{"id":190652,"date":"2021-02-08T10:00:00","date_gmt":"2021-02-08T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=190652"},"modified":"2021-02-08T10:00:00","modified_gmt":"2021-02-08T10:00:00","slug":"personalitatea-anului-2020-angajatul-remote","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=190652","title":{"rendered":"Personalitatea anului 2020: angajatul remote"},"content":{"rendered":"

\nBusiness MAGAZIN desemneaz\u0103, \u00een lunile de iarn\u0103, personalitatea anului care a trecut. Dac\u0103 \u00een 2007 a fost C\u0102P\u015eUNARUL, CARE ajunsese s\u0103 sus\u0163in\u0103 economia cu banii trimi\u015fi \u00een \u0163ar\u0103, \u00ceN 2018, UNICORNUL \u2013 \u015eI POVE\u015eTILE PRIMELOR BUSINESSURI ROM\u00c2NE\u015eTI AJUNSE LA PRAGUL DE 1 MILIARD DE DOLARI, iar \u00een 2019, antreprenorul care a avut curajul s\u0103 porneasc\u0103 un business de la zero, pentru 2020 nu puteam s\u0103 ne referim la altcineva dec\u00e2t la angajatul remote. Iar premisele ca acesta s\u0103 fie personajul central \u015fi al anului 2021 par a fi deja setate. Cum cred speciali\u015ftii intervieva\u0163i de noi c\u0103 va ar\u0103ta viitorul angajatului modern?<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen iulie 2020, compania de tehnologie Fujitsu a anun\u0163at c\u0103, pentru a se adapta la \u201enoul normal\u201d, va permite celor 80.000 de angaja\u0163i din Japonia s\u0103 lucreze de acas\u0103 \u00een toate departamentele care permit telemunca. Decizii asem\u0103n\u0103toare au fost luate \u015fi de executivii altor businessuri-gigant, printre care Microsoft, Facebook, Twitter sau Dropbox. Pe moment, pentru mul\u0163i angaja\u0163i care abia a\u015fteptau s\u0103 \u00ee\u015fi elibereze biroul \u015fi s\u0103 lucreze de acas\u0103, pandemia p\u0103rea c\u0103 aduce o libertate la care t\u00e2njeau \u015fi pe care, chiar \u015fi \u00een condi\u0163ii nefaste, o puteau, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ob\u0163ine. \u00cens\u0103 \u00een majoritatea cazurilor lucrurile au stat diferit: pe unii, angajatorul i-a \u00eempov\u0103rat cu \u015fedin\u0163e zilnice, pe al\u0163ii, cu sarcini \u00een afara programului, iar mul\u0163i au ajuns s\u0103 regrete birourile de 1 metru p\u0103trat, dar doar ale lor, c\u00e2nd s-au v\u0103zut nevoi\u0163i s\u0103 \u00eempart\u0103 24 de ore din 24 garsoniera cu partenerul de via\u0163\u0103, \u015fi el proasp\u0103t angajat remote, sau poate chiar \u015fi cu copiii sau animalul de companie. Asta dac\u0103 nu au traversat lockdownul \u015fi lunile de dup\u0103 singuri, lupt\u00e2ndu-se cu depresii \u015fi anxietate. Ce a adus 2020 pentru angajatul remote?<\/p>\n

\nMihaela N. face parte din genera\u0163ia millennials (1981-1996), lucreaz\u0103 \u00eentr-un start-up cu zece angaja\u0163i \u015fi de anul trecut, de la jum\u0103tatea lunii martie, a trecut la regimul work from home. De atunci, \u015fi-a mutat biroul \u00een apartamentul cu dou\u0103 camere \u00een care locuie\u015fte \u00eempreun\u0103 cu prietenul ei \u015fi cele dou\u0103 pisici. \u201eM\u0103 simt mai \u00een siguran\u0163\u0103. Nu mai trebuie s\u0103 c\u0103l\u0103toresc cu transportul \u00een comun unde intru \u00een contact cu o mul\u0163ime de oameni necunoscu\u0163i. Acas\u0103 este un mediu \u00een care pot controla orice, de la dezinfectarea suprafe\u0163elor, la oamenii pe care \u00eei primesc \u00een vizit\u0103 sau nu \u015fi a\u015fa mai departe\u201d, spune ea.<\/p>\n

\nPentru Mihaela, telemunca a venit cu o mul\u0163ime de avantaje: \u201elucrul \u00eentr-un mediu familiar, confortabil (dac\u0103 \u00ee\u0163i este frig, \u00ee\u0163i mai po\u0163i lua o bluz\u0103 sau o p\u0103tur\u0103 pe tine, dac\u0103 te doare spatele, \u00ee\u0163i po\u0163i lua laptopul \u015fi lucra st\u00e2nd \u00eentins\/\u0103, orice ai nevoie \u00ee\u0163i este la \u00eendem\u00e2n\u0103); lini\u015ftea (nu e\u015fti distras\/\u0103 de conversa\u0163iile dintre colegi ca atunci c\u00e2nd lucrezi \u00eentr-un birou open space), timpul c\u00e2\u015ftigat (nu mai este nevoie s\u0103 te treze\u015fti diminea\u0163a s\u0103 te preg\u0103te\u015fti \u015fi nu mai pierzi timp \u00een trafic). Iar pentru cei ce au animale de companie, cum este \u015fi cazul meu, este mai pl\u0103cut s\u0103 lucrezi cu ele \u00een preajm\u0103 \u2013 cine nu iube\u015fte s\u0103 lucreze cu o pisic\u0103 \u00een bra\u0163e?\u201d. De asemenea, spune c\u0103 de multe ori \u00eei este mai u\u015for s\u0103 continue lucrul la o sarcin\u0103 la ore t\u00e2rzii dec\u00e2t i-ar fi la birou, odat\u0103 ce ora de plecare de la locul de munc\u0103 nu mai exist\u0103. \u00cen plus, se num\u0103r\u0103 printre noroco\u015fii care nu primesc mailuri \u015fi telefoane de la \u015fefi sau colegi \u00een orele din afara programului. O statistic\u0103 a Eurofund publicat\u0103 \u00een vara anului trecut arat\u0103 c\u0103 24% dintre angaja\u0163ii din UE care adoptaser\u0103 telemunca au raportat c\u0103 lucreaz\u0103 \u015fi \u00een timpul liber, comparativ cu doar 6% dintre cei care lucrau \u00eenc\u0103 de la birou sau alt spa\u0163iu al angajatorului.<\/p>\n

