u00cei plac oamenii, echipele care se dezvolt\u0103 \u015fi spune c\u0103 acestea \u00eel motiveaz\u0103 s\u0103 mearg\u0103 mai departe. Iar c\u00e2nd vine vorba de decizii, spune: \u201eCred c\u0103 \u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia a fost cea mai bun\u0103 decizie con\u015ftient\u0103 a vie\u0163ii mele\u201d. A tr\u0103it \u00een Frankfurt, vreme de 14 ani, dup\u0103 ce se mutase acolo \u00eempreun\u0103 cu familia c\u00e2nd avea 18 ani. A studiat, iar apoi a lucrat ca medic timp de patru ani \u2013 acesta fiind, de altfel, un alt reper important pentru dezvoltarea sa ulterioar\u0103. \u201eCei 14 ani de Germania au contat mult, iar apoi un alt lucru care mi-a influen\u0163at fundamental via\u0163a a fost medicina. Am \u00een\u0163eles cu aceasta c\u0103 via\u0163a nu e despre mine, ci e despre ceilal\u0163i \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 stai \u00een slujba celorlal\u0163i timp de 24 de ore, nu ai voie s\u0103 fii obosit, s\u0103 te pl\u00e2ngi. Cel mai mult conteaz\u0103 cel din fa\u0163a ta \u015fi s\u0103 \u00eei fie lui bine.\u201d
\nM\u0103rturise\u015fte \u00eens\u0103 c\u0103 medicina nu a fost pasiunea sa, iar acesta a fost unul dintre factorii care au contribuit la \u00eentoarcerea sa \u00een Rom\u00e2nia. Cel\u0103lalt a fost sentimentul c\u0103 poate s\u0103 fac\u0103 aici ceva diferit: \u201eAm avut acest sentiment \u00een stomac c\u0103 dac\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een Rom\u00e2nia \u015fi fac ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Germania, va fi ceva pe care mul\u0163i nu pot s\u0103 \u00eel fac\u0103; altfel a\u015f fi fost unul dintre sutele de mii de medici din Germania cu nume rom\u00e2nesc\u201d.
\nChiar dac\u0103 nu s-a sim\u0163it niciodat\u0103 str\u0103in acolo, \u201eeram totu\u015fi Anastasiu \u015fi m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 voi avea un cabinet pe care s\u0103 scrie \u00abAnastasiu\u00bb \u015fi m\u0103 voi umple de ru\u015fi, de greci, niciun Mayer, niciun M\u00fcller nu ar intra la mine acolo\u201d. A venit astfel \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1995, c\u00e2nd, spune el, nimeni nu se \u00eentorcea ca s\u0103 fac\u0103 ceva, ci se \u00eentorceau cei care nu reu\u015fiser\u0103 s\u0103 realizeze ceva peste hotare.<\/p>\n
\nEl a \u00eenotat totu\u015fi \u00eempotriva curentului \u015fi \u015fi-a propus s\u0103 realizeze ceva ie\u015fit din comun, mai cu seam\u0103 datorit\u0103 unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri: medic fiind, avea pacien\u0163i, iar unul dintre ei i-a solicitat s\u0103 \u00eel ajute cu un business de transport cu autocare \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Germania. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 aib\u0103 un alt pacient, care lucra la Ministerul Transporturilor, prin care a putut s\u0103 \u00eel ajute pe cel cu autocarele. Ulterior, a intermediat pentru el un contract cu Deutsche Touring, care era la acel moment cea mai mare firm\u0103 de transport din Europa, ajung\u00e2nd ca \u00eentr-un final s\u0103 fie el cel responsabil de dezvoltarea businessului.
\nDup\u0103 circa opt luni \u00een care rom\u00e2nul responsabil de business nu a reu\u015fise s\u0103 fac\u0103 un decont de peste 100.000 de m\u0103rci pentru firma german\u0103, de\u015fi toate autocarele erau pline \u201ede iaurturi, de lenjerie, se c\u0103rau tone de lucruri \u2013 cele mai multe feminine\u201d, firma din Germania l-a solicitat pe el pentru a le oferi ajutorul. \u201eAveam un copil de doi ani, c\u00e2\u015ftigam 7.000 de m\u0103rci germane din g\u0103rzile f\u0103cute la spital, iar propunerea lor era s\u0103 \u00eemi ofere 60% din business, eu s\u0103 primesc 30% din afacere \u015fi un salariu de 1.500 de m\u0103rci.\u201d A r\u0103spuns pozitiv ofertei \u015fi a ajuns astfel s\u0103 preia el afacerea cu autocare.
