{"id":190261,"date":"2021-01-26T12:39:00","date_gmt":"2021-01-26T12:39:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=190261"},"modified":"2021-01-26T12:39:00","modified_gmt":"2021-01-26T12:39:00","slug":"este-bine-sau-rau-ca-au-fost-inchise-scolile-in-perioada-pandemiei-cum-au-fost-afectati-copiii-de-aceasta-perioada-si-ce-probleme-uriase-a-scos-la-iveala-in-romania-scoala-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=190261","title":{"rendered":"Este bine sau r\u0103u c\u0103 au fost \u00eenchise \u015fcolile \u00een perioada pandemiei? Cum au fost afecta\u0163i copiii de aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi ce probleme uria\u015fe a scos la iveal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fcoala online"},"content":{"rendered":"

\nPandemia de COVID-19 a schimbat vie\u0163ile oamenilor din \u00eentreaga lume, fie c\u0103 vorbim de Jeff Bezos \u015fi ceilal\u0163i miliardari ai planetei, de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 izola\u0163i \u00een sta\u0163iile de cercetare din Antarctica sau de culeg\u0103torii de pe planta\u0163iile de orez din Asia. Ceea ce a \u00eenceput ca o criz\u0103 sanitar\u0103 s-a r\u0103sfr\u00e2nt pe nea\u015fteptate \u00een toate sectoarele de activitate ale omenirii. \u00cen scurt timp dup\u0103 con\u015ftientizarea amplorii epidemiei ap\u0103rute \u00een China, guvernele au \u00eenceput s\u0103 ia m\u0103suri pentru a limita r\u0103sp\u00e2ndirea infect\u0103rilor. Se instaura, treptat, lockdownul. <\/strong><\/p>\n

\nUnul dintre primele sectoare vizate de blocaj a fost sistemul educa\u0163ional. De ce? Pentru c\u0103 \u00eenchiderea \u015fcolilor este un pas firesc \u00een protocolul urmat de majoritatea statelor \u00een cazul pandemiilor, cum s-a v\u0103zut \u015fi \u00een cazul crizelor sanitare precedente. C\u00e2t ne cost\u0103 \u00eens\u0103 acest fenomen?<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen prim\u0103vara trecut\u0103, presa de pretutindeni titra cu fonturi mari titluri care, la prima vedere, nu prevesteu impactul uria\u015f pe care aveau s\u0103 \u00eel aib\u0103 aceste decizii luate de autorit\u0103\u0163i: \u201eCoronavirus: UK schools, colleges and nurseries to close from Friday\u201d (Coronavirus: \u015fcolile, colegiile \u015fi cre\u015fele din Marea Britanie se \u00eenchid de vineri), BBC; \u201eNew York City Public Schools to Close to Slow Spread of Coronavirus\u201d (\u015ecolile publice din New York se \u00eenchid pentru a limita r\u0103sp\u00e2ndirea coronavirusului), The New York Times; \u201eItaly shuts all schools over coronavirus outbreak\u201d (Italia \u00eenchide toate \u015fcolile din cauza coronavirusului), CNN; \u201eSenegal orders all schools closed in response to coronavirus\u201d (Senegal ordon\u0103 \u00eenchiderea tuturor \u015fcolilor ca r\u0103spuns la coronavirus), Reuters; \u201eCoronavirus: South Korea reports record daily spike, Japan to close all schools\u201d (Coronavirus: Coreea de Sud raporteaz\u0103 cre\u015fteri zilnice, Japonia \u00eenchide toate \u015fcolile), CNBC.<\/p>\n