\nCazul Mihaelei este a\u015fadar unul fericit, mai ales c\u0103 dispune de acel spa\u0163iu pe care majoritatea rom\u00e2nilor nu \u00eel au. Potrivit statisticilor Eurostat din 2019, aproape jum\u0103tate (45,8%) dintre rom\u00e2ni tr\u0103iesc \u00een locuin\u0163e supraaglomerate, \u00een compara\u0163ie cu o medie de 17% \u00eenregistrat\u0103 la nivelul \u00eentregii Uniuni Europene. De\u015fi \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de 2010, c\u00e2nd 52% din popula\u0163ie tr\u0103ia \u00een aceste condi\u0163ii, Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 se plaseaz\u0103 la coada clasamentului, comparativ cu Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%) sau Malta (3,7%). Prin urmare, pentru mul\u0163i dintre angaja\u0163ii care lucreaz\u0103 acum remote \u201elini\u015ftea\u201d de acas\u0103 nu exist\u0103.<\/p>\n

\n\u201ePrima provocare care \u00eemi vine \u00een minte este cea a spa\u0163iului \u2013 num\u0103rul de camere, spa\u0163ii din care s\u0103 lucreze \u2013 pentru cei care au familii cu unul sau mai mul\u0163i copii. Scenariul \u00een care ambii p\u0103rin\u0163ii lucreaz\u0103 de acas\u0103, plus un copil sau doi care fac \u015fcoal\u0103 online, tot de acas\u0103, \u00eentr-un apartament sau o cas\u0103 care nu are c\u00e2te o camer\u0103, cel pu\u0163in, pentru fiecare membru al familiei, este o mare provocare. Pentru multe familii, bunicii care \u00eei ajutau de obicei, nu au mai putut veni, a\u015fa c\u0103 sarcinile unui p\u0103rinte, angajat, s-au \u00eenmul\u0163it foarte mult. Pentru aceast\u0103 genera\u0163ie de angaja\u0163i, nivelul de stres a crescut foarte mult, rezilien\u0163a a sc\u0103zut, oboseala \u015fi epuizarea sunt foarte frecvente\u201d, spune Simona Ches\u0103raicu, psiholog \u015fi profesor de mindfulness.<\/p>\n

\n\u015ei \u00een opinia lui Romulus Oprica, consultant de business \u015fi Doctor \u00een Sociologie, pentru unii angaja\u0163i lucrul de acas\u0103 reprezint\u0103 un lux. \u201ePandemia a schimbat, \u00een mod evident, perspectiva asupra muncii pentru o anumit\u0103 categorie de angaja\u0163i \u2013 cei care au slujbe care pot fi executate remote (IT&C, consultan\u0163\u0103\/analize database, art\u0103, servicii suport) \u015fi care, \u00een acela\u015fi timp, \u00ee\u015fi permit luxul de a lucra de acas\u0103. Spun \u00ablux\u00bb pentru c\u0103 a lucra de acas\u0103 \u00een condi\u0163ii improprii (spa\u0163iu insuficient, densitate mare, infrastructur\u0103 necorespunz\u0103toare, existen\u0163a unor copii de v\u00e2rst\u0103 mic\u0103) este un chin pentru orice angajat care are de executat sarcini complexe \u00eentr-un timp dat \u015fi \u00een coordonare cu colegii de munc\u0103. Raportat la condi\u0163iile generale de locuit din Rom\u00e2nia, nu sunt multe familii care s\u0103 beneficieze de condi\u0163ii corespunz\u0103toare muncii de acas\u0103.\u201d<\/p>\n

\nO retrospectiv\u0103 prepandemic\u0103 a telemuncii<\/strong><\/p>\n

\nDe la debutul pandemiei, telemunca a devenit o normalitate pentru milioane de angaja\u0163i. Statisticile timpurii realizate de Eurofund arat\u0103 c\u0103 aproape 40% din totalul angaja\u0163ilor din UE au \u00eenceput s\u0103 lucreze remote full-time ca rezultat al pandemiei. Rom\u00e2nia, de\u015fi departe de aceast\u0103 medie, a \u00eenregistrat anul trecut o cre\u015ftere spectaculoas\u0103 a num\u0103rului de angaja\u0163i care lucrau de acas\u0103: \u00een iulie, procentajul ajunsese la 22-24%, potrivit Eurofund, de la sub 1% \u00een 2019. Statisticile Eurostat arat\u0103 c\u0103 \u00een 2019, cu un an \u00eenainte de apari\u0163ia crizei sanitare, campioanele Uniunii Europene la num\u0103rul de angaja\u0163i care lucrau de acas\u0103 erau Olanda \u015fi Finlanda, cu un procentaj de 14,1%, urmate de Luxemburg \u015fi Austria, cu 11,6%, respectiv 9,9%. La coada clasamentului se afla Bulgaria, cu 0,5%, Rom\u00e2nia, cu un procentaj de doar 0,8%, \u015fi Ungaria, cu 1,2%. Care este explica\u0163ia pentru care ne situam at\u00e2t de jos \u00een clasament? Una dintre ele este dat\u0103 tot de statistici. Un raport al JRC (Joint Research Centre) arat\u0103 c\u0103 \u00een UE, \u00een 2019, mai pu\u0163in de 25% din companii le-au oferit angaja\u0163ilor instruire \u00een domeniul TIC (tehnologia informa\u0163iei), cu o maxim\u0103 de 37% \u00eenregistrat\u0103 \u00een Finlanda \u015fi un minimum de 6% raportat \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSIMONA CHES\u0102RAICU, PSIHOLOG <\/strong>\u015eI PROFESOR DE MINDFULNESS: <\/strong>\u201eNum\u0103rul de persoane care experimenteaz\u0103 un nivel de stres intens, anxietate \u015fi depresie a crescut foarte mult, mai ales \u00een a dou\u0103 jum\u0103tate a anului trecut. Lucrul de acas\u0103 vine \u015fi cu reducerea interac\u0163iunii sociale, a contactului cu alte persoane, sc\u0103derea tipului de activit\u0103\u0163i, \u00eensingurarea, \u00eengustarea perspectivei, reducerea varia\u0163iei de care creierul nostru are at\u00e2ta nevoie. Toate aceste aspecte sunt factori favorizan\u0163i pentru deteriorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mentale \u015fi a st\u0103rii de bine, \u00een general.\u201d<\/span><\/p>\n