\nUlterior, fiindc\u0103 au avut o problem\u0103 cu o firm\u0103 din Sofia, nem\u0163ii nu au mai venit \u00een Rom\u00e2nia. I-au dat \u00eens\u0103 autocarele \u00een leasing (la o dob\u00e2nd\u0103 mai mare dec\u00e2t \u00een Germania, dup\u0103 cum a realizat ulterior) \u015fi a fost partener cu ei p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu trei ani, c\u00e2nd s-a inversat roata \u015fi a vrut ca el s\u0103 \u00eei cumpere, dup\u0103 ce au intrat \u00een insolven\u0163\u0103, \u00een contextul \u00een care s-a lansat pe pia\u0163\u0103 Flixbus, despre care spune c\u0103 \u201ei-a distrus pe to\u0163i, inclusiv pe Eurolines Germania. De unde plecasem, de la colo\u015fii din Germania care erau ei, am fost apoi pe punctul de a-i cump\u0103ra\u201d.
\nLa \u00eenceput \u00eens\u0103, \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u201eam f\u0103cut curse Bucure\u015fti-Frankfurt de m-am s\u0103turat c\u00e2t ghid am fost \u015fi c\u00e2t\u0103 Coca-Cola am v\u00e2ndut ca s\u0103 le demonstrez \u015foferilor c\u0103 se poate vinde Coca-Cola \u00een autocare \u015fi putem s\u0103 scoatem 100 de m\u0103rci pe fiecare curs\u0103, bani care s\u0103 le r\u0103m\u00e2n\u0103 lor\u201d. La vremea respectiv\u0103, majoritatea competitorilor s\u0103i foloseau autocare vechi, f\u0103r\u0103 pern\u0103 de aer, \u201ep\u00e2n\u0103 la Frankfurt \u00ee\u0163i blestemai zilele\u201d. El primise \u00eens\u0103 de la Deutsche Touring un Mercedes nou, pe care l-a luat \u015fi folosit \u015fi ca obiect de marketing, nu doar de transport: l-a pus \u00een fa\u0163a Ambasadei Germane, unde se duceau to\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi ia vize.<\/p>\n
\nUnul dintre primele hopuri \u00een business s-a legat de faptul c\u0103 el \u00eencasa \u015fi lei, \u015fi valut\u0103 \u015fi trebuia s\u0103 accepte cursul valutar impus de b\u0103nci. \u00cen 1996-1997, \u00een urma deprecierii \u00een care cursul s-a dublat, a fost pus \u00een situa\u0163ia \u00een care avea o sum\u0103 mare de bani pe care trebuia s\u0103 \u00eei pl\u0103teasc\u0103 celor de la Deutsche Touring, dar \u00een lei. Deutsche Touring era la vremea respectiv\u0103 un business monopolist, era cea mai mare firm\u0103 de transport din Europa.<\/p>\n
\n\u201eAm ajuns la
\n14-15 autocare pe zi, dar dintre acestea, majoritatea erau umplute de oameni care plecau \u00een Spania, prin hubul din Frankfurt.\u201d
\nAtunci, \u00eencasa biletul p\u00e2n\u0103 \u00een Spania, iar to\u0163i banii urma s\u0103 fie da\u0163i la Deutsche Touring. \u00cen toamna anului 1996, leul s-a depreciat de la 4.300 de lei\/dolar p\u00e2n\u0103 la 10.000 de lei\/dolar \u00een ianuarie-februarie, iar apoi a cobor\u00e2t la 7.000 de lei\/dolar \u015fi s-a stabilizat p\u00e2n\u0103 \u00een 1998 undeva la 8.000 de lei\/dolar. \u201eAm pierdut mul\u0163i bani fiindc\u0103 eu aveam lei, nu mi-i schimba nimeni, cei de la Deutsche Touring a\u015fteptau m\u0103rci \u015fi eu le spuneam, pot s\u0103 vi-i trimit, dar \u00een fiecare zi sunt mai pu\u0163ini. M-am g\u00e2ndit s\u0103 cump\u0103r ni\u015fte biciclete, ceva, un apartament \u2013 dar nu m\u0103 l\u0103sau s\u0103 m\u0103 ating de ei.\u201d Nem\u0163ii au r\u0103mas fermi pe pozi\u0163ii, iar el a pierdut astfel 120.000 de m\u0103rci \u00een dou\u0103-trei luni. \u00cen plus, la c\u00e2teva luni dup\u0103 debutul afacerii, \u015foferul care conducea autobuzul nou a f\u0103cut un accident cu acesta, \u00een contextul \u00een care el trebuia s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00een continuare ratele la Deutsche Touring. \u201eAutobuzul a stat pe margine 3-4 luni la repara\u0163ii \u00een Tucia, \u00eentre timp \u00eenchiriau din alte locuri \u015fi a\u015fa s-au descurcat.\u201d
\n\u201eMi-am dat seama con\u015ftient de c\u00e2te oportunit\u0103\u0163i au fost, de c\u00e2te ori ar fi trebuit s\u0103 mor din punct de vedere antreprenorial \u015fi nu am murit fiindc\u0103 a fost posibil \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 supravie\u0163uiesc, altundeva nu a\u015f fi reu\u015fit. Con\u015ftient, poten\u0163ialul mare pe care \u00eel avem aici l-am realizat \u00een ultimii 10 ani, dup\u0103 criz\u0103\u201d, spune antreprenorul, privind retrospectiv la dezvoltarea afacerilor sale.<\/p>\n
\nUn alt an greu a venit odat\u0103 cu criza: \u201eLa criz\u0103 eram practic insolven\u0163i: ne-au \u0163inut furnizorii de fapt \u015fi banca noastr\u0103 de atunci, BRD, ne-a dat credite pe care nu cred c\u0103 ni le-ar da ast\u0103zi pentru c\u0103 nu existau neap\u0103rat argumente solide\u201d.