\nCur\u00e2nd \u00eens\u0103, oamenii au \u00eenceput s\u0103 realizeze ce \u00eenseamn\u0103 blocarea sistemului educa\u0163ional. Pentru c\u0103 nu era vorba de o situa\u0163ie de scurt\u0103 durat\u0103, ap\u0103rut\u0103 izolat, \u00een urma unei calamit\u0103\u0163i, a unui atentat sau, pur \u015fi simplu, din cauza vremiirele. Era o criz\u0103 mondial\u0103 care avea s\u0103 afecteze, potrivit Na\u0163iunilor Unite, \u201eaproape 1,6 miliarde de elevi\u201d \u015fi care avea s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 handicapurile sistemelor educa\u0163ionale, lipsa unui bun management, s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 inegalitatea social\u0103 \u015fi produc\u0103 un dezastru economic pe termen lung, pandemia de COVID-19 cauz\u00e2nd \u201ecea mai puternic\u0103 perturbare \u00een mas\u0103 a educa\u0163iei din istorie\u201d, dup\u0103 spusele celor de la UNICEF.<\/p>\n

\nO \u00eentrebare <\/strong>f\u0103r\u0103 niciun r\u0103spuns corect<\/strong><\/p>\n

\nUnul dintre titlurile ap\u0103rute atunci \u00een pres\u0103, formulat drept o \u00eentrebare de c\u0103tre cei de la The New York Times, mi-a r\u0103mas \u00een minte, pentru c\u0103 st\u00e2rne\u015fte o problem\u0103 de ordin etic \u2013 \u00een orice variant\u0103, r\u0103spunsul pare unul gre\u015fit. \u00centrebarea era: \u201eIs closing the schools a good idea?\u201d<\/p>\n

\nLa prima vedere, r\u0103spunsul evident, \u0163in\u00e2nd cont de factorul sanitar, a fost \u015fi este \u201eDa!\u201d. Da, pentru c\u0103 \u015fcoala este un mediu propice pentru r\u0103sp\u00e2ndirea virusului SARS-CoV-2, pentru c\u0103 elevii \u015fi profesorii pot declan\u015fa o \u00eentreag\u0103 p\u00e2nz\u0103 de paianjen a infect\u0103rilor \u015fi pentru c\u0103 \u00een r\u00e2ndul copiiilor este, poate, cel mai greu s\u0103 impui m\u0103suri de siguran\u0163\u0103 precum purtarea m\u0103\u015ftii sau sp\u0103latul frecvent pe m\u00e2ini.<\/p>\n

\nA\u015fadar, \u015fcolile s-au \u00eenchis. \u00cen majoritatea statelor s-a decis trecerea la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul online. \u00cens\u0103 \u201eda\u201d nu a fost singurul r\u0103spuns corect. Nu pentru to\u0163i elevii, studen\u0163ii \u015fi profesorii din sistem. Potrivit UNESCO, \u201eaproximativ 40% din \u0163\u0103rile cu venituri mici \u015fi medii nu \u015fi-au putut sus\u0163ine elevii \u00een timpul pandemiei de COVID-19\u201d, statisticile referindu-se la cei care locuiesc \u00een zone m\u0103rgina\u015fe, cei s\u0103raci, minorit\u0103\u0163ile sau persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i. Ce a \u00eensemnat, a\u015fadar, blocarea sistemului educa\u0163ional tradi\u0163ional \u015fi migrarea spre online la nivel mondial?<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nUn pas uria\u015f  <\/strong>\u00een spate<\/strong><\/p>\n