\n

\n\"\"O alt\u0103 explica\u0163ie este, potrivit lui Romulus Oprica, lipsa educa\u0163iei. \u201e\u00cen general lucreaz\u0103 de acas\u0103 persoanele cu un nivel ridicat de educa\u0163ie \u015fi care execut\u0103 sarcini cu un grad mare de valoare ad\u0103ugat\u0103 din punctul de vedere al cunoa\u015fterii. Uit\u00e2ndu-ne la statisticile oferite de Eurostat observ\u0103m c\u0103, din p\u0103cate, Rom\u00e2nia nu este campioana absolut\u0103 la capitolul educa\u0163ie, a\u015fa cum mul\u0163i politicieni \u00eenc\u0103 se mint frumos, ci suntem campioni la abandonul \u015fcolar timpuriu \u015fi pe ultimele locuri la educa\u0163ie superioar\u0103 (universitar\u0103 \u015fi postuniversitar\u0103) \u015fi educa\u0163ie continu\u0103 la adul\u0163i. Statistica, acest du\u015f rece pe care ni-l aplic\u0103m prea rar, ne arat\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile care au cel mai mare nivel de educa\u0163ie au \u015fi cel mai mare procent de locuitori (angaja\u0163i) care lucreaz\u0103 remote. Pun\u00e2nd informa\u0163iile una l\u00e2ng\u0103 alta constat\u0103m un lucru banal: munca de acas\u0103 este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu nivelul de educa\u0163ie \u015fi cu calitatea locuirii (calitatea locuirii fiind, de cele mai multe ori, tot o consecin\u0163\u0103 a nivelului de educa\u0163ie).\u201d \u00cen ciuda faptului c\u0103, \u00een urma apari\u0163iei crizei sanitare \u00een care tr\u0103im de mai bine de un an procentul de angaja\u0163i care lucreaz\u0103 de acas\u0103 a crescut considerabil, Oprica spune c\u0103 atunci c\u00e2nd pleci de la o baz\u0103 infim\u0103 tot mic r\u0103m\u00e2i. \u201eMajoritatea angaja\u0163ilor din Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 \u00een continuare de la locul de munc\u0103, ocup\u00e2nd pozi\u0163ii slab pl\u0103tite \u015fi din care pot fi \u00eenlocui\u0163i cu u\u015furin\u0163\u0103. Singura solu\u0163ie pentru schimbarea acestei situa\u0163ii o reprezint\u0103 investi\u0163ia masiv\u0103 \u00een educa\u0163ie al\u0103turi de o curricul\u0103 adaptat\u0103 vremurilor actuale\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n

\n\u015ei datele firmei americane de consultan\u0163\u0103 \u00een management McKinsey ne arat\u0103 c\u0103 poten\u0163ialul de a lucra la distan\u0163\u0103 variaz\u0103 de la o economie la alta, for\u0163a de munc\u0103 din economiile avansate fiind mai probabil s\u0103 lucreze \u00een regim remote \u00een compara\u0163ie cu economiile \u00een curs de dezvoltare. Astfel, dac\u0103 \u00een Marea Britanie \u00eentre 33 \u015fi 46% dintre angaja\u0163i pot lucra remote, \u00een Germania 33-39% iar \u00een SUA \u015fi Japonia, 29-39%, la polul opus, \u00een Mexic doar \u00eentre 18 \u015fi 26% din for\u0163a de munc\u0103 ar putea lucra remote, \u00een China, 16-22%, iar \u00een India, numai 12-16%.<\/p>\n

\n9-17 \u00een online<\/strong><\/p>\n

\nI-am \u00eentrebat pe mai mul\u0163i speciali\u015fti dac\u0103 procentajul mic de angaja\u0163i care lucrau de acas\u0103 \u00eenainte de pandemie se datoreaz\u0103 \u015fi nevoii angajatorilor rom\u00e2ni de \u201ea-\u015fi controla\u201d angaja\u0163ii \u015fi de a \u015fti \u00een permanen\u0163\u0103 ce fac ace\u015ftia \u00een timpul programului. \u201eNu mai mult dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri. Nevoia de control depinde foarte mult de o serie de aspecte care nu \u0163in at\u00e2t de mult de na\u0163ionalitate c\u00e2t de structura organiza\u0163iei, cultura \u015fi climatul acesteia, stilul de management \u015fi multe altele. Cred c\u0103 exist\u0103 o astfel de nevoie, oarecum normal\u0103, \u00een contexte sau industrii foarte competitive, unde ideea de productivitate e foarte important\u0103 \u015fi u\u015for de cuantificat \u015fi unde exist\u0103 anumite constr\u00e2ngeri de costuri. Pe de alt\u0103 parte, \u00een organiza\u0163iile de talie medie sau \u00een cele care au crescut destul de mult \u00eentr-un timp foarte scurt, nevoia de control e la fel de fireasc\u0103 pentru c\u0103 dispare posibilitatea de control direct a managerului, se m\u0103re\u015fte echipa \u015fi este nevoie de implementarea unor mecanisme de delegare de sarcini \u015fi chiar m\u0103surare a activit\u0103\u0163ii pentru a men\u0163ine compania pe aceea\u015fi traiectorie\u201d, spune Alexandru Dincovici, antropolog \u015fi General Manager IziBiz Consulting. \u201e\u00cen companiile foarte mari, multina\u0163ionale, unde exista deja un regim de telemunc\u0103 \u015fi aceast\u0103 activitate este institu\u0163ionalizat\u0103, nevoia de control e una tehnic\u0103, mecanic\u0103, \u00eencorporat\u0103 \u00een sistemele companiei. \u00cen practic\u0103, ea devine complet inutil\u0103 de multe ori, pentru c\u0103 angaja\u0163ii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fenteze sistemul. \u015ei, \u00een fond, toat\u0103 lumea are nevoie de timpi mor\u0163i, nu putem fi productivi \u015fi munci 8-10-12 ore non-stop, ca \u015fi cum am fi robo\u0163i pe o linie de asamblare\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n

