Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
\ndezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
\nfiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
\npublica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
\npana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
\nspecifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
\ndevine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
\npentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
\neconomii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
\ndezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
\nfiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
\nFranta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
\ncirca 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
\nanaliza bancii germane.<\/p>\n
Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
\nsa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
\nsi Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
\ndatoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
\nreprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
\nconsiderate de analistii Deutsche Bank.<\/p>\n
Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
\ncrestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
\napreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
\nriscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
\ndin PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
\ncaror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
\nMarea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
\npublica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
\nacelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
\na ponderii datoriei publice in PIB.<\/p>\n
Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
\nmanifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
\ndin PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
\nRomania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
\ndatorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
\ndin PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
\ndatoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
\ndatoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
\nscadere a ponderii indatorarii in PIB.<\/p>\n
Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
\nin trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
\ndatoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
\nnivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
\nbanca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
\npietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
\nPIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
\nnecesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
\nla zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
\nacceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
\nusurinta.<\/p>\n
Romania vazuta de Deutsche Bank<\/u><\/strong><\/p>\n – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9% Dintre toate tarile in curs de dezvoltare, numai Romania, Republica Ceha, Turcia, Polonia si Ungaria vor avea nevoie de ajustari bugetare in perioada 2011-2020, fie prin taierea cheltuielilor publice, fie prin cresterea impozitelor, reiese dintr-o analiza a Deutsche Bank care examineaza cat de sustenabila este datoria publica a tarilor in curs de dezvoltare si a celor dezvoltate in urmatorul deceniu.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[511,7208],"tags":[7284,190,12992,411,10000,188,7136,7176,98,7169],"class_list":["post-19060","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-afaceri","category-servicii-financiare","tag-cehia","tag-crestere-economica","tag-datorie","tag-deficit","tag-deutsche-bank","tag-economie","tag-finante","tag-raport","tag-romania","tag-ungaria"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19060","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19060"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19060\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38906,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19060\/revisions\/38906"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19060"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19060"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19060"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n– Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
\n-3% din PIB
\n– Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
\nPIB
\n– Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
\n– Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
\n(2020): 53% din PIB<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"