{"id":190539,"date":"2021-02-03T10:57:13","date_gmt":"2021-02-03T10:57:13","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=190539"},"modified":"2021-02-03T10:57:13","modified_gmt":"2021-02-03T10:57:13","slug":"de-ce-europenii-din-nord-au-mai-multi-copii-decat-cei-din-sud","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=190539","title":{"rendered":"De ce europenii din nord au mai mul\u0163i copii dec\u00e2t cei din sud"},"content":{"rendered":"

\nCoronavirusul \u00eei descurajeaz\u0103 pe viitorii p\u0103rin\u0163i s\u0103 aib\u0103 copii \u00een cea mai mare parte a Europei, dar mai ales \u00een \u0163\u0103rile din sud <\/strong>\u2012<\/strong> din Italia \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Grecia <\/strong>\u2012<\/strong> unde plasele de siguran\u0163\u0103 social\u0103 sunt cele mai slabe, iar rata natalit\u0103\u0163ii era <\/strong>\u00eentr-un declin puternic \u015fi \u00eenainte de criz\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eEste timpul s\u0103 devii mam\u0103\u201d, este o notificarea pe care sute de femei portugheze au primit-o pe telefoanele mobile \u00een noiembrie anul trecut.<\/span><\/p>\n

\nTextul, trimis de un spital privat din Lisabona care \u00eencerca s\u0103 atrag\u0103 clien\u0163i pentru unitatea sa de maternitate, a provocat indignare pe re\u0163elele de socializare, unde unele femei au spus c\u0103 \u00een mijlocul unei pandemii \u015fi \u00een plin\u0103 recesiune este cel mai prost moment posibil pentru a avea copii, scrie Reuters. \u00cen anul 2000, \u00een Portugalia au fost \u00eenregistrate 120.000 de na\u015fteri. \u00cen 2019 au fost 86.600, o sc\u0103dere de 39%. Declinul a fost cel mai accentuat \u00een timpul recesiunilor profunde, cum este cea de acum, declan\u015fat\u0103 de pandemia de COVID-19. \u00cen \u0163\u0103rile care au \u00een fa\u0163\u0103 ani de chin pentru a-\u015fi reveni, pentru cuplurile care doresc copii, pe l\u00e2ng\u0103 provoc\u0103rile emo\u0163ionale pe termen lung vor exista \u015fi provoc\u0103ri economice. Mai pu\u0163ine na\u015fteri \u00eenseamn\u0103 mai pu\u0163ini salaria\u0163i \u015fi o pondere mai mare a v\u00e2rstnicilor \u00een popula\u0163ie. Acest lucru va ac\u0163iona \u00een cele din urm\u0103 ca o fr\u00e2n\u0103 pentru produc\u0163ia economic\u0103 \u015fi ca o greutate \u00een plus pe sistemele publice de pensii, cu consecin\u0163e asupra bun\u0103st\u0103rii generale. Astfel, se l\u0103rge\u015fte decalajul dintre nordul mai bogat al Europei \u015fi sudul mai s\u0103rac. \u201eVede\u0163i pove\u015fti \u00een mass-media \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i despre oameni care profit\u0103 la maximum de lockdown pentru a face copii, dar acesta este opusul comportamentului ra\u0163ional\u201d, spune Vanessa Cunha, specialist \u00een probleme de fertilitate, gen \u015fi familie la Universitatea din Lisabona. Irene Pontarelli, un terapeut   de reabilitare psihiatric\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 de 35 de ani, pl\u0103nuise s\u0103 aib\u0103 primul copil \u00een acest an, dup\u0103 \u015fapte ani de c\u0103snicie. Dup\u0103 doi ani de munc\u0103 \u00een ora\u015ful Ferrara din nordul Italiei, la aproximativ 550 km de so\u0163ul ei Tony, ea \u015fi-a g\u0103sit \u00een sf\u00e2r\u015fit un loc de munc\u0103 \u00een ora\u015ful natal Isernia, \u00een sud, \u015fi i s-a p\u0103rut un moment perfect pentru a \u00eentemeia o familie. Dar \u00eentre timp a venit coronavirusul. Irene nu a putut s\u0103-l vad\u0103 deloc pe Tony \u00eentre martie \u015fi iulie din cauza carantinei \u015fi spune c\u0103 acum este prea stresat\u0103 pentru a avea un copil.<\/p>\n