\nSimona Ches\u0103raicu spune c\u0103 nu \u015ftie exact cum arat\u0103 forma de control pe care o exercit\u0103 angajatorii, \u201edar sunt sigur\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00eentr-un fel sau altul, pentru multe companii. Am auzit angaja\u0163i care (acum, c\u00e2nd lucreaz\u0103 online \u2013 n. red.) \u00abtrebuie\u00bb s\u0103 se logheze la or\u0103 fix\u0103 \u015fi s\u0103 anun\u0163e superiorul direct c\u00e2nd vor s\u0103 \u00ee\u015fi ia o pauz\u0103 sau aleg s\u0103 fac\u0103 altceva \u00een timpul programului de munc\u0103. Cred c\u0103 angajatorul are nevoie s\u0103 se asigure c\u0103 angajatul \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte sarcinile la timp, acesta ar putea fi un motiv pentru care s\u0103 existe o form\u0103 de control. Dac\u0103 rezultatele muncii unui angajat nu sunt foarte u\u015for de m\u0103surat, sau nu imediat \u00een timp, poate angajatorul s\u0103 vrea s\u0103 se asigure de orele de munc\u0103 efectuate.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nROMULUS OPRICA, CONSULTANT DE BUSINESS \u015eI DOCTOR \u00ceN SOCIOLOGIE: <\/strong>\u201eStatistica, acest du\u015f rece pe care ni-l aplic\u0103m prea rar, ne arat\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile care au cel mai mare nivel de educa\u0163ie au \u015fi cel mai mare procent de locuitori (angaja\u0163i) care lucreaz\u0103 remote. Pun\u00e2nd informa\u0163iile una l\u00e2ng\u0103 alta constat\u0103m un lucru banal: munca de acas\u0103 este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu nivelul de educa\u0163ie \u015fi cu calitatea locuirii.\u201d<\/span><\/p>\n

\n

\nLegat de aceea\u015fi chestiune, M\u0103d\u0103lina B\u0103lan, Managing Partner Hart Consulting, crede c\u0103 \u201edepinde foate mult de personalitatea fiec\u0103rui manager, de experien\u0163a \u015fi de cultura din care provine. Sunt oameni structural mai suspicio\u015fi \u015fi cu o mai mare nevoie de control atunci c\u00e2nd simt nesiguran\u0163\u0103 \u015fi anxietate, care pot s\u0103 alunece \u00eenspre micromanagement. Dac\u0103 \u015fi cultura organiza\u0163ional\u0103 glorific\u0103 acest tip de control, de supraveghere \u00eendeaproape, atunci este \u015fi mai evident reflexul managerului de a conduce pornind de la premisa c\u0103 angaja\u0163ii nu se implic\u0103 suficient, c\u0103 fac gre\u015feli dac\u0103 \u00eei la\u015fi s\u0103 lucreze independent, c\u0103 nu muncesc suficiente ore \u015fi a\u015fa mai departe\u201d. Odat\u0103 cu migrarea \u201efor\u0163at\u0103\u201d spre regimul de lucru remote, impus de criza epidemiologic\u0103, \u00een r\u00e2ndul managerilor \u201eau ap\u0103rut modific\u0103ri de opinie deoarece experien\u0163a ultimului an ne-a ar\u0103tat c\u0103 acest mod de lucru, privit cu reticen\u0163\u0103 \u00eenainte, s-a dovedit func\u0163ional\u201d, spune Raluca Pene\u015f, HR Manager al companiei de outsourcing de salarizare \u015fi administrare de personal, recrutare \u015fi munc\u0103 temporar\u0103 Smartree. \u201e\u00cenainte de momentul declan\u015f\u0103rii pandemiei, Rom\u00e2nia era plasat\u0103 pe ultimele locuri \u00een privin\u0163a muncii remote, neav\u00e2nd cultura acestui mod de lucru \u015fi de aici o oarecare reticen\u0163\u0103 \u00een abordarea acestui model mai mult dec\u00e2t c\u00e2teva zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Totu\u015fi, dac\u0103 ne referim la \u00eencredere, organiza\u0163iile, prin managerii lor, \u015ftiau \u015fi \u00eenainte de debutul pandemiei, \u00eentr-o propor\u0163ie destul de mare, care este gradul de loialitate, implicare \u015fi angajament al angaja\u0163ilor. M\u0103 refer la organiza\u0163iile concentrate pe rezultatele echipelor \u015fi pe calitatea acestora. Astfel, cei care munceau cu implicare \u015fi asumare pentru ceea ce f\u0103ceau prin prisma ob\u0163inerii rezultatului \u015fi evolu\u0163iei a\u015fteptate de la ei au continuat s\u0103 munceasc\u0103 cu aceea\u015fi implicare. Cei care erau productivi la birou \u00eenainte de pandemie, sunt productivi \u015fi azi \u00een modul de lucru remote\u201d, noteaz\u0103 ea.  <\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, M\u0103d\u0103lina B\u0103lan este de p\u0103rere c\u0103 ceea ce e disfunc\u0163ional atunci c\u00e2nd lucr\u0103m de la birou (time management slab, angaja\u0163i neproductivi, manageri care nu adreseaz\u0103 aceast\u0103 chestiune, comunicare \u015fi cooperare defectuoase \u00een cadrul echipelor \u015fi \u00eentre echipe, \u00eencredere sc\u0103zut\u0103 \u00eentre manageri \u015fi angaja\u0163i) \u00eentr-o prim\u0103 instan\u0163\u0103 va fi automat \u015fi mai problematic atunci c\u00e2nd se lucreaz\u0103 de acas\u0103. \u201eCam a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een prima faz\u0103 cu lucrul for\u0163at, de acas\u0103 din perioada st\u0103rii de urgen\u0163\u0103. \u00cens\u0103 \u00een timp, lucrurile s-au reglat \u015fi unele companii cu care lucr\u0103m au observat amelior\u0103ri importante \u00een gradul de engagement, \u00een productivitate \u00een condi\u0163iile lucrului de acas\u0103. Ce este poate cel mai important este negocierea \u015fi contractarea unor reguli clare interpersonale \u00een cadrul echipei (de comunicare, raportare, conectare, cooperare) care s\u0103 ajute la func\u0163ionarea bun\u0103 \u015fi \u00een acest regim de lucru.\u201d<\/p>\n