\n\u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een perioada respectiv\u0103 f\u0103cea sute de ture \u00een cimitirul de l\u00e2ng\u0103 birourile lor, \u00een c\u0103utarea de solu\u0163ii. \u201eNoi \u00een fa\u0163a firmei avem un cimitir. Se cheam\u0103 Cimitirul Re\u00eenvierii, col\u0163 cu Maica Domnului. Eu \u00een acel cimitir am f\u0103cut sute de ture. Anul 2009 a\u015fa l-am petrecut, mai degrab\u0103 \u00een cimitir dec\u00e2t la firm\u0103, pentru c\u0103, dac\u0103 eram la firm\u0103, m\u0103 \u00eenchideam \u00een camer\u0103 \u015fi nu voiam s\u0103 v\u0103d pe nimeni, dac\u0103 intra cineva, vai de capul lui. A\u015fa \u015ftiam eu s\u0103 g\u0103sesc solu\u0163ii \u00een criz\u0103 \u2013 m\u0103 \u00eenchideam \u00een mine \u015fi c\u0103utam, mergeam \u00een cimitir \u015fi c\u0103utam solu\u0163ii. Asta a fost metoda mea primitiv\u0103 de a gestiona criza, mi-am spus c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eemi protejez angaja\u0163ii s\u0103 nu \u015ftie c\u0103 m\u0103 plimb prin cimitir, anul 2009 a fost horror.\u201d<\/p>\n
\nAu urmat
\napoi ani buni,
\ncu o singur\u0103 excep\u0163ie: anul de dinaintea de aderarea la UE din 2007, c\u00e2nd to\u0163i cei care plecau din Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 arate la vam\u0103 500 de euro. \u201eAtunci ne-au omor\u00e2t microbuzele ale c\u0103ror \u015foferi \u00eemp\u0103r\u0163eau \u00eenainte de trecerea frontierei c\u00e2te 500 de euro fiec\u0103rui c\u0103l\u0103tor, iar \u00een Ungaria luau \u00eenapoi c\u00e2te 550 de euro de la fiecare.\u201d Chiar dac\u0103 biletul costa mult mai mult dec\u00e2t la autocar, microbuzul \u00eei trecea totu\u015fi grani\u0163a.<\/p>\n
\nDup\u0103 anul 2009, lumea a redescoperit autocarul odat\u0103 cu norul de cenu\u015f\u0103 care a afectat traficul aerian din Rom\u00e2nia. \u201eTot felul de deputa\u0163i, senatori voiau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u2013 \u00eentr-o lun\u0103 am c\u00e2\u015ftigat peste 100.000 de euro\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Anastasiu, al c\u0103rui spirit de \u00eentreprinz\u0103tor s-a activat odat\u0103 cu aceast\u0103 criz\u0103. A sunat c\u00e2\u0163iva colegi s\u0103 vin\u0103 la firm\u0103 \u015fi au dus la Otopeni un autocar, cu care au f\u0103cut o curs\u0103 format\u0103 din destina\u0163iile Budapesta-M\u00fcnchen-Frankfurt-Bruxelles-Londra \u015fi au pus un pre\u0163 dublu ori doi pe bilet, \u00een contextul \u00een care nu \u015ftiau c\u00e2t avea s\u0103 dureze situa\u0163ia. Autobuzele se umpleau rapid, astfel c\u0103 a
\najuns s\u0103 c\u00e2\u015ftige 150.000 de euro. Acela a fost momentul revenirii. \u201eDe atunci lucrurile au mers bine, am avut cash cu care s\u0103 facem ceva mai departe.\u201d
\nAu urmat mai mul\u0163i ani buni,
\nde cre\u015fteri, mai cu seam\u0103 dup\u0103 ce a \u00eenceput s\u0103 dezvolte businessul \u015fi \u00een domeniul turismului.<\/p>\n
\nDin momentul \u00een care au intrat \u00een turism, lucrurile au mers foarte bine.
