\nFacilitatea pentru refacere \u015fi rezilien\u0163\u0103 \u2013 Recovery and Resilience Facility \u00een englez\u0103 (RRF) – reprezint\u0103 grosul planului european de refacere (Next Generation EU – NGEU), adoptat de UE. Din cele 750 miliarde de euro ale NGEU, 672,5 miliarde de euro, prin granturi \u015fi \u00eemprumuturi, sunt acordate celor 27 de state membre ale UE prin RRF. Rom\u00e2nia va primi aproximativ 30 de miliarde de euro.<\/p>\n
\nDin motive politice \u015fi ideologice, uniunea economic\u0103 \u015fi monetar\u0103 a Tratatului de la Maastricht nu a fost dotat\u0103 cu un buget generos cu func\u0163ie de stabilizare macroeconomic\u0103, cum au \u015fi au avut toate celelalte uniunii monetare cunoscute \u00een istorie. Se presupunea c\u0103 \u00een cazul unui \u015foc asimetric, pie\u0163ele financiare vor oferi plasa de siguran\u0163\u0103. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa. Pie\u0163ele financiare nu numai c\u0103 nu ajutat \u0163\u0103rile aflate \u00een dificultate, dimpotriv\u0103 au agravat criza cer\u00e2nd pre\u0163uri foarte mari pentru \u00eemprumuturile de care aceste \u0163\u0103ri aveau urgent\u0103 nevoie. Toat\u0103 lumea a fost aparent de acord c\u0103 arhitectura institu\u0163ional\u0103 a uniunii economice \u015fi monetare trebuie reformat\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu 2011 \u2013 2012 au venit primele propuneri. Au existat dou\u0103 tabere: una care sus\u0163inea crearea unei uniuni fiscale cu buget comun cu func\u0163ie de stabilizare, alta care sus\u0163inea c\u0103 disciplina pie\u0163elor e esen\u0163ial\u0103 \u015fi dac\u0103 aceasta va fi realizat\u0103, pie\u0163ele disciplinate vor putea asigura data viitoare plasa de siguran\u0163\u0103 necesar\u0103 la \u015focuri asimetrice. Prima presupune o interven\u0163ie public\u0103 european\u0103 \u00een caz de criz\u0103. Cea de a doua presupune reforme structurale<\/strong> pentru a disciplina pie\u0163ele \u00een evaluarea mai bun\u0103 a riscurilor. Se propunea de fapt un sistem de asigur\u0103ri private na\u0163ionale contra \u015focurilor prin liberalizarea, dereglementarea \u015fi flexibilizarea pie\u0163elor.<\/p>\n \nTehnocra\u0163ii europeni, \u00eendeosebi cei de la Banca central\u0103 european\u0103, au propus de la \u00eenceput crearea unei capacit\u0103\u0163i fiscale c\u0103reia \u00eei atribuiau dou\u0103 func\u0163ii: 1) promovarea reformelor structurale, \u00een prim\u0103 faz\u0103; 2) realizarea stabiliz\u0103rii macroeconomice (atenuarea \u015focurilor asimetrice), undeva \u00eentr-un viitor vag precizat.<\/p>\n \nRaportul celor 4 pre\u015fedin\u0163i (este vorba de pre\u015fedin\u0163ii principalelor institu\u0163ii ale UE) din 2012 sugereaz\u0103 un Instrument de convergen\u0163\u0103 \u015fi competitivitate<\/strong> (ICC),<\/strong> concretizat \u00een martie 2013 de propuneri \u00een acest sens ale Comisiei europene, destinat s\u0103 finan\u0163eze \u015fi s\u0103 stimuleze reformele structurale.<\/strong><\/p>\n \nRaportul celor 5 pre\u015fedin\u0163i (se adaug\u0103 \u015fi Pre\u015fedintele Parlamentului European) din iunie 2015 \u00eent\u0103re\u015fte semnifica\u0163ia capacit\u0103\u0163ii fiscale ca promotoare a reformelor structurale<\/strong>. Mai mult, introduce dou\u0103 concepte noi \u2013 convergen\u0163\u0103 structural\u0103 \u015fi rezilien\u0163\u0103<\/strong> \u2013 a c\u0103ror semnifica\u0163ie \u00een UE trebuie deslu\u015fit\u0103. Ne ajut\u0103 \u00een acest sens Raportul celor 5 pre\u015fedin\u0163i pentru reforma UEM, din iunie 2015:<\/em> \u201e\u00een cazul unor \u015focuri economice, care sunt de altfel inevitabile, fiecare \u0163ar\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 reac\u0163ioneze \u00een mod eficace. Acestea trebuie s\u0103 aib\u0103 capacitatea de a absorbi la nivel na\u0163ional \u015focurile<\/strong> datorit\u0103 unei elasticit\u0103\u0163i adecvate a economiilor lor<\/strong> \u015fi a unor zone-tampon din punct de vedere fiscal<\/strong> suficiente de-a lungul ciclului economic.