\nAngajatul remote, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu el \u00eensu\u015fi<\/strong><\/p>\n

\nMihaela N., mileniala cu care am \u00eenceput materialul, spune c\u0103 principalul dezavantaj al muncii remote este lipsa interac\u0163iunii sociale, de\u015fi recunoa\u015fte c\u0103 \u00eent\u00e2lnirile fizice cu colegii nu \u00eei lipsesc la fel de mult pe c\u00e2t s-ar fi a\u015fteptat. \u201e\u00cemi lipse\u015fte s\u0103 \u00eei v\u0103d \u015fi s\u0103 ie\u015fim \u00een pauze, s\u0103 r\u00e2dem \u015fi s\u0103 glumim, dar m-am obi\u015fnuit \u015fi cu lini\u015ftea de acas\u0103. Tind s\u0103 cred c\u0103 \u00eemi va fi mai greu s\u0103 m\u0103 reobi\u015fnuiesc cu lucrul la birou dec\u00e2t mi-a fost s\u0103 m\u0103 obi\u015fnuiesc cu lucrul de acas\u0103.\u201d \u00cens\u0103 ea are al\u0103turi un partener de via\u0163\u0103 cu care a traversat lockdownul \u015fi lunile de dup\u0103. \u00cen timp ce \u201epentru cei mai tineri, care sunt parte dintr-un cuplu, a fost mai u\u015for de gestionat aceast\u0103 perioad\u0103, pentru angaja\u0163ii care locuiesc singuri, care nu mai merg nici la birou, universul pare c\u0103 s-a mic\u015forat \u015fi provocarea este s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 singur\u0103t\u0103\u0163ii, lipsei contactului interpersonal, nu doar online\u201d, subliniaz\u0103 Simona Ches\u0103raicu. \u201e\u00cen prima etap\u0103 a pandemiei am auzit multe voci spun\u00e2nd c\u0103 \u00ee\u015fi doreau demult s\u0103 lucreze de acas\u0103, s\u0103 aib\u0103 flexibilitatea de a-\u015fi face treaba de acas\u0103 sau din alte locuri dec\u00e2t de la birou. Pe m\u0103sur\u0103 ce au trecut lunile \u00eens\u0103, acelea\u015fi voci spun c\u0103 nu se mai simt bine lucr\u00e2nd exclusiv de acas\u0103. Cel mai frecvent apare men\u0163ionat\u0103 lipsa socializ\u0103rii cu colegii, a interac\u0163iunii \u015fi lucrului \u00eempreun\u0103. Am primit recent o fotografie de la un client cu care eu am lucrat \u00een cabinetul de psihoterapie anul acesta \u2013 era un col\u0163 al unei camere, cu biroul a\u015fezat sub o fereastr\u0103 \u015fi dou\u0103 computere pe birou. \u00cemi povestea c\u0103 acolo \u015fi-a petrecut aproape exclusiv timpul \u00een ultimul an. Este restrictiv \u015fi ap\u0103s\u0103tor pentru majoritatea oamenilor. Num\u0103rul de persoane care experimenteaz\u0103 un nivel de stres intens, anxietate \u015fi depresie a crescut foarte mult, mai ales \u00een a dou\u0103 jum\u0103tate a anului trecut. Lucrul de acas\u0103 vine \u015fi cu reducerea interac\u0163iunii sociale, a contactului cu alte persoane, sc\u0103derea tipului de activit\u0103\u0163i, cu \u00eensingurarea, \u00eengustarea perspectivei, reducerea varia\u0163iei de care creierul nostru are at\u00e2ta nevoie, toate acestea sunt dezavantaje. Toate aceste aspecte sunt factori favorizan\u0163i pentru deteriorarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mentale \u015fi a st\u0103rii de bine, \u00een general.\u201d<\/p>\n

\nRaluca Pene\u015f observ\u0103, de asemenea, c\u0103 efectele negative ale muncii remote se resimt \u00een special \u00een prierderea sentimentului de apartenen\u0163\u0103 la echip\u0103, \u201edeoarece oamenii au nevoie de acele momente zilnice de socializare cu colegii la cafea, la pr\u00e2nz, chiar \u015fi de o remarc\u0103 sau o glum\u0103 la biroul unui coleg, dar \u015fi de acele scurte \u00abpetreceri\u00bb la birou, cu diverse ocazii sau zile de na\u015ftere. Toate acestea sunt momente care \u00eei apropie pe oameni \u015fi care creaz\u0103 unitate \u00een echipa din care fac parte\u201d, crede ea. La r\u00e2ndul s\u0103u, M\u0103d\u0103lina B\u0103lan spune c\u0103 pandemia a for\u0163at, a r\u0103sturnat propor\u0163ia de lucru de acas\u0103 versus din comunit\u0103\u0163i, ceea ce a adus o presiune suplimentar\u0103, ba chiar, \u00een unele cazuri, la burnout, \u201edar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 este o situa\u0163ie de excep\u0163ie\u201d.<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nM\u0103d\u0103lina B\u0103lan, Managing Partner Hart Consulting: <\/strong>\u201eEste cert c\u0103 modul hibrid de lucru \u2013 \u00eenceput \u00eenainte de pandemie \u2013 va deveni regul\u0103 \u015fi nu excep\u0163ie pe pia\u0163a muncii \u015fi la nivel local. Mai ales pe m\u0103sur\u0103 ce se schimb\u0103 genera\u0163iile, acest mod flexibil de lucru este foarte apreciat \u015fi conexiunea inter-uman\u0103 nu mai este v\u0103zut\u0103 doar \u00een paradigma fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, fizic.\u201d<\/span><\/p>\n