\nDe\u015fi pentru unii elevi mersul la \u015fcoal\u0103 presupune multe sacrificii, precum str\u0103baterea unor drumuri neasfaltate, pline de noroi, cu \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte neadecvat\u0103 condi\u0163iilor meteo, a unor distan\u0163e mult prea mari sau \u00eendurarea bullyingului, \u015fcoala reprezint\u0103, totu\u015fi, nu doar locul \u00een care pot \u00eenv\u0103\u0163a pentru a-\u015fi dep\u0103\u015fi condi\u0163ia social\u0103 \u015fi pentru a-\u015fi construi un viitor mai bun. Este \u015fi locul \u00een care au \u015fansa de a se bucura c\u00e2teva ore de c\u0103ldur\u0103, de ap\u0103 potabil\u0103, de o toalet\u0103, este locul \u00een care au posibilitatea de a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 foloseasc\u0103 un PC de care nu dispun acas\u0103, ba chiar, pentru unii, locul \u00een care pot m\u00e2nca singura mas\u0103 din ziua respectiv\u0103, oferit\u0103 prin programe guvernamentale precum \u201eCornul \u015fi laptele\u201d. Sunt lucruri pe care \u015fcoala online nu le ofer\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen plus, pentru copiii din familiile s\u0103race noul context a ad\u00e2ncit \u015fi mai mult inegalitatea social\u0103. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum educa\u0163ia era printre pu\u0163inele lucruri prin care \u00ee\u015fi puteau cel pu\u0163in egala colegii cu posibilit\u0103\u0163i materiale, deoarece aveau la ea acces gratuit \u015fi egal deopotriv\u0103, acum pentru unii este imposibil s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu ceilal\u0163i \u00een lipsa resurselor tehnologice necesare, \u015fcoala online fiind, pentru aceast\u0103 categorie de elevi, un concept de neatins. Vorbim despre elevi care nu au nici m\u0103car curent electric. O statistic\u0103 realizat\u0103 de Teacher Task Force arat\u0103 c\u0103 50% dintre elevii din toat\u0103 lumea \u2013 826 de milioane \u2013 nu au un computer acas\u0103, 43% \u2013 706 milioane \u2013 nu au internet, iar 56 de milioane de elevi nu pot folosi un telefon mobil pentru a accesa informa\u0163ii deoarece nu exist\u0103 acoperire pentru re\u0163ele mobile \u00een zona \u00een care locuiesc. Mai mult, tot o statistic\u0103 a UNICEF realizat\u0103 \u00een parteneriat cu Save the Children arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul copiilor care tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie multidimensional\u0103 a crescut la aproximativ 1,2 miliarde din cauza pandemiei, un plus de 15% \u2013 150 de milioane de copii fa\u0163\u0103 de cifrele \u00eenregistrate \u00eenainte de apari\u0163ia crizei sanitare.<\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia, un sondaj realizat de funda\u0163ia World Vision Rom\u00e2nia relev\u0103 faptul c\u0103 20% dintre copiii care tr\u0103iesc \u00een mediul rural sunt doar uneori sau nu sunt niciodat\u0103 ferici\u0163i, iar o pondere de 7% afirm\u0103 c\u0103 au o via\u0163\u0103 rea. \u201ePentru ei, singura \u015fans\u0103 la un viitor este educa\u0163ia, un sistem modern de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, care s\u0103 le ofere tuturor \u015fanse egale, indiferent de mediul de provenien\u0163\u0103 \u015fi starea material\u0103 a familiei\u201d, afirm\u0103 reprezentan\u0163ii funda\u0163iei. \u201eContinuarea \u015fcolii online pentru to\u0163i elevii, nelu\u00e2nd \u00een considerare rata de infectare sau accesul real al copiilor la educa\u0163ie, va duce la cre\u015fterea nivelului de abandon \u015fcolar \u015fi va crea lacune majore \u00een educa\u0163ia unei \u00eentregi genera\u0163ii de elevi. Educa\u0163ia este vital\u0103!\u201d, a declarat Mihaela Nab\u0103r, director executiv World Vision Rom\u00e2nia, citat\u0103 de ZF.<\/p>\n