<\/em>\u201d Rezilien\u0163\u0103 \u00eenseamn\u0103 capacitatea economiilor na\u0163ionale de a trece prin furtun\u0103 asigur\u00e2ndu-se privat prin pie\u0163e \u015fi urm\u0103rind pruden\u0163a fiscal\u0103. Conceptul de convergen\u0163\u0103 este a\u015fadar redefinit, nu neap\u0103rat ca o reducere a disparit\u0103\u0163ilor economice \u015fi sociale, ci ca o convergen\u0163a structural\u0103<\/strong> a economiilor na\u0163ionale, capabile s\u0103 r\u0103spund\u0103 singure la \u015focuri, adic\u0103 s\u0103 fie reziliente.<\/p>\n \n\u00centre timp c\u00e2teva discursuri\u2013eseu ale lui Macron \u00eentre\u0163in iluzia unei capacit\u0103\u0163ii fiscale cu putere mare \u2013 sute de miliarde de euro \u2013 cu func\u0163ie de stabilizare.<\/p>\n \nAcordul franco-german de la Meseberg din iunie 2018 propune stabilirea unui buget al eurozonei pentru promovarea competitivit\u0103\u0163ii, convergen\u0163ei \u015fi stabilit\u0103\u0163ii \u00eencep\u00e2nd din 2021. Consiliul European din decembrie 2018 abandoneaz\u0103 \u00eens\u0103 definitiv partea de stabilizare, iar \u00een 2019 se na\u015fte Instrumentul bugetar pentru competitivitate \u015fi convergen\u0163\u0103 (BICC<\/strong>) pentru promovarea reformelor structurale<\/strong>. Un buget mic \u015fi inclus \u00een Cadrul financiar multianual.<\/p>\n \nNu numai sub p\u0103l\u0103ria ini\u0163iativelor de reform\u0103 a uniunii economice \u015fi monetare s-a avansat necesitatea reformelor structurale<\/strong> pentru cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii. \u015ei sub p\u0103l\u0103ria Cadrului financiar multianual sau a Semestrului european s-a urm\u0103rit acela\u015fi lucru.<\/p>\n \nFondurile structurale au virat-o gradual de la coeziune spre competitivitate<\/strong>. Politica de coeziune s-a transformat cu fiecare cadru financiar multianual \u00eentr-un de facto<\/em> instrument financiar prin care se realizeaz\u0103 rezilien\u0163a \u015fi convergen\u0163a structural\u0103.<\/p>\n \nImediat dup\u0103 criza financiar\u0103 2008-2009, s-a creat Semestrul european, un mecanism de coordonare ex ante a politicilor economice ale statelor membre ale UE. Semestrul european este cl\u0103dit pe doi piloni majori: consolidarea fiscal\u0103 \u015fi reforme structurale.<\/strong> \u00cen ultimul timp, reformele structurale au c\u0103p\u0103tat \u00eent\u00e2ietate. Ele se g\u0103sesc \u00een Recomand\u0103rile specifice de \u0163ar\u0103, care \u00eenso\u0163esc Semestrul european.<\/p>\n \nPandemia a oferit o uria\u015f\u0103 oportunitate pentru accelerarea reformelor structurale, iar capacitatea fiscal\u0103 pentru reforme structurale a luat forma RRF. A\u015fadar, RRF este de fapt o reinventare a ICC\/BICC, dar mult mai mare, cu condi\u0163ii mai severe \u015fi oferind Comisiei europene putere mult mai mare. Facilitatea pentru refacere \u015fi rezilien\u0163\u0103 este o continuare cu accelerare a reformelor structurale.<\/strong><\/p>\n \nAcum, Facilitatea pentru reform\u0103 \u015fi rezilien\u0163\u0103 pune Comisia European\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie foarte puternic\u0103. Bruxelles este arbitrul planurilor ini\u0163iale \u015fi va decide pl\u0103\u0163ile c\u0103tre guverne doar dac\u0103 acestea \u00eendeplinesc diverse condi\u0163ii de etap\u0103 agreate.<\/p>\n \nPlanurile na\u0163ionale de reform\u0103 \u015fi rezilien\u0163\u0103 (PNRR) vor trebui trimise p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie la Bruxelles, aprobate apoi de Comisie \u015fi Consiliu, adic\u0103 de toate cele 27 state membre. 37% din banii vor trebui orienta\u0163i spre proiecte verzi, iar 20% spre proiecte digitale.