\n

\nCele care le-au venit \u00eens\u0103 \u00een ajutor angaja\u0163ilor care-\u015fi petrec singuri pandemia sunt \u015fedin\u0163ele. Despre \u015fedin\u0163ele la care particip\u0103, Mihaela N. spune c\u0103 au \u201eun rol extrem de important \u00een organizarea echipei, \u00eentruc\u00e2t ofer\u0103 vizibilitate asupra a ceea ce face fiecare. Fie c\u0103 exist\u0103 probleme sau nel\u0103muriri, pot fi rezolvate doar prin call-uri \u015fi discu\u0163ii online\u201d.<\/p>\n

\nAlexandru Dincovici este de p\u0103rere c\u0103, dintotdeauna, \u015fedin\u0163ele au fost, \u00een multe companii, un mecanism de control \u015fi de informare extrem de eficient, oferind drept exemplu companiile medii sau mari, cu o comunicare interdepartamental\u0103 deficitar\u0103, \u00een cazul c\u0103rora \u015fedin\u0163ele periodice sunt singurul moment \u00een care oamenii afl\u0103 ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een companie \u015fi ce mai fac ceilal\u0163i. \u201eAcolo sunt comunicate, de multe ori, \u015fi deciziile importante, care ajung, \u00een cascad\u0103, \u015fi la nivelurile ierarhice inferioare.\u201d \u00centr-un mediu de lucru \u00een care este permis\u0103 interac\u0163iunea fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u00eens\u0103, \u015fedin\u0163ele, ca mijloc de comunicare, \u201esunt compensate \u015fi completate de o sumedenie de interac\u0163iuni informale care contribuie enorm la bunul mers al companiei \u015fi la diseminarea cunoa\u015fterii \u015fi a ultimelor nout\u0103\u0163i \u00eentre angaja\u0163i, \u00eens\u0103 \u015fi la crearea \u015fi \u00eent\u0103rirea unor rela\u0163ii interumane solide. Spa\u0163iile comune precum buc\u0103t\u0103ria, balconul, liftul sau chiar toaleta sunt esen\u0163iale \u00een acest scop. De altfel, \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale, acest fenomen se nume\u015fte water cooler talk, pentru c\u0103 dozatorul de ap\u0103 era, \u00een multe corpora\u0163ii, unul dintre pu\u0163inele locuri nereglementat sau nesupravegheate din companie, unde ap\u0103reau astfel de interac\u0163iuni informale\u201d, noteaz\u0103 Dincovici.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen tranzi\u0163ia c\u0103tre munca de acas\u0103, exact aceste momente informale s-au pierdut, \u015fi ele sunt foarte dificil de compensat dac\u0103 cineva nu se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 compenseze absen\u0163a lor \u00een mod deliberat \u00een fluxurile de lucru. \u00cen absen\u0163a lor, \u015fedin\u0163ele ajung s\u0103 fie pentru unii angaja\u0163i singurele interac\u0163iuni directe cu ceilal\u0163i colegi, \u015fi cu c\u00e2t sunt mai formalizate \u015fi mai dese cu at\u00e2t pot avea \u015fi efecte mai nefaste \u015fi pot duce la un anumite tip de uzur\u0103. Pe de o parte, ele sunt extrem de bune \u015fi mult mai importante \u00eentr-un regim de munc\u0103 la distan\u0163\u0103, dac\u0103 sunt adaptate acestui nou scenariu, sunt mai umane \u015fi las\u0103 loc \u015fi unui minim de informalitate. Dac\u0103 sunt \u00eens\u0103 prea dese \u015fi formalizate, pot ajunge s\u0103 fie v\u0103zute ca un simplu instrument de supraveghere \u015fi control \u015fi sabotate con\u015ftient sau chiar incon\u015ftient de c\u0103tre angaja\u0163i\u201d, este de p\u0103rere antropologul. El adaug\u0103 c\u0103, \u00eentr-un context at\u00e2t de fragil precum cel al pandemiei, acestea ne pot men\u0163ine sau chiar reda, \u00een anumite cazuri, umanitatea.<\/p>\n

\n

\n\"\"
\nALEXANDRU DINCOVICI, ANTROPOLOG \u015fi General Manager IziBiz Consulting: <\/strong>\u201ePe termen lung, un regim exclusiv de telemunc\u0103 poate duce mult mai u\u015for la burnout, \u00eentruc\u00e2t o monitorizare constant\u0103 a productivit\u0103\u0163ii, schimbarea indicatorilor de performan\u0163\u0103 precum \u015fi estomparea distinc\u0163iei dintre spa\u0163iul de munc\u0103 \u015fi spa\u0163iul privat\/de trai \u00ee\u015fi spun cuv\u00e2ntul foarte repede. Se poate trece foarte u\u015for de la munca de acas\u0103 la tr\u0103itul de la birou, \u015fi acest efect negativ al telemuncii trebuie evitat \u015fi de angajat, \u015fi de angajator.\u201d<\/span><\/p>\n