\n\u201e\u00cen 2009 eram insolvent.
\n\u00cen 2010 a venit norul de cenu\u015f\u0103. \u00cen 2011 a venit aceast\u0103 oportunitate \u015fi am cump\u0103rat firma TUI din Rom\u00e2nia, Danubius.\u201d Eurolines intrase \u00een criza economic\u0103 din 2009 cu afaceri de 32 milioane de euro, iar \u00een 2010 a surprins pia\u0163a c\u00e2nd a anun\u0163at achizi\u0163ia Danubius Travel, firm\u0103 de\u0163inut\u0103 de TUI Travel PLC (70%), de Ciprian Popescu \u015fi de Camelia Dinu. Danubius Travel era una dintre primele agen\u0163ii de turism \u00eenfiin\u0163ate \u00een Rom\u00e2nia, cu sediul central \u00een Mamaia, \u015fi se ocupa \u00een special de incoming.
\n\u201e\u015etiam c\u0103 trebuie s\u0103 intr\u0103m \u00een turism fiindc\u0103 aveam o re\u0163ea destul de larg\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi vindeam numai bilete de autocar.\u201d \u00cencepuser\u0103 s\u0103 cocheteze cu turismul, dar oamenii nu asociau brandul lor cu acesta, ci cu autocarele, astfel c\u0103 a luat decizia asocierii cu TUI, care era la acea vreme num\u0103rul 1 la nivel mondial \u015fi aveau \u00een Rom\u00e2nia firma de incoming. \u201eF\u0103ceau un business foarte bun p\u00e2n\u0103 la gripa aviar\u0103, dup\u0103 gripa aviar\u0103 nu \u015fi-au mai revenit pe incoming. Ei aveau un nume, eu aveam re\u0163ea.\u201dA cump\u0103rat firma care avea 7-8 autocare, cl\u0103direa de birouri \u00een Mamaia \u2013 \u201eei nu \u015ftiau cum s\u0103 sacpe de aceste active, c\u0103 toat\u0103 lumea cump\u0103ra business\u201d.
\nA ob\u0163inut astfel franciza exclusiv\u0103 pe Rom\u00e2nia \u015fi Moldova \u2013 iar din acel moment \u015fi \u00een anii ce au urmat cre\u015fterile au fost de 30-40% anual. \u201eAm fost singurul travel hypermarket din Rom\u00e2nia, am intrat \u00een malluri, fiind singurii de atunci care am avut curaj s\u0103 facem asta, am avut re\u0163ea, brand, content, contracte; modelul de business a fost unul c\u00e2\u015ftig\u0103tor, iar cre\u015fterea, impresionant\u0103.\u201d<\/p>\n
\nA urmat apoi un alt an dificil \u2013 2018
\n\u2013 mai ales la nivel de psihic, din cauza unei amenzi primite de Asocia\u0163ia Na\u0163ional\u0103 a Agen\u0163iilor de Turism (ANAT) \u015fi a 13 agen\u0163ii de turism, printre care \u015fi a sa, pentru practici neconcuren\u0163iale. \u201eA fost dificil mai ales pe plan mental, din cauza amenzii primite f\u0103r\u0103 sentimentul c\u0103 am gre\u015fit. A fost prima dat\u0103 c\u00e2nd am spus c\u0103 nu mai am ce c\u0103uta \u00een Rom\u00e2nia, a fost prea mult \u015fi nu din cauza banilor pl\u0103ti\u0163i ca amend\u0103, ci din cauza sentimentului profund de nedreptate. C\u00e2nd statul rom\u00e2n, prin legile lui, te face pe tine ca breasl\u0103 s\u0103 \u00eencerci s\u0103 g\u0103se\u015fti solu\u0163ii \u015fi \u00eencepi s\u0103 cau\u0163i solu\u0163ii, iar statul spune apoi c\u0103 te-ai \u00een\u0163eles cu ceilal\u0163i \u2013 este crunt.\u201d<\/p>\n
\nTot cam pe-atunci \u015fi-a spus c\u0103 globalizarea \u00een turism nu poate fi evitat\u0103, astfel c\u0103 a decis s\u0103 v\u00e2nd\u0103 businessul din turism. Ini\u0163ial s-au adresat TUI, iar ei au stat la masa negocierilor, al\u0103turi de nem\u0163ii de la DerTour (Der Touristik) \u015fi de o a treia firm\u0103. DerTour a ar\u0103tat \u00eens\u0103 mai mult interes, dovedit prin faptul c\u0103 \u201e\u015feful companiei a intrat de mai multe ori \u00een biroul meu\u201d. \u00cen plus, Der Touristik este o afacere cu 6 miliarde de euro venituri, iar grupul REWE, din care face parte, genereaz\u0103 venituri de 60 de miliarde de euro.