\n\u201eSpitalele noastre sunt aproape de colaps, \u00een special \u00een sud. M\u0103 v\u0103d \u00eentr-o sal\u0103 de na\u015fteri, singur\u0103, \u00eentr-un sistem de s\u0103n\u0103tate care nu func\u0163ioneaz\u0103. Nu simt c\u0103 este momentul potrivit pentru a aduce un copil pe lume\u201c, a spus ea. Maria Vicario, pre\u015fedinta Ordinului Na\u0163ional al Moa\u015felor din Italia, se a\u015fteapt\u0103 ca actuala criz\u0103 s\u0103 aib\u0103 un \u201eimpact clar\u201d asupra na\u015fterilor anul viitor. \u201eFemeile din Italia au copii atunci c\u00e2nd se simt \u00een siguran\u0163\u0103 din punct de vedere economic, al locului de munc\u0103 \u015fi al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Adic\u0103 tot ce a fost perturbat de pandemie \u201d, a spus ea. Regiunea Lazio din jurul Romei a v\u0103zut num\u0103rul n\u0103scu\u0163ilor mor\u0163i triplat anul trecut deoarece femeile \u00eens\u0103rcinate se tem s\u0103 mearg\u0103 la spital pentru controale, a ad\u0103ugat ea.<\/p>\n

\n

\n\u00cen anul 2000, <\/strong>\u00een Portugalia au fost \u00eenregistrate 120.000 de na\u015fteri. \u00cen 2019 au fost 86.600, o sc\u0103dere de 39%. Declinul a fost cel mai accentuat \u00een timpul recesiunilor profunde, cum ESTE cea de acum, declan\u015fat\u0103 de pandemia de COVID-19.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nLa cel\u0103lalt cap\u0103t al continentului, \u00een Suedia, Eva Nordlund, pre\u015fedinta Asocia\u0163iei Suedeze a Moa\u015felor, spun\u0103 c\u0103 acolo se \u00eent\u00e2mpl\u0103 contrariul. \u201eExist\u0103 centre de \u00eengrijire a femeilor \u00eens\u0103rcinate care sunt cople\u015fite de num\u0103rul \u00eenregistr\u0103rilor din cauza num\u0103rului at\u00e2t de mare de sarcini noi.\u201d \u00cen Germania, cea mai mare economie din Europa, rata fertilit\u0103\u0163ii \u00eenainte de pandemie era \u00een jurul mediei UE de 1,5 na\u015fteri pentru o singur\u0103 femeie. Fran\u0163a, Suedia \u015fi Danemarca sunt campioanele blocului, cu rate de peste 1,7. Campioana absolut\u0103 este Fran\u0163a, cu un scor de 1,84 copii. La cel\u0103lalt cap\u0103t al clasamentului, Italia \u015fi Spania sunt sub 1,3. Gilles Pison, editorul \u015fef al revistei lunare Population & Societies, s-a concentrat \u00eentr-un studiu publicat anul trecut pe cauzele acestui decalaj. Diviziunea nord-sud era deja vizibil\u0103 \u00een urm\u0103 cu 30 de ani, scrie el, ceea ce sugereaz\u0103 ac\u0163iunea mai degrab\u0103 a unor mecanisme ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate dec\u00e2t a unor factori economici ciclici. Unul dintre primele mecanisme este politica privind familia, pe care o au toate \u0163\u0103rile europene. Aceste politici urm\u0103resc s\u0103 ajute familiile cu copii \u015fi s\u0103 permit\u0103 p\u0103rin\u0163ilor (\u00een special mamelor) s\u0103 lucreze, fie prin aloca\u0163ii, fie prin concediu parental dup\u0103 na\u015ftere \u015fi servicii de \u00eengrijire pentru copii mici. Cu toate acestea, investi\u0163iile \u00een servicii \u015fi finan\u0163are variaz\u0103 de la o \u0163ar\u0103 la alta, reprezent\u00e2nd aproximativ 1,5% din PIB \u00een 2015 \u00een \u0163\u0103rile din sudul Europei \u015fi de peste dou\u0103 ori mai mult \u00een cele din nord, adic\u0103 \u00een jur de 3,5% din PIB. Cheltuielile asociate concediului pentru cre\u015fterea copilului sunt mult mai mari \u00een \u0163\u0103rile din nord \u2013 nu at\u00e2t din cauza duratei concediului pentru cre\u015fterea copilului, care poate fi lung \u00een \u0163\u0103rile din sud, c\u00e2t din cauza cuantumului pl\u0103\u0163ii, care este semnificativ mai mic \u00een sud dec\u00e2t \u00een nord. Pachetele cu oferte pentru \u00eengrijirea copiilor sunt, de asemenea, mult mai dezvoltate \u00een nord, iar propor\u0163ia copiilor mici \u00eengriji\u0163i de serviciile formale specializate, adic\u0103 altele dec\u00e2t familie sau rude, este mult mai mare.  Prin urmare, sprijinul acordat familiilor \u00een \u0163\u0103rile nordice este semnificativ mai mare, dar s\u0103 \u00eensemne acest lucru c\u0103 familiile nordice sunt mai predispuse la a avea copii? Politica familial\u0103 \u00een cazul lor nu este menit\u0103 s\u0103 m\u0103reasc\u0103 num\u0103rul na\u015fterilor, ci mai degrab\u0103 s\u0103 permit\u0103 p\u0103rin\u0163ilor s\u0103 echilibreze munca \u015fi via\u0163a de familie. Aceste \u0163\u0103ri caut\u0103 \u00een special s\u0103 promoveze munca femeilor. Ratele de participare la for\u0163a de munc\u0103 ale femeilor pot fi cele mai mari din Europa, dac\u0103 nu chiar din lume, dar sunt \u00eenc\u0103 mai mici dec\u00e2t ale b\u0103rba\u0163ilor. Iar politica de stat urm\u0103re\u015fte reducerea acestor diferen\u0163e \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, realizarea egalit\u0103\u0163ii de gen pe pia\u0163a muncii. \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva decenii o idee larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 era c\u0103 pentru a \u00eencuraja na\u015fterile, femeile trebuiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acas\u0103. De fapt, \u00een \u0163\u0103rile \u00een care femeile muncesc cel mai mult acestea au cei mai mul\u0163i copii. Ratele de angajare a femeilor sunt cele mai ridicate \u00een Europa de Nord \u015fi cele mai sc\u0103zute \u00een Europa de Sud, iar \u00een nord femeile au cei mai mul\u0163i copii \u015fi nu invers. Mai general, ceea ce pare s\u0103 conteze este statutul femeilor \u00een raport cu b\u0103rba\u0163ii. Este mai nefavorabil \u00een sud: inegalit\u0103\u0163ile dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei sunt mai accentuate at\u00e2t la locul de munc\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een sfera privat\u0103. De exemplu, \u00eemp\u0103r\u0163irea treburilor \u00een cadrul cuplului este mai redus\u0103.<\/p>\n