\n

\n\"\"\u201e\u015eedin\u0163ele r\u0103m\u00e2n necesare pentru c\u0103 absolut orice companie, dincolo de procesele de lucru, indicatorii de performan\u0163\u0103 \u015fi cei financiari, este alc\u0103tuit\u0103 din oameni \u015fi este despre oameni. Destul de mult\u0103 lume locuie\u015fte singur\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, iar singur\u0103tatea, cuplat\u0103 cu un regim de munc\u0103 de la distan\u0163\u0103 \u015fi cu o stare de izolare, este teribil\u0103. \u015eedin\u0163ele pot deveni, pentru ace\u015fti angaja\u0163i, una dintre pu\u0163inele sau chiar unica ocazie de interac\u0163iune direct\u0103 (chiar dac\u0103 mediat\u0103 de tehnologie) cu al\u0163i oameni, \u015fi to\u0163i angajatorii ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 cont de acest lucru \u015fi s\u0103 nu neglijeze \u015fi vie\u0163ile oamenilor din spatele numerelor.\u201d La fel, Simona Ches\u0103raicu consider\u0103 c\u0103 este foarte important ca angaja\u0163ii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een contact unii cu ceilal\u0163i \u015fi \u00een regimul de munc\u0103 remote. \u201ePentru s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103, sigur, acest aspect este foarte important. Cred c\u0103 \u015fi pentru rezultatele de business este vital ca angaja\u0163ii s\u0103 fie la curent cu ce fac, \u00een ce stadiu sunt proiectele. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la toate \u00eent\u00e2lnirile de lucru pe care le aveam la birou \u00eenainte de pandemie. Chiar dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 multe dintre ele erau de prisos, majoritatea \u00eens\u0103 erau importante \u015fi esen\u0163iale pentru desf\u0103\u015furarea proiectelor \u015fi ob\u0163inerea rezultatelor.\u201d La r\u00e2ndul s\u0103u, Raluca Pene\u015f spune c\u0103 \u00een timp ce p\u00e2n\u0103 acum \u015fedintele erau organizate periodic pentru evaluarea proiectelor, din punct de vedere opera\u0163ional \u015fi din punct de vedere al statusului, \u00een prezent rolul acesora este unul \u015fi mai important \u00een cadrul organiza\u0163iilor. \u201e\u015eedintele pot fi considerate un \u00abinstrument\u00bb prin care se \u00eencearc\u0103 p\u0103strarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea comunic\u0103rii \u00een organiza\u0163ie, \u00eentre manageri \u015fi angaja\u0163i, dar \u015fi \u00eentre colegi. Ne lipse\u015fte comunicarea informal\u0103, socializarea din pauzele de mas\u0103 sau de cafea, iar \u00een aceste condi\u0163ii culturile organiza\u0163ionale au de suferit, inclusiv sentimentul de apartenen\u0163\u0103 la echip\u0103, pe care \u00eel resimt unii angaja\u0163i pare s\u0103 scad\u0103. Din acest motiv managerii sunt \u00eencuraja\u0163i s\u0103 organizeze \u015fedin\u0163e, dar nu numai opera\u0163ionale, ci \u015fi de comunicare, de socializare \u015fi de interac\u0163iune cu colegii din echip\u0103.\u201d<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nViitorul muncii \u2013 la birou, remote sau hibrid?<\/strong><\/p>\n

\n \u201eUltimul an ne-a for\u0163at s\u0103 g\u0103sim modalit\u0103\u0163ile prin care s\u0103 facem acest mod de lucru (remote \u2013 n. red.) unul viabil pentru desf\u0103\u015furarea proceselor de business. Candida\u0163ii care au lucrat timp de un an de acas\u0103 nu vor accepta u\u015for s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe locul de munc\u0103 cu unul \u00een care trebuie s\u0103 lucreze doar de la birou. Deja devine un criteriu de selec\u0163ie din partea lor, iar printre primele \u00eentreb\u0103ri pe care le adreseaz\u0103 specialistului de resurse umane este inclus\u0103 \u015fi aceasta \u2013 dac\u0103 se lucreaz\u0103 remote, cel pu\u0163in par\u0163ial. \u00cen acela\u015fi timp, \u015fi angajatorii vor accepta \u00een continuare acest mod de lucru, poate \u00een sistem hibrid, mai ales \u00een cazul companiilor care au reu\u015fit cu succes s\u0103 se adapteze opera\u0163ional \u015fi din punct de vedere al infrastructurii, dar \u015fi care au observat rezultate pozitive. Cu toate c\u0103 majoritatea studiilor indic\u0103 folosirea unui model hibrid de lucru pe viitor, aceast\u0103 decizie trebuie analizat\u0103 de fiecare companie \u00een parte, in func\u0163ie de specificul \u015fi organizarea intern\u0103, gradul de digitalizare, beneficii versus dezavantaje, dar \u015fi obiective pe termen mediu \u015fi lung\u201d, spune Raluca Pene\u015f.<\/p>\n

\n\u00cen viziunea antropologului Alexandru Dincovici, pe viitor pia\u0163a muncii va fi din ce \u00een ce mai flexibil\u0103, \u00eens\u0103 cu schimb\u0103ri legislative, cel pu\u0163in la nivel european, care s\u0103 contrabalanseze efectele negative ale flexibiliz\u0103rii \u015fi s\u0103 ofere o protec\u0163ie mai mare angaja\u0163ilor dec\u00e2t \u00een acest moment. \u00cen ceea ce prive\u015fte regimul de munc\u0103, el spune c\u0103 flexibilitatea s-ar putea traduce \u00een adoptarea, de c\u0103tre mai multe companii, a telemuncii ca solu\u0163ie permanent\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 munca de birou, \u00eens\u0103 \u015fi \u00een reducerea orelor de munc\u0103 sau a posibilit\u0103\u0163ii de a schimba zilele libere din weekend cu alte zile din perioada s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. \u201eMunca este bazat\u0103 pe foarte multe conven\u0163ii, \u015fi chiar prejudec\u0103\u0163i, pe care nu le pune nimeni sub semnul \u00eentreb\u0103rii, dar care sunt de multe ori foarte u\u015for de demontat \u00eentr-o criz\u0103. De la durata optim\u0103 a programului de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 la miturile legate de lipsa productivit\u0103\u0163ii asociat\u0103 cu telemunca sau la durata s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de munc\u0103, nimic nu este b\u0103tut \u00een cuie \u015fi nu trebuie neap\u0103rat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u015fa. Pe termen lung nu cred c\u0103 putem sc\u0103pa de un regim hibrid, din mai multe considerente. Va fi dificil s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een totalitate la regimul clasic de lucru, la birou. At\u00e2ta timp c\u00e2t telemunca a func\u0163ionat pentru anumite companii, lipsa flexibilit\u0103\u0163ii va fi o pozi\u0163ie epistemic\u0103 dificil de ap\u0103rat de c\u0103tre acestea. Iar regimul hibrid va men\u0163ine o flexibilitate benefic\u0103 pentru rela\u0163iile de munc\u0103 \u015fi bun\u0103starea angaja\u0163ilor, p\u0103str\u00e2nd totu\u015fi o anumit\u0103 (infra)structur\u0103 necesar\u0103 bunei func\u0163ion\u0103ri a companiilor \u015fi a unor procese esen\u0163iale. Sper c\u0103 societatea va evalua \u00eentr-una mai bl\u00e2nd\u0103 cu cet\u0103\u0163enii \u015fi pia\u0163a muncii se va modifica \u00een acela\u015fi sens, oferindu-le angaja\u0163ilor o via\u0163\u0103 mai bun\u0103. Pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, acesta este principalul beneficiu al telemuncii, pentru foarte mult\u0103 lume.\u201d<\/p>\n

