{"id":19039,"date":"2010-04-06T09:00:00","date_gmt":"2010-04-06T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=19039"},"modified":"2026-04-02T16:13:08","modified_gmt":"2026-04-02T16:13:08","slug":"cat-de-periculoasa-este-mancarea-fast-food","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=19039","title":{"rendered":"Cat de periculoasa este mancarea fast-food?"},"content":{"rendered":"

De la inceputul anului, Guvernul a supus dezbaterii publice
\nproiectul introducerii unei taxe pe viciu, care se referea si la
\nprodusele de tip fast-food. Daca aceasta ar intra in vigoare,
\ninfluenta asupra comportamentului de consum va fi cat se poate de
\nnesemnificativa, sustin specialistii chestionati de BUSINESS
\nMagazin.<\/p>\n

“Taxa pe acest tip de produse nu are rolul de a educa, pentru
\nca, in lipsa unor demersuri puternice de educare, orice masura
\npunitiva nu poate da efectele scontate”, sustine profesorul
\nGheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de
\nCercetari Alimentare (ICA). Mencinicopschi aminteste de exemplul
\nlegii referitoare la alimentele care pot fi comercializate in
\nincinta scolilor. In acel caz, interdictia de vanzare a produselor
\nfast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educatie a parintilor si
\na copiilor in privinta alimentatiei, asa incat acestia trec strada
\nsi isi cumpara in continuare tot gustari “nesanatoase”. “Parintii
\ntrebuie sa fie exemple, urmand ca, prin cunostintele lor si prin
\nexemplul lor personal sa ii instruiasca pe copii. In aceeasi
\npostura de educatori trebuie sa se regaseasca si gradinitele,
\nscolile, universitatile si mass-media”, sustine profesorul.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Intarind spusele sefului ICA, nutritionistul Marius Preda
\nconsidera ca introducerea taxei pe fast-food are in vedere numai
\naducerea unor venituri suplimentare la bugetul sanatatii si nu
\nreflecta nicidecum o grija brusca fata de starea de sanatate a
\noamenilor. “Pentru ca fast-food-ul a intrat deja in viata multora,
\no eventuala crestere a preturilor ca efect al taxei nu va reusi sa
\nlimiteze preferinta consumatorilor pentru acest gen de produse”,
\nspune Preda.<\/p>\n

<\/p>\n

Specialistii cad de acord ca fast-food-ul nu reprezinta numai o
\nalegere de meniu si ca devine, tot mai mult, o cultura, un stil de
\nviata. Ceea ce numim “junk food” (mancare fara valoare nutritiva)
\nse pliaza foarte bine pe ritmul de viata al omului modern si
\nconsolideaza impresia ca nimeni nu mai are timp de el insusi, ca
\ntrebuie sa manance in masina, in fata calculatorului sau ca trebuie
\nsa-si ia neaparat si ceva de rontait in fata televizorului. “Faptul
\nca nu mai avem timp pentru noi este doar o impresie. De fapt, am
\ndevenit sclavii confortului. Pentru ca nu mai vrem sa gatim, sa ne
\nmiscam si sa facem efort, stilul de viata fast-food se muleaza bine
\npe acest mod de a gandi”, conchide Mencinicopschi.<\/p>\n

Seful ICA sustine ca oamenii aleg modul in care mananca tinand
\ncont de traditie, de educare, de informare. “Oamenii cred ca, daca
\nvorbim de alimente, acestea nu pot fi nocive si ca trebuie sa le
\nconsumam fara sa ne intrebam ce continut de proteine, grasimi,
\nvitamine au si cum ne pot influenta sanatatea.” Unii nici macar nu
\ncred ca alimentele pot influenta substantial starea de sanatate,
\npentru ca, in afara de toxiinfectiile alimentare, celelalte boli de
\nnutritie se manifesta abia dupa ani de zile, iar atunci bolnavul nu
\nmai face legatura intre afectiunea capatata si modul de viata.<\/p>\n