\n

\n\u00cen Germania, cea mai mare economie din Europa, rata fertilit\u0103\u0163ii \u00eenainte de pandemie era \u00een jurul mediei UE de 1,5 na\u015fteri pentru o singur\u0103 femeie. Fran\u0163a, Suedia \u015fi Danemarca sunt campioanele blocului, cu rate de peste 1,7. Campioana absolut\u0103 este Fran\u0163a, cu un scor de 1,84 copii. La cel\u0103lalt cap\u0103t al clasamentului, Italia \u015fi Spania sunt sub 1,3.<\/strong><\/span><\/p>\n

\n

\nF\u0103r\u0103 servicii de \u00eengrijire a copiilor pe tot parcursul zilei, este adesea o provocare pentru ambii p\u0103rin\u0163i s\u0103 de\u0163in\u0103 un loc de munc\u0103, iar unul dintre p\u0103rin\u0163i ar putea fi nevoit s\u0103 renun\u0163e la servici. B\u0103rba\u0163ii nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de nou-n\u0103scutul lor mai mult de c\u00e2teva zile, iar femeile nu \u00ee\u015fi doresc o via\u0163\u0103 de mam\u0103 casnic\u0103 cum au avut mamele \u015fi bunicile lor; \u00een plus, cuplurile trebuie s\u0103 p\u0103streze dou\u0103 venituri pentru a-\u015fi men\u0163ine nivelul de trai. Acest lucru este valabil at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u015fi \u00een multe \u0163\u0103ri din alte p\u0103r\u0163i. Prin urmare, cuplurile \u00eent\u00e2rzie sosirea unui copil dac\u0103 nu pot s\u0103 reconcilieze munca \u015fi familia. Am\u00e2n\u00e2nd na\u015fterea, unele cupluri renun\u0163\u0103 \u00een cele din urm\u0103 la aceasta.<\/p>\n