\n

\n\"\"<\/p>\n

\nRaluca Pene\u015f, HR Manager Smartree: <\/strong>\u201eCei care munceau cu implicare \u015fi asumare pentru ceea ce f\u0103ceau prin prisma ob\u0163inerii rezultatului \u015fi evolu\u0163iei a\u015fteptate de la ei au continuat s\u0103 munceasc\u0103 cu aceea\u015fi implicare. Cei care erau productivi la birou \u00eenainte de pandemie, sunt productivi \u015fi azi \u00een modul de lucru remote.\u201d <\/span><\/p>\n

\n

\nM\u0103d\u0103lina B\u0103lan este de p\u0103rere c\u0103 organiza\u0163iile care aveau deja adoptat\u0103 politica de remote work vor continua s\u0103 o p\u0103streze \u015fi poate chiar s\u0103 m\u0103reasc\u0103 procentul de timp de lucru \u00een aceast\u0103 paradigm\u0103. \u201eOrganiza\u0163iile reticente au \u00eenceput s\u0103 adopte \u015fi vor trebui s\u0103 adopte un mod de lucru mai flexibil. Vom ajunge acolo unde este posibil ca munca s\u0103 fie desf\u0103\u015furat\u0103 hibrid \u00een procente diferite, desigur, de la companie la companie, \u00een func\u0163ie de cultura \u015fi de specificul de activitate \u015fi de preferin\u0163ele angaja\u0163ilor. Dar este cert c\u0103 modul hibrid de lucru \u2013 \u00eenceput \u00eenainte de pandemie \u2013 va deveni regul\u0103 \u015fi nu excep\u0163ie pe pia\u0163a muncii \u015fi la nivel local. Mai ales pe m\u0103sur\u0103 ce se schimb\u0103 genera\u0163iile, acest mod flexibil de lucru este foarte apreciat \u015fi conexiunea interuman\u0103 nu mai este v\u0103zut\u0103 doar \u00een paradigma fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, fizic.\u201d Dincovici atrage \u00eens\u0103 aten\u0163ia c\u0103 pentru a fi s\u0103n\u0103toas\u0103, mai ales \u00eentr-o perioad\u0103 nesigur\u0103 \u015fi dificil\u0103, telemunca trebuie s\u0103 fie conceput\u0103 \u00een mod echilibrat, \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 cont de condi\u0163iile diferite de munc\u0103 dintre birou \u015fi locuin\u0163\u0103. \u201eNu trebuie s\u0103 compenseze cu prea multe mecanisme de supraveghere \u015fi control pierderea contactului vizual cu angajatul, \u00eentruc\u00e2t acest lucru poate avea efectul contrar. Pe termen lung, un regim exclusiv de telemunc\u0103 poate \u015fi duce mult mai u\u015for la burnout, \u00eentruc\u00e2t o monitorizare constant\u0103 a productivit\u0103\u0163ii, schimbarea indicatorilor de performan\u0163\u0103 precum \u015fi estomparea distinc\u0163iei dintre spa\u0163iu de munc\u0103 \u015fi spa\u0163iu privat\/de trai \u00ee\u015fi spun efectul foarte repede. Se poate trece foarte u\u015for de la munca de acas\u0103 la tr\u0103itul de la birou, \u015fi acest efect negativ al telemuncii trebuie evitat \u015fi de angajat \u015fi de angajator.\u201d<\/p>\n

\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Simona Ches\u0103raicu crede c\u0103 dup\u0103 ce se \u00eencheie perioada de pandemie, fiecare business e nevoie s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un model de lucru care s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u015fi nevoii de flexibilitate a angajatului \u015fi celei de contact social, de rela\u0163ionare cu ceilal\u0163i. \u201eNoi suntem fiin\u0163e sociale \u015fi avem nevoie de ceilal\u0163i, avem nevoie de contact autentic, prezent, cu oamenii cu care \u00eemp\u0103r\u0163im sarcini de lucru. \u00cemi permit chiar s\u0103 spun c\u0103 avem nevoie s\u0103 ne sim\u0163it prezen\u0163a fizic\u0103 unii altora, pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o zon\u0103 de echilibru psihic \u015fi emo\u0163ional. Avem nevoie \u015fi s\u0103 putem s\u0103 separ\u0103m \u2013 m\u0103car o parte din zilele de lucru \u2013 spa\u0163iul personal, intim, de cel \u00een care ne desf\u0103\u015fur\u0103m munca.\u201d<\/p>\n

\nAm \u00eentrebat-o \u015fi pe Mihaela N. dac\u0103 ar fi gata s\u0103 plece de la actualul job \u00een momentul \u00een care ar fi chemat\u0103 \u00eenapoi la birou, dar spune c\u0103 nu ar renun\u0163a la locul de munc\u0103 actual \u00een favoarea unuia complet remote, dac\u0103 ar fi s\u0103 ia \u00een considerare doar acest criteriu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Business MAGAZIN desemneaz\u0103, \u00een lunile de iarn\u0103, personalitatea anului care a trecut. Dac\u0103 \u00een 2007 a fost C\u0102P\u015eUNARUL, CARE ajunsese s\u0103 sus\u0163in\u0103 economia cu banii trimi\u015fi \u00een \u0163ar\u0103, \u00ceN 2018, UNICORNUL \u2013 \u015eI POVE\u015eTILE PRIMELOR BUSINESSURI ROM\u00c2NE\u015eTI AJUNSE LA PRAGUL DE 1 MILIARD DE DOLARI, iar \u00een 2019, antreprenorul care a avut curajul s\u0103 porneasc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,698,7218,512],"tags":[273,192,8613,47889,7952,18372,46265,24930,14847,425,204,46670],"class_list":["post-190652","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-cover-story","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-angajare","tag-angajati","tag-angajator","tag-angajatul-remote","tag-birou","tag-familii","tag-munca-de-acasa","tag-normalitate","tag-pandemie","tag-statistica","tag-tehnologie","tag-telemunca"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=190652"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190652\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=190652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=190652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=190652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}