\nInteresul lor \u015fi modul \u00een care s-au comportat, precum \u015fi suma oferit\u0103 (pe care antreprenorul nu o dezv\u0103luie din cauza clauzelor de confiden\u0163ilitate stabilite prin contract) l-au determinat s\u0103 nu v\u00e2nd\u0103 c\u0103tre TUI, a\u015fa cum s-a g\u00e2ndit ini\u0163ial c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla, ci c\u0103tre DerTour. \u201eNu a\u015f fi vrut s\u0103 fiu acum proprietar de agen\u0163ie de turism \u015fi nici de transport interna\u0163ional de persoane. Dumnezeu m-a pus r\u0103u la munc\u0103 aproape 25 de ani, m-a trecut prin toate focurile, dar la sf\u00e2r\u015fit mi-a dat noroc\u201d, spune el, referindu-se la criza din prezent a industriei.<\/p>\n
\nVeniturile generate din afacerile din turism ajunseser\u0103 la momentul v\u00e2nz\u0103rii la circa 150 de milioane de euro, circa 400 de angaja\u0163i \u015fi 2.000 de contracte. Toate acestea au fost cump\u0103rate de al patrulea cel mai mare angajator al Germaniei dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate de due diligence.<\/p>\n
\nA v\u00e2ndut la pre\u0163ul
\ncel mai mare?
\n\u201eEram dispus s\u0103 nu iau pre\u0163ul cel mai mare, dar diferen\u0163a de interes a fost foarte mare. Te sim\u0163i ca un p\u0103rinte al c\u0103rui copil pleac\u0103 la facultate \u00een SUA. Conteaz\u0103 \u015fi unde se duce, nu doar biletul de avion p\u00e2n\u0103 acolo. Sentimentul meu a fost c\u0103 pleac\u0103 \u00een America copilul meu, dar pleac\u0103 \u015fi st\u0103 la familia Obama. Iar faptul c\u0103 familia Obama a venit \u00een biroul meu de mai multe ori mi-a oferit siguran\u0163a c\u0103 se duce copilul acesta bine, este cineva interesat de el, asta a contat foarte mult \u2013 c\u0103 a fost oferta cea mai mare, a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat.\u201d<\/p>\n
\nDincolo de reu\u015fitele acestea, spune c\u0103 realiz\u0103rile se leag\u0103 de cele ale angaja\u0163ilor s\u0103i, care \u201esunt oameni tineri care chiar au tras, iar asta m-a f\u0103cut pe mine foarte m\u00e2ndru\u201d. De asemenea, subliniaz\u0103 c\u0103 dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani exitul c\u0103tre o astfel de companie i-a adus un alt motiv de m\u00e2ndrie, drept pentru care spune c\u0103 \u201eindustria din Rom\u00e2nia se poate \u015fi ea m\u00e2ndri \u2013 Der Touristik este un punct de plecare, s-au setat ni\u015fte standarde de la care nu se poate da \u00eenapoi\u201d.<\/p>\n
\nUit\u00e2ndu-se retrospectiv la parcursul s\u0103u, Drago\u015f Anastasiu spune c\u0103 prima etap\u0103 a carierei, valul, a venit f\u0103r\u0103 s\u0103 lase loc de prea mult\u0103 strategie: \u201eAm venit, am luat un autocar, l-am umplut, am deschis o agen\u0163ie, s-a umplut, \u00eenc\u0103 o agen\u0163ie, s-a umplut, 14 autocare, s-au umplut \u015fi a\u015fa mai departe. Habar nu aveam de fundament. Nu \u015ftiam ce \u00eenseamn\u0103 cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103, business plan, nu \u015ftiam s\u0103 citesc un bilan\u0163, nu aveam departament de HR, eu angajam, eu d\u0103deam afar\u0103 \u2013 asta a fost toat\u0103 partea de val\u201d. Apoi, spune el, \u201ea disp\u0103rut valul \u015fi s-a pierdut \u00een cea\u0163\u0103\u201d, odat\u0103 cu anii 2006, 2007, dup\u0103 care, cu intrarea \u00een UE, lucrurile s-au mai redresat, iar apoi au \u00eenceput s\u0103 simt\u0103 criza.