<\/p>\n \nDincolo de proiectele verzi \u015fi digitale, RRF este puternic legat de Recomand\u0103rile specifice de \u0163ar\u0103. Acestea cuprind reforme structurale men\u0163ionate mai sus, dar \u015fi cele care se refer\u0103 explicit la pia\u0163a muncii, s\u0103n\u0103tate, pensii, administra\u0163ie sau sistemul judiciar.<\/p>\n \nElementele planurilor vor fi marcate cu note de la A la C \u015fi statele membre vor trebui s\u0103 ob\u0163in\u0103 cel pu\u0163in 7 note de A pentru a ob\u0163ine aprobarea din partea Comisiei. Plus aprobarea Consiliului. Iar banii vor fi rambursa\u0163i doar pe baza performan\u0163elor ob\u0163inute. Comisia European\u0103 are acum \u201edin\u0163i\u201d \u00een Semestrul european.<\/p>\n \nA\u015fadar statele membre vor trebui s\u0103 munceasc\u0103 serios \u015fi eficient pentru a pune m\u00e2na pe ace\u015fti bani. PNRR trebuie s\u0103 propun\u0103 proiecte de investi\u0163ii pentru reforme orientate preponderent spre verde, digital \u015fi rezilien\u0163\u0103 \u015fi apoi s\u0103 se asigure c\u0103 satisfac obiectivele \u015fi termenele.<\/p>\n \n\u00cen plus, pe l\u00e2ng\u0103 condi\u0163iile tematice legate de tranzi\u0163ia verde, tranzi\u0163ia digital\u0103 \u015fi realizarea rezilien\u0163ei, se adaug\u0103 condi\u0163iile macroeconomice legate de procedura de deficit excesiv (Rom\u00e2nia este singura \u0163ar\u0103 din UE aflat\u0103 \u00een prezent sub aceast\u0103 procedur\u0103, e adev\u0103rat suspendat\u0103 temporar din cauza pandemiei) \u015fi de procedura de dezechilibru macroeconomic.<\/p>\n \nRealizarea PNRR \u015fi apoi punerea lui \u00een aplicare reprezint\u0103 un pariu riscant care va necesita eforturi intelectuale \u015fi administrative deosebite pentru a fi c\u00e2\u015ftigat.<\/p>\n \nIstoria ne arat\u0103 c\u0103 \u00een timpul unui r\u0103zboi trebuie s\u0103 preg\u0103te\u015fti simultan victoria asupra inamicului \u015fi cum va ar\u0103ta societatea dup\u0103 victorie. Mai ales c\u0103 un r\u0103zboi, pe l\u00e2ng\u0103 pierderile directe de vie\u0163i omene\u015fti, produce c\u00e2\u015ftig\u0103tori \u015fi perdan\u0163i economici. E nevoie a\u015fadar s\u0103 imaginezi un plan de refacere care s\u0103 echilibreze rela\u0163ia \u00eentre c\u00e2\u015ftig\u0103tori \u015fi perdan\u0163i.<\/p>\n \nPandemia nu este din fericire un r\u0103zboi \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, dar exist\u0103 similitudini. Planul de refacere ar fi trebuit conceput ca un act economic de reechilibrare \u00eentre puterea muncii \u015fi puterea capitalului. Biden, noul pre\u015fedinte american, promite s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 reechilibrare \u00een SUA: \u201eEste timpul s\u0103 premiem munca grea \u00een America, nu opulen\u0163a\u201d. <\/em>Planul european de refacere, bazat \u00een primul r\u00e2nd pe \u201eo refacere condus\u0103 de investi\u0163iile private\u201d (conform Factsheet al Comisiei Europene) nu pare concentrat pe aceast\u0103 reechilibrare. Deja, revigorarea economic\u0103 \u00een UE se face pe dou\u0103 viteze, ad\u00e2ncind decalajele pre-existente.<\/p>\n \nDar, zarurile au fost deja aruncate. Planul este aprobat \u015fi trebuie s\u0103 valorific\u0103m punctele bune din el. \u015ei nu va fi u\u015for. Avantajul major este legat de faptul c\u0103 aceste proiecte merg \u00een direc\u0163ia salv\u0103rii planetei prin atenuarea sau oprirea agrav\u0103rii schimb\u0103rilor climatice (partea verde) \u015fi spre cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii, deci a prosperit\u0103\u0163ii, prin aplicarea avansului tehnologic (partea digital\u0103).