\nElevii \u00eenscri\u015fi acum \u00een sistemul educa\u0163ional se estimeaz\u0103 c\u0103 vor pierde, pe durata anilor de activitate \u00een c\u00e2mpul muncii, o valoare cumulat\u0103 de 10 trilioane de dolari, arat\u0103 datele UNESCO. \u201ePentru a realiza magnitudinea acestei cifre, trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 este echivalentul a 10% din PIB-ul global, jum\u0103tate din produc\u0163ia economic\u0103 anual\u0103 a Statelor Unite, \u015fi este de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t cheltuielile publice anuale globale pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar \u015fi secundar.\u201d De altfel, analfabetismul, \u00een cre\u015ftere \u00een urma blocajului din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cost\u0103 economia global\u0103 1,5 trilioane de dolari pe an.  <\/p>\n

\nConsecin\u0163ele \u00eenchiderii \u015fcolilor \u015fi ale lipsei accesului la \u015fcoala online transform\u0103 a\u015fadar elevii de ast\u0103zi \u00een \u015fomerii de m\u00e2ine.<\/p>\n

\nFactorul <\/strong>afectiv<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen lucrarea \u201ePolitica\u201d, filosoful grec Aristotel nume\u015fte omul un \u201eanimal social\u201d. Integrarea \u00een societate este un atribut firesc \u015fi o necesitate a fiin\u0163elor umane, lucru indicat \u015fi prin celebra piramid\u0103 a lui Maslow, care plaseaz\u0103 nevoia de apartenen\u0163\u0103 la un grup printre cele mai importante nevoi ale oamenilor. Apartenen\u0163a la o comunitate \u015fi socializarea cu semenii ne ajut\u0103 s\u0103 ne dezvolt\u0103m, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim opinii, experien\u0163e, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m unii de la al\u0163ii.<\/p>\n

\nPandemia a creat \u00eens\u0103 o pr\u0103pastie \u00eentre oameni \u015fi, cu toate c\u0103 aceast\u0103 distan\u0163are este una necesar\u0103 pentru a ne men\u0163ine \u00een siguran\u0163\u0103, nu putem nega faptul c\u0103 lipsa interac\u0163iunii ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103. Omul s-a transformat, pe nea\u015fteptate, dintr-un animal social, obi\u015fnuit s\u0103 \u00ee\u015fi petreac\u0103 timpul \u00een hait\u0103, \u00eentr-un lup singuratic. Iar copiii sunt cu at\u00e2t mai afecta\u0163i, cu c\u00e2t rezilien\u0163a lor la schimb\u0103ri drastice nu e \u00eenc\u0103 format\u0103. Ei nu au avut, de pild\u0103, ocazia de a experimenta mutatul din casa p\u0103rin\u0163ilor, pierderea unui job, reorientarea profesional\u0103, formarea unei familii sau alte schimb\u0103ri majore, cu care cei mai mul\u0163i dintre adul\u0163i sunt deja obi\u015fnui\u0163i \u2013 evenimente care ne c\u0103lesc \u015fi ne u\u015fureaz\u0103 adaptabilitatea la contexte nea\u015fteptate. A lua un copil dintr-o clas\u0103 plin\u0103 de elevi, de prieteni cu care este obi\u015fnuit s\u0103 \u00ee\u015fi petreac\u0103 mare parte din programul zilnic, \u015fi a-l izola \u00een fa\u0163a unui calculator ore bune din zi, s\u0103 nu mai vorbim \u015fi de situa\u0163ia \u00een care va trebui s\u0103 petreac\u0103 acele ore \u00een plus \u00een preajma unor p\u0103rin\u0163i supu\u015fi unui nivel de stres uria\u015f \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een care grani\u0163ele dintre \u201eacas\u0103\u201d \u015fi \u201ela munc\u0103\u201d au disp\u0103rut, riscul de a se pierde cu firea \u015fi de a deveni violen\u0163i fiind \u00een cre\u015ftere, este invariabil o situa\u0163ie care va declan\u015fa deopotriv\u0103 afec\u0163iuni mentale, precum anxietate sau depresie, c\u00e2t \u015fi fizice: sedentarism, obezitate, tulbur\u0103ri de aten\u0163ie sau probleme de vedere.<\/p>\n