\nPartea aceasta a coincis cu participarea la un show de televiziune pentru antreprenori, care, spune el, a fost cea mai bun\u0103 \u015fcoal\u0103 de antreprenoriat: \u201eS\u0103 fi stat al\u0103turi de Florin Talpe\u015f, Marius Ghenea, Mircea Tudor timp de mai mul\u0163i ani, s\u0103 v\u0103d cum analizeaz\u0103 planuri de afaceri a fost ca o \u015fcoal\u0103 de antreprenoriat senza\u0163ional\u0103 pentru mine\u201d. Spune c\u0103 dac\u0103 ar fi \u015ftiut ce a \u00eenv\u0103\u0163at de la cei trei \u00een 1996, ar fi f\u0103cut lucrurile de un milion de ori mai bine. \u201eAm pl\u0103tit tax\u0103 pe prostie c\u00e2t nu \u00ee\u015fi poate imagina nimeni, de ordinul milioanelor\u201d, adaug\u0103 el, f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi. Dup\u0103 ce i-a cunoscut pe cei trei, a experimentat partea lui con\u015ftient\u0103 de antreprenoriat, \u00een care a \u00een\u0163eles ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 aib\u0103 structur\u0103 \u00een firm\u0103, cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103 sau m\u0103car s\u0103 \u00eencerci s\u0103 ai a\u015fa ceva, \u00een care a \u00een\u0163eles care este rolul CFO-ului: \u201eAm \u00eenceput s\u0103 citesc, s\u0103 m\u0103 duc la cursuri, am luat lec\u0163ii de la cei trei \u015fi cei care au mai fost acolo\u201d. Treptat, s-a dezvoltat \u015fi pe tot ceea ce a \u00eensemnat via\u0163a sa asociativ\u0103 \u2013 fie ANAT (Asocia\u0163ia Patronal\u0103 a Agen\u0163iilor de Turism din Rom\u00e2nia), AHK Rom\u00e2nia (Camera de Comer\u0163 Rom\u00e2no-German\u0103) sau Coali\u0163ia pentru Dezvoltarea Rom\u00e2niei, iar interac\u0163iunile permanente cu oameni pe care i-a g\u0103sit acolo s-au transformat \u00een lec\u0163ii. Ulterior au venit multina\u0163ionalele, de la care crede c\u0103 \u201eam \u00eenv\u0103\u0163at cu to\u0163ii, dar pia\u0163a \u00abvalului\u00bb ne-a dat posibilitatea s\u0103 gre\u015fim \u015fi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din gre\u015feli\u201d. Acum spune c\u0103 trateaz\u0103 fiecare \u015fedin\u0163\u0103 de board a tuturor acestor asocia\u0163ii drept lec\u0163ii \u015fi consider\u0103 un mare avantaj faptul c\u0103 antreprenorii la \u00eenceput de drum au acces la informa\u0163ii \u015fi mentori. \u201eAcum antreprenorii la \u00eenceput de drum au acces la informa\u0163ii despre cultura organiza\u0163ional\u0103 \u015fi la experien\u0163a altor lideri \u2013 spre exemplu, la Romanian Business Leaders, au acces la proiectul Mentoria – unde sunt 60 de mentori \u015fi trei mentees.\u201d<\/p>\n
\n\u00centrebat de afaceri \u00een care nu a intrat \u015fi ar fi putut s\u0103 genereze c\u00e2\u015ftiguri mari, men\u0163ioneaz\u0103 imobiliarele. \u201e\u00cen anii \u201890 au existat momente \u00een care contabilul venea \u015fi spunea: avem 1 milion de euro la banc\u0103, hai s\u0103 facem ceva cu el. R\u0103spunsul meu, invariabil, era: Las\u0103-l acolo, ca s\u0103 fim \u00een siguran\u0163\u0103. \u00cen momentele acelea puteam s\u0103 investesc \u00een imobiliare \u2013 nu 1 milion, dar m\u0103car 100.000 de euro.\u201d A preferat s\u0103 stea cu banii \u00een banc\u0103 \u015fi a sim\u0163it c\u0103 trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 bani mult peste necesit\u0103\u0163i \u2013 \u201e\u00een situa\u0163ia \u00een care se \u00eent\u00e2mpla ceva s\u0103 pot s\u0103 rezist jum\u0103tate de an\u201d. \u00cen rest, a investit \u00een fel \u015fi fel de firme: design interior, transport de marf\u0103, curierat, dar fiindc\u0103 managerii cu care a lucrat nu au performat \u201eam ajuns s\u0103 le dau cadou\u201d. \u201eUnele exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi, altele nu. Dac\u0103 nu am avut cu cine, nu s-au prins. Dar culmea este c\u0103 nu am exersat nicio insolven\u0163\u0103. Firmele respective ori exist\u0103, ori le-am dat managerilor \u015fi de acolo nu \u015ftiu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ele, dar cred c\u0103 cele mai multe exist\u0103, dar nu a fost nicio insolven\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 acum\u201d, spune el.<\/p>\n