\nPoliticile familiale din \u0163\u0103rile din Europa de Nord nu au ca scop cre\u015fterea ratei de fertilitate. Mai degrab\u0103, fertilitatea lor relativ ridicat\u0103 este una dintre consecin\u0163ele indirecte, nu neap\u0103rat inten\u0163ionate, ale politicilor care vizeaz\u0103 promovarea egalit\u0103\u0163ii \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i. Fertilitatea a r\u0103mas relativ ridicat\u0103 \u00een \u0163\u0103rile din Europa de Nord \u00een ultimele trei decenii, dar rata fertilit\u0103\u0163ii a fluctuat. A fost \u00een cre\u015ftere la \u00eenceputul anilor 2000, apoi tendin\u0163a s-a inversat \u015fi indicatorul a sc\u0103zut brusc dup\u0103 2008. Aceast\u0103 inversare este legat\u0103 de criza financiar\u0103 din 2007-2008. Recesiunea economic\u0103 \u015fi cre\u015fterea \u015fomajului rezultate din criz\u0103 au f\u0103cut \u00eentr-adev\u0103r ca viitorul s\u0103 fie mai incert. Unele cupluri \u015fi-au am\u00e2nat planurile de a avea copii \u00een speran\u0163a c\u0103 vor veni zile mai bune.<\/p>\n

\nSc\u0103derea ratei totale a fertilit\u0103\u0163ii (RTF) \u00een ultimii ani a variat \u00een func\u0163ie de \u0163ar\u0103. \u00cen Statele Unite, \u00eentre \u00eenceputul crizei din 2007 \u015fi 2018, RTF a sc\u0103zut cu 23%, de la 2,12 copii pe femeie la doar 1,73. \u00cen Marea Britanie, indicatorul a sc\u0103zut de la 1,96 \u00een 2008 la 1,68 \u00een 2018, o reducere de 17%. Fran\u0163a nu face excep\u0163ie, dar sc\u0103derea a fost mai mic\u0103 \u2013 mai pu\u0163in de 8% \u00eentre 2008 \u015fi 2018 \u2013 \u015fi a \u00eenceput mai t\u00e2rziu, deoarece efectele recesiunii economice au lovit \u0163ara mai lent. \u015eocul crizei \u015fi cel al \u015fomajului au fost probabil diminuate de politicile sociale \u015fi pentru familie generoase din Fran\u0163a. Criza de s\u0103n\u0103tate provocat\u0103 de COVID-19 va fi o ocazie pentru a verifica din nou rolul de amortizor al politicii pentru familie. Pandemia \u015fi criza economic\u0103 pot duce \u00eentr-adev\u0103r la o sc\u0103dere a na\u015fterilor \u015fi a RTF. Dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla asta, declinul va fi uniform \u00een Europa sau mai pronun\u0163at \u00een \u0163\u0103rile cu fertilitate deja redus\u0103? R\u0103spunsul va veni peste c\u00e2teva luni, c\u00e2nd se vor na\u015fte copiii concepu\u0163i \u00een timpul pandemiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Coronavirusul \u00eei descurajeaz\u0103 pe viitorii p\u0103rin\u0163i s\u0103 aib\u0103 copii \u00een cea mai mare parte a Europei, dar mai ales \u00een \u0163\u0103rile din sud \u2012 din Italia \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een Grecia \u2012 unde plasele de siguran\u0163\u0103 social\u0103 sunt cele mai slabe, iar rata natalit\u0103\u0163ii era \u00eentr-un declin puternic \u015fi \u00eenainte de criz\u0103. \u201eEste timpul s\u0103 devii mam\u0103\u201d, este […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,512],"tags":[553,16961,19214,18372,200,36682,7606,26214,14847,10162,17312],"class_list":["post-190539","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-revista-bm","tag-copii","tag-cupluri","tag-europeni","tag-familii","tag-femei","tag-fertilitate","tag-munca","tag-nastere","tag-pandemie","tag-parinti","tag-portugalia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190539","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=190539"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190539\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=190539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=190539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=190539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}