\nPotrivit unui studiu realizat \u00een aprilie 2020 de asocia\u0163ia nonprofit Active Minds, 80% dintre responden\u0163i \u2013 elevi de liceu \u015fi studen\u0163i \u2013 au declarat c\u0103 pandemia a avut un impact negativ asupra lor, 1 din 5 responden\u0163i a spus c\u0103 s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 i s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it, 91% au experimentat stres \u015fi anxietate, 81% \u2013 dezam\u0103gire \u015fi st\u0103ri de depresie, 80% \u2013 singur\u0103tate, iar 48% probleme financiare. \u00cen Rom\u00e2nia, sondajul World Vision indic\u0103 faptul c\u0103 aproximativ o treime dintre elevi au fost stresa\u0163i \u015fi s-au plictisit acas\u0103, aproximativ 20% s-au sim\u0163it confuzi, au fost \u00eengrijora\u0163i \u015fi tri\u015fti, iar 25% dintre ei au gestionat doar rareori sau deloc problemele cu care s-au confruntat.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\n\u015ecoala, <\/strong>un refugiu pierdut<\/strong><\/p>\n

\nO alt\u0103 dram\u0103 a pandemiei este strigat\u0103 de glasurile mute ale fetelor care, odat\u0103 ce por\u0163ile \u015fcolilor s-au \u00eenchis, au r\u0103mas prad\u0103 abuzurilor \u015fi violen\u0163ei domestice, \u00een special \u00een Africa, Orientul Mijlociu \u015fi alte zone defavorizate \u00een care acest fenomen este unul extrem de \u00eent\u00e2lnit iar educa\u0163ia este unul dintre pu\u0163inele drepturi pe care le-au c\u00e2\u015ftigat, dup\u0103 lupte duse de enera\u0163ii cu societatea patriarhal\u0103, egalitatea de gen fiind \u00eenc\u0103 \u00een multe state din regiune un subiect tabu.<\/p>\n

\nPotrivit Plan International, peste 120 de milioane de fete din Africa nu merg la \u015fcoal\u0103 din cauza restric\u0163iilor impuse de pandemie, iar multe se tem c\u0103 nu se vor mai \u00eentoarce niciodat\u0103 \u00een sala de curs. Violen\u0163a nu este \u00eens\u0103 singurul lac\u0103t pus pe u\u015fa coliviei acestor fete. Nivelul de s\u0103r\u0103cie, ad\u00e2ncit de criza economic\u0103 actual\u0103, a determinat familiile s\u0103 le foloseasc\u0103 drept moned\u0103 de schimb pentru achizi\u0163ionarea de alimente \u015fi alte bunuri necesare supravie\u0163uirii \u2013 fie c\u0103 sunt c\u0103s\u0103torite pentru zestre sau supuse abuzurilor \u015fi exploat\u0103rii sexuale contra cost. \u00cen Kenya, una dintre liniile na\u0163ionale de urgen\u0163\u0103 sprijinit\u0103 de departamentul pentru egalitatea de gen a raportat \u00een iunie 1.108 apeluri, de zece ori mai multe dec\u00e2t \u00een februarie 2020, majoritatea fiind legate de violuri asupra copiilor. Iar abuzurile sexuale, violen\u0163a \u015fi c\u0103sniciile \u00een r\u00e2ndul minorilor sunt urmate de sarcinile nedorite \u015fi la v\u00e2rste fragede, situa\u0163ie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care organiza\u0163iile caritabile din Malawi, de pild\u0103, au \u00eenregistrat o cre\u015ftere de 350% a apelurilor de urgen\u0163\u0103 \u00een intervalul martie-mai 2020, cre\u015fteri similare fiind raportate \u015fi \u00een Tunisia, Niger, Africa de Sud, Uganda \u015fi Somalia. Din nefericire, problemele vor fi r\u0103sfr\u00e2nte \u015fi asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mamelor minore \u015fi a copiilor n\u0103scu\u0163i din aceste c\u0103snicii \u00eencheiate for\u0163at, care le afecteaz\u0103 \u00eentr-un final nu doar calitatea vie\u0163ii, ci \u015fi durata acesteia.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nUn handicap la nivelul \u00eentregului sistem<\/strong><\/p>\n