\nC\u00e2nd vine vorba despre firmele pe care le admir\u0103 \u015fi pe care le consider\u0103 cele mai disruptive, men\u0163ioneaz\u0103 compania german\u0103 Flixbus \u2013 au cinci ani vechime \u015fi au schimbat cu totul pia\u0163a. Ce are Flixbus \u015fi nu a avut el? \u201eTehnologia. Au 150 de dezvoltatori care fac tehnologie. Flixbus nu este firm\u0103 de transport, este firm\u0103 de tehnologie, nu au niciun autocar, la fel cum Airbnb are zero paturi \u015fi Uber zero ma\u015fini\u201d, descrie el modelul disruptiv al nem\u0163ilor. Iar din r\u00e2ndul firmelor de pe pia\u0163a local\u0103 pe care le admir\u0103, ofer\u0103 exemplul Autonom, firma de \u00eenchirieri auto a fra\u0163ilor \u015etefan, \u00eentor\u015fi \u015fi ei din str\u0103in\u0103tate. \u00cen ceea ce prive\u015fte modul \u00een care \u201ese \u00eencarc\u0103\u201d \u2013 energia lui, despre care spune c\u0103 trebuie s\u0103 fie mai mult\u0103 dec\u00e2t are nevoie ca s\u0103 o dea \u00eenapoi \u2013 \u015fi-o ia din oameni: o parte sunt colaboratorii lui, precum \u015fi proiecte ca Repatriot, Superteach, Vreau s\u0103 fiu antreprenor \u2013 \u00een care se duce \u00een \u015fcoli \u015fi vorbe\u015fte cu copiii, cu elevii \u2013, Business Days. De asemenea, se \u00eencarc\u0103 foarte mult \u015fi c\u00e2nd vede proiecte care cresc \u2013 \u201eC\u00e2nd v\u0103d cum \u00eenflore\u015fte Green Village prim\u0103vara, de exemplu\u201d.<\/p>\n
\nCe urmeaz\u0103?
\n\u201eMizez \u00een continuare pe turism per total, dar iar intr\u0103m \u00een zona de poten\u0163ial \u2013 imaginea Rom\u00e2niei este mult sub realitate, cred cu t\u0103rie c\u0103 turismul poate s\u0103 ajung\u0103 la 10% din PIB. Ar fi bine s\u0103 avem autostr\u0103zi, dar nu asta este problema turismului, avem de lucrat la mentalitatea oamenilor din turism \u015fi la imaginea Rom\u00e2niei. Pentru asta ar fi nevoie de bani \u015fi de o entitate de tip public \u2013 privat pe care noi o cerem de 10 ani\u201d, spune Anastasiu.
\nZona de business angels \u00eel fascineaz\u0103 \u015fi este domeniul \u00een care crede acum c\u0103 poate s\u0103 aduc\u0103 plusvaloare, \u00een afar\u0103 de managementul hotelier. \u201eCred c\u0103 lucrul care \u00eemi aduce cea mai mare pl\u0103cere este zona de training \u015fi consultan\u0163\u0103 pe mindset \u2013 mentalitate deschis\u0103.\u201d
\nIar acum, dac\u0103 ar avea de ales \u00eentre un parcurs al doctorului M\u00fcller din Frankfurt, cu o clinic\u0103 de succes, inventatorul Facebook, fondatorul DerTour sau cel de prim-ministru al Rom\u00e2niei, r\u0103spunde c\u0103 ar alege rolul din care ar putea influen\u0163a cel mai mult lucrurile. \u201eCred c\u0103 este vorba despre impactul pe care po\u0163i s\u0103 \u00eel ai \u015fi din acest punct de vedere a\u015f alege s\u0103 fiu prim-ministru. \u00cemi doresc s\u0103 am impact. Am mai spus-o \u015fi anterior, cred profund c\u0103 antreprenorii trebuie s\u0103 intre \u00een politic\u0103. \u00centrebarea este: ce este politica? Cred c\u0103 transmiterea mindsetului din antreprenoriat c\u0103tre oamenii de baz\u0103 din partide este esen\u0163ial. Dac\u0103 politica \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai o func\u0163ie \u015fi s\u0103 apari la TV, atunci nu sunt implicat \u00een politic\u0103.\u201d<\/p>\n
\nLa origine medic, Drago\u015f Anastasiu este unul dintre cei mai recunoscu\u0163i oameni de afaceri de la noi \u015fi pre\u015fedintele Grupului Eurolines Rom\u00e2nia. A fondat Touring Europabus Rom\u00e2nia \u00een 1995, iar dup\u0103 numai doi ani compania a devenit membru al celei mai importante re\u0163ele interna\u0163ionale de transport de c\u0103l\u0103tori: Eurolines. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, a adus pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia brandul TUI, cu care a pus bazele celei mai mari re\u0163ele de agen\u0163ii din \u0163ar\u0103. Grupul Eurolines Rom\u00e2nia s-a dezvoltat continuu, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a devenit un grup de referin\u0163\u0103 \u00een domeniul transporturilor \u015fi turismului \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen afara \u0163\u0103rii a dezvoltat afaceri \u00een Germania \u015fi Republica Moldova. \u00cen 2017, Drago\u015f Anastasiu a finalizat parteneriatul cu Flixbus, prima linie de business important\u0103 a grupului Eurolines (linii de transport interna\u0163ionale). Doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een 2019, a transferat toate activit\u0103\u0163ile turistice c\u0103tre Grupul DER Touristik \u015fi a ie\u015fit, astfel, din industria turistic\u0103.<\/p>\n
\nSursa: compania<\/p>\n
\nSfaturi pentru tinerii manageri<\/p>\n
\n1\u00cenconjura\u0163i-v\u0103 de oameni care cred \u00een acelea\u015fi valori ca \u015fi voi.