Pe de alta parte, nici cei mai inversunati adepti ai
\nalimentatiei “sanatoase” nu pot nega ca produsele fast-food sunt
\nsavuroase si frumos ambalate, iar aceasta pune in umbra lipsa lor
\nde calitati nutritive. “Avem de a face cu alimente industriale care
\nau in componenta ingrediente rafinate, dezechilibrate din punctul
\nde vedere al profilului nutritional”, rezuma Mencinicopschi ceea
\nce, intr-o forma sau alta, stim probabil cu totii. Plus factorul
\npret: un hamburger e mai ieftin si decat o masa gatita, consumata
\nla restaurant, si decat un aliment bio cumparat de la magazin.
\nNutritionistul Marius Preda atrage atentia ca nu doar in Romania,
\nci in majoritatea tarilor, nu neaparat bogatii mananca prost, ci
\nmai ales saracii. In cazul celor cu venituri mici, “putinii bani pe
\ncare ii au se duc in parte pe acest gen de produse si pentru ca ele
\nreusesc sa creeze o fericire aparenta”, e de parere Preda.\n <\/p>\n

<\/p>\n

In aceeasi idee a “fericirii aparente”, Mencinicopschi observa
\nca impactul acestor produse este mult mai puternic la generatiile
\ntinere. “Cultura alimentara a unui popor face parte din identitatea
\nlui culturala, din fiinta lui etnica. Este important sa
\nconstientizam asta, pentru ca popoarele isi pastreaza identitatea
\nculturala si prin dimensiunea ei alimentara”, spune seful ICA,
\nfacand referire la felul cum francezii si italienii isi pastreaza
\nsi cultiva stilul culinar, inclusiv prin moda asa-numitului “slow
\nfood” – promovarea mancarurilor gatite si a retetelor traditionale,
\nlocale, ca reactie la stilul de viata bazat pe fast-food, pe care
\nl-a facut posibil globalizarea.
\n“Nimeni nu spune sa ne intoarcem la viata bunicilor, dar nici nu
\ntrebuie sa ne abandonam obiceiurile noastre de romani. N-ar trebui
\nsa fim orbiti si sa imbratisam deodata tot ce vine din afara”,
\ncomenteaza profesorul Mencinicopschi. El observa insa ca parintii
\nnu mai au timp la dispozitie pentru copii, iar tinerii adopta rapid
\nroadele globalizarii, astfel incat “mediul socio-cultural
\nincurajeaza acest stil de viata”.<\/p>\n

Totusi, situatia nu este mai fericita nici daca privim inspre
\nmancarurile traditionale romanesti. Nutritionistul Marius Preda
\ninsista ca mititeii sau ceafa de porc nu sunt nicidecum mai
\nsanatoase decat mult condamnatul hamburger. “Mancarea romanilor
\nconsta in mare parte din prajeli, si nu putem spune ca ele ar fi
\nmai nutritive”, constata Preda, remarcand ca supelor le sunt
\npreferate adesea ciorbele cu grasimi, iar carnea de porc reprezinta
\no parte considerabila din meniul populatiei. BUSINESS Magazin
\nprezenta recent un studiu guvernamental potrivit caruia in Romania,
\nin randul afectiunilor cu cea mai larga raspandire predomina bolile
\nde inima, rinichi sau ficat.<\/p>\n

Vestea buna era insa ca, in timp ce alte tari se lupta cu
\ncancere sau alte afectiuni greu vindecabile, bolile romanilor se
\npot preveni printr-un regim de viata sanatos. Mencinicopschi ne
\nlinisteste insa, adaugand ca niciun aliment nu este nociv daca este
\nconsumat in mod rezonabil: “Daca, pe langa alimentele industriale,
\nam gati si acasa si am avea o viata macar ceva mai apropiata de
\nnatura, junk food-ul nu ar fi atat de daunator”. Daca insa dieta
\ndevine si ramane monotona, bazata mai ales pe calorii “goale”,
\natunci exemplul eroului din filmul “Supersize Me”, care s-a hranit
\ndemonstrativ numai cu hamburgeri si si-a stricat sanatatea, nu mai
\ne deloc doar un prilej de amuzament.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Epoca fast-food-ului a conturat un stil de viata bine definit, inclusiv in Romania. Unii se alarmeaza si spun ca riscam sa devenim o natie de obezi. Guvernul, aflat si in cautare de bani la buget, a venit cu ideea taxei pe fast-food. Este hamburgerul din farfurie un pericol public?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[240,9817,11196,11597,14624,173,7189],"class_list":["post-19039","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-comert","tag-consum","tag-fast-food","tag-mancare","tag-nutritie","tag-romani","tag-societate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19039","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=19039"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19039\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38886,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/19039\/revisions\/38886"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=19039"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=19039"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=19039"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}