\nO alt\u0103 categorie de elevi \u015fi studen\u0163i ad\u00e2nc afectat\u0103 de contextul disruptiv creat de pandemie \u00een sistemul educa\u0163ional este reprezentat\u0103 de studen\u0163ii cu dizabilit\u0103\u0163i. \u00cen prezent, la nivel mondial unu din zece copii prezint\u0103 o dizabilitate, conform Na\u0163iunilor Unite, elevii cu dizabilit\u0103\u0163i av\u00e2nd cele mai mici \u015fanse de a beneficia de solu\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului la distan\u0163\u0103, deoarece mul\u0163i sunt predispu\u015fi \u00een paralel \u015fi la o situa\u0163ie material\u0103 precar\u0103, care le limiteaz\u0103 accesul la internet \u015fi software-uri de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n

\nS\u0103 ne g\u00e2ndim, de pild\u0103, la tele\u015fcoal\u0103 sau la cursurile online, \u00een varianta de baz\u0103. Unui copil cu deficien\u0163e de vedere \u015fi\/sau de auz \u00eei este complet inutil\u0103 o astfel de solu\u0163ie, deoarece nu va putea vedea\/auzi lec\u0163iile \u015fi explica\u0163iile profesorilor. Iar \u015fcolile, \u00een special \u00een \u0163\u0103rile \u00een dezvoltare, nu au acces la tehnologii care s\u0103 asigure acela\u015fi nivel de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi pentru copiii cu dizabilit\u0103\u0163i, precum convertirea textelor \u00een sunete sau \u00een litere Braille. Handicapul acestor elevi \u015fi studen\u0163i se r\u0103sfr\u00e2nge a\u015fadar la nivelul \u00eentregului sistem, neputincios  \u00een a le acorda \u015fanse \u015fi acces egal la educa\u0163ie \u00een situa\u0163ii de criz\u0103 precum cea pe care o tr\u0103im \u00een prezent.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nGaudeamus igitur, c\u00e2ntat via Zoom<\/strong><\/p>\n

\n\u00cen luna mai, universitatea Cambridge din UK, anun\u0163a, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria institu\u0163iei, c\u0103 \u00een anul academic 2020-2021 cursurile vor fi \u0163inute online, devenind prima institu\u0163ie major\u0103 care a mutat oficial \u00een online un \u00eentreg an universitar. Exemplul s\u0103u a fost urmat rapid de universit\u0103\u0163i din toat\u0103 lumea. Dar, pe c\u00e2t ar p\u0103rea de simple cursurile online pentru studen\u0163ii obi\u015fnui\u0163i cu tehnologia, pe at\u00e2t de provocatoare sunt.<\/p>\n

\nUna dintre cele mai evidente probleme este diferen\u0163a de fus orar. Chiar dac\u0103, teoretic, un student ar putea participa la cursuri online de la mii de kilometri distan\u0163\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru pentru o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care ora de \u00eencepere a cursului coincide cu ora sa de culcare? Nu e un simplu disconfort, ci o situa\u0163ie care poate genera deregl\u0103ri grave ale organismului \u015fi probleme medicale pe termen lung, precum insomnii, nevroze sau depresie.<\/p>\n