<\/p>\n \nNGEU\/RRF se bazeaz\u0103 pe \u00eemprumuturi f\u0103cute de Comisia European\u0103 pe pia\u0163a de capital la dob\u00e2nzi avantajoase, iar acestea vor fi returnate pe termen foarte lung, p\u00e2n\u0103 \u00een 2058, cu o perioad\u0103 de gra\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een 2028. \u00cen plus, \u00een procesul \u00eemprumut \u2013 rambursare, care se face prin bugetul UE, se pot identifica transferuri fiscale. Astfel, pentru Rom\u00e2nia sunt dou\u0103 avantaje: \u00eemprumuturile sunt mai ieftine dec\u00e2t ar putea \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 le ob\u0163in\u0103 de una singur\u0103 \u015fi ramburseaz\u0103 ceva mai pu\u0163in datorit\u0103 mecanismului transferului fiscal.<\/p>\n \nProiectele \u00een sine sunt mai sofisticate dec\u00e2t cele legate de clasicul cadrul financiar multianual. Iar condi\u0163iile pentru eligibilitate mai dure combin\u00e2nd exigen\u0163ele tematice cu cele macroeconomice \u015fi de integritate.<\/p>\n \nToate acestea ridic\u0103 considerabil \u015ftacheta exigen\u0163ei fa\u0163\u0103 de capacitatea administrativ\u0103 a statelor membre de a absorbi fondurile europene \u015fi de a le utiliza eficient. E nevoie de o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire substan\u0163ial\u0103 a capacit\u0103\u0163ii tehnice de scriere a proiectelor at\u00e2t de c\u0103tre guvern sau autorit\u0103\u0163i locale, c\u00e2t \u015fi de firme private, iar mobilizarea investi\u0163iilor private prin garan\u0163ii publice necesit\u0103 o diploma\u0163ie economic\u0103 inteligent\u0103 \u015fi subtil\u0103 pentru a atrage aceste investi\u0163ii private \u00eentr-un mod care s\u0103 optimizeze c\u00e2\u015ftigurile na\u0163ionale.<\/p>\n \nDocumentele UE au \u00een general meritul de a mul\u0163umi pe toat\u0103 lumea. Nici RRF nu face excep\u0163ie. De\u015fi firul ro\u015fu al RRF \u00eel reprezint\u0103 reformele structurale \u00eendreptate spre mai mult\u0103 pia\u0163\u0103 \u015fi mai pu\u0163in stat, printre cei 6 piloni tematici ai RRF se reg\u0103sesc coeziunea social\u0103 \u015fi teritorial\u0103 (pilonul 4) \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 rezilien\u0163a economic\u0103, \u015fi rezilien\u0163a social\u0103 (pilonul 5), precum \u015fi educa\u0163ia \u015fi competen\u0163ele (pilonul 6).<\/p>\n \nRom\u00e2nia porne\u015fte de la o vulnerabilitate structural\u0103 major\u0103: inegalitatea mare economic\u0103 \u015fi teritorial\u0103. Raportul beneficii capital (profituri) pe beneficii munc\u0103 (salarii) este unul dintre cele mai asimetrice din UE \u00een favoarea capitalului \u015fi \u00een defavoarea muncii. RRF ofer\u0103 oportunitatea ca Rom\u00e2nia, pe l\u00e2ng\u0103 reformele structurale \u00eendreptate spre rezilien\u0163\u0103, verde \u015fi digital, s\u0103 abordeze poate cea mai mare problem\u0103 structural\u0103 a sa: asimetria capital \u2013 munc\u0103 \/ profituri \u2013 salarii.<\/strong><\/p>\n \n <\/p>\n \nAndrei Mocearov, economist, cercet\u0103tor \u00een domeniul politicilor europene<\/p>\n \n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Facilitatea pentru refacere \u015fi rezilien\u0163\u0103 \u2013 Recovery and Resilience Facility \u00een englez\u0103 (RRF) – reprezint\u0103 grosul planului european de refacere (Next Generation EU – NGEU), adoptat de UE. Din cele 750 miliarde de euro ale NGEU, 672,5 miliarde de euro, prin granturi \u015fi \u00eemprumuturi, sunt acordate celor 27 de state membre ale UE prin RRF. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[33214,33502,80],"class_list":["post-191352","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-refacere","tag-reforme-structurale","tag-refuz"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191352","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=191352"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/191352\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=191352"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=191352"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=191352"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}