\n2Trebuie s\u0103 ave\u0163i o viziune aliniat\u0103 cu oamenii vo\u015ftri.
\n3 Nu se poate realiza ceva bun f\u0103r\u0103 o cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103 \u00een care s\u0103 merge\u0163i pe \u201eWhat can I do for you\u201d \u00een loc de \u201eWhat\u2019s in it for me\u201d? (\u201eCe pot s\u0103 fac pentru voi \u201d \u00een loc de \u201eCe \u00eemi iese mie\u201d?).
\n4 Dac\u0103 e\u015fti un om care d\u0103 goluri, ia-\u0163i un portar \u015fi un funda\u015f bun \u2013 ia-\u0163i un finan\u0163ist, de pild\u0103, dac\u0103 e\u015fti v\u00e2nz\u0103tor, ca \u015fi mine.
\n5 Asociaz\u0103-te cu oameni complementari \u0163ie (eu a\u015f angaja numai v\u00e2nz\u0103tori ca personalitate, dar este nevoie \u015fi de contabili).
\n6 Have fun (Distreaz\u0103-te). Atunci chiar nu va mai p\u0103rea c\u0103 vei mai munci o zi.
\n7 Profesionalismul nu este greu de g\u0103sit sau preg\u0103tit, astfel c\u0103 este necesar s\u0103 c\u0103uta\u0163i la oamenii cu care lucra\u0163i mai ales atitudinea.
\n8 Nu \u00ee\u0163i pune toate ou\u0103le \u00een acela\u015fi co\u015f.
\n9 Pune-\u0163i bani priva\u0163i deoparte \u2013 dac\u0103 nu mai merge firma, nu mai merge nimic.
\n10 Implic\u0103-te \u00een proiecte profesionale \u015fi f\u0103 networking. Este important s\u0103 fii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu oameni care s\u0103 \u00ee\u0163i r\u0103spund\u0103 c\u00e2nd ai nevoie \u2013 asocia\u0163iile sunt ca o familie. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Drago\u015f Anastasiu, unul dintre cei mai vocali oameni de afaceri rom\u00e2ni, poate fi descris \u00een multe feluri: medic, repatriat, pionier \u00een industria transportului \u015fi a turismului, business angel \u015fi, de ce nu, un om norocos. \u00cen 2019 \u015fi-a v\u00e2ndut businessul din turism chiar \u00eenainte ca industria s\u0103 ajung\u0103 pe marginea pr\u0103pastiei create de pericolul unei pandemii globale. Cu luciditatea pe care a dob\u00e2ndit-o \u00een peste 25 de ani de antreprenoriat, el se autocaracterizeaz\u0103 drept un \u201eve\u015fnic nelini\u015ftit \u015fi un ve\u015fnic nemul\u0163umit\u201d. Care sunt motivele de nelini\u015fte ale antreprenorului?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,512],"tags":[81,255,235,30806,182,12825,474,19080,15701,10870,11666,80,86,173,19707,8292,32958,24193,244,4878],"class_list":["post-191434","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-revista-bm","tag-afaceri","tag-antreprenori","tag-business","tag-creare","tag-criza","tag-drept","tag-industrie","tag-medic","tag-motive","tag-nemultumiri","tag-oameni-de-afaceri","tag-refuz","tag-reusita","tag-romani","tag-timp","tag-transport","tag-trecere","tag-trecut","tag-turism","tag-vanzare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191434","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=191434"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191434\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=191434"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=191434"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=191434"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}