\nFactorul \u201eneprev\u0103zut\u201d \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul \u015fi \u00een privin\u0163a accesibilit\u0103\u0163ii facult\u0103\u0163ilor. S\u0103 lu\u0103m exemplul studen\u0163ilor sau al viitorilor studen\u0163i interna\u0163ionali din SUA. \u00cen iulie 2020, guvernul Statelor Unite anun\u0163a c\u0103 acordarea vizelor va fi oprit\u0103 temporar. O astfel de decizie poate z\u0103d\u0103rnici ani \u00eentregi de planuri \u015fi sacrificii pentru a studia la universitatea mult visat\u0103. \u00centr-o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare au fost sau sunt \u015fi studen\u0163ii \u00eenscri\u015fi \u00een schimburi de experien\u0163\u0103 ca Erasmus.<\/p>\n

\nInterdic\u0163iile de c\u0103l\u0103torie nu afecteaz\u0103 \u00eens\u0103 sistemul universitar doar la nivel individual, pentru fiecare student \u00een parte, ci are un impact major \u015fi asupra institu\u0163iilor \u00een sine. Potrivit unei analize realizate de dr. Mirka Martel \u00een r\u00e2ndul universit\u0103\u0163ilor din SUA, \u00een urma apari\u0163iei pandmiei de COVID-19 aproximativ 85% din institu\u0163iile chestionate anticipau o sc\u0103dere a interesului studen\u0163ilor pentru a studia interna\u0163ional \u00een urm\u0103torul an academic.<\/p>\n

\nCu bibliotecile universitare \u015fi municipale \u00eenchise sau cu acces limitat, lipsa resurselor de studiu vine ca o completare a acestor probleme, la care se adaug\u0103, pentru mul\u0163i studen\u0163i, lipsa unui spa\u0163iu individual de studiu, a unei camere personale.<\/p>\n

\nUn alt efect al migr\u0103rii spre online este \u015fi cre\u015fterea fenomenului copiatului, \u00een special pentru c\u0103 \u015fcolile \u015fi universit\u0103\u0163ile au fost luate prin surprindere \u015fi nu au avut implementat un sistem care s\u0103 gestioneze acest fenomen \u00een cadrul cursurilor online. ProctorU, o companie care ofer\u0103 servicii de supraveghere online, a raportat c\u0103 \u00een intervalul ianuarie-martie 2020 procentul studen\u0163ilor prin\u015fi copiind a fost de sub 1% din 340.000 de examene. \u00cen schimb, \u00een intervalul aprilie-iunie, num\u0103rul de examene pe care le-a supravegheat a crescut la 1,3 milioane, iar rata de copiat a crescut la peste 8%. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 se remarc\u0103 \u015fi \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor de la facult\u0103\u0163ile de medicin\u0103 sau drept, de pild\u0103, viitori profesioni\u015fti \u00een m\u00e2inile c\u0103rora ne vom \u00eencredin\u0163a s\u0103n\u0103tatea, viitorul, ba chiar \u015fi via\u0163a, statisticile devin alarmante.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nCatedra din buc\u0103t\u0103rie<\/strong><\/p>\n

\nDup\u0103 ce au fost \u015fi, \u00een unele state, \u00eenc\u0103 sunt printre cele mai expuse categorii profesionale \u00een fa\u0163a riscului de contractare a virusului SARS-CoV-2, profesorii s-au lovit de o nou\u0103 provocare: \u015fcoala online. Pandemia i-a luat pe nepreg\u0103tite, v\u0103z\u00e2ndu-se nevoi\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi adapteze peste noapte metodele de predare \u015fi evaluare. \u00cen multe state, un impediment este lipsa preg\u0103tirii \u00een direc\u0163ia pred\u0103rii online. \u00cen regiunea subsaharian\u0103 de pild\u0103, doar 64% dintre profesorii din \u015fcoala primar\u0103 \u015fi 50% dintre profesorii din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar au beneficiat de trainingul minim, care de multe ori nu a inclus abilit\u0103\u0163i tehnologice de baz\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 statisticile publicate de Teacher Task Force (TTF). Al\u0103turi de cei din regiunile s\u0103race se afl\u0103, \u00eentr-o situa\u0163ie similar\u0103, dasc\u0103lii de v\u00e2rste mai \u00eenaintate, care nu au avut ocazia, \u00een timpul preg\u0103tirii didactice, s\u0103 se familiarizeze cu tehnologiile actuale.<\/p>\n

\nSondajul celor de la World Vision Rom\u00e2nia indic\u0103 \u015fi \u00een r\u00e2ndul profesorilor probleme afective ap\u0103rute pe durata sus\u0163inerii cursurilor online. Astfel, adesea sau aproape tot timpul unul din cinci cadre didactice (20%) a fost \u00eengrijorat \u015fi stresat \u015fi unul din zece a experimentat triste\u0163ea \u015fi teama. 16% dintre cadrele didactice nu au fost mul\u0163umite niciodat\u0103 sau au fost rareori mul\u0163umite de modul \u00een care au utilizat tehnologia digital\u0103 pentru predarea online, iar 12% nu s-au adaptat niciodat\u0103 sau s-au adaptat rareori bine situa\u0163iei.<\/p>\n

\nGestionarea unei clase de elevi cu temperamente diferite din fa\u0163a \u015fi prin prisma unui ecran pre\u0163 de c\u00e2teva ore pe zi, cinci zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, reprezint\u0103 o munc\u0103 epuizant\u0103 chiar \u015fi pentru cei mai bine familiariza\u0163i cu tehnologia. \u00cen plus, foarte mul\u0163i dintre profesori au copii care poate nu \u00een\u0163eleg c\u0103 p\u0103rintele, chiar dac\u0103 de acas\u0103, are totu\u015fi un job \u015fi nu le poate acorda aten\u0163ia dorit\u0103, lucru care le complic\u0103 \u015fi mai mult eforturile, \u00een special \u00een cazul celor cu posibilit\u0103\u0163i materiale limitate, care sunt nevoi\u0163i, de pild\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi  \u00eempart\u0103 spa\u0163iul de lucru cu restul membrilor familiei.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nO LEC\u0162IE DUREROAS\u0102 R\u0102M\u00c2NE, TOTU\u015eI, O LEC\u0162IE<\/strong><\/p>\n

\nDe\u015fi pandemia a declan\u015fat un dezastru de propor\u0163ii la nivel mondial, \u00eentr-un final va r\u0103m\u00e2ne \u00een amintirea noastr\u0103 drept o lec\u0163ie. Una dureroas\u0103, dar din care am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi vom \u00eenv\u0103\u0163a multe. \u00cen primul r\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2nem uni\u0163i \u015fi empatici, chiar dac\u0103 fizic am fost \u015fi suntem distan\u0163a\u0163i.<\/p>\n

\n\u00cen ceea ce prive\u015fte domeniul educa\u0163iei, criza actual\u0103 este, cu siguran\u0163\u0103, un du\u015f rece care ar trebui s\u0103 mobilizeze guvernele \u00een a implementa m\u0103suri \u015fi \u00een a adopta reglement\u0103ri am\u00e2nate prea mult, pentru a transforma sistemul, pe alocuri putred, neputincios,
\n\u00eentr-un organism s\u0103n\u0103tos, capabil s\u0103 sus\u0163in\u0103 elevii, studen\u0163ii \u015fi profesorii \u00een procesul educa\u0163ional. Ajut\u00e2ndu-i pe cei mai slabi, societatea se ajut\u0103 pe sine. Pentru c\u0103, a\u015fa cum a spus c\u00e2ndva umanistul Desiderius Erasmus, \u201ecea mai mare speran\u0163\u0103 a unei na\u0163iuni se bazeaz\u0103 pe o bun\u0103 educa\u0163ie a tinerilor s\u0103i\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pandemia de COVID-19 a schimbat vie\u0163ile oamenilor din \u00eentreaga lume, fie c\u0103 vorbim de Jeff Bezos \u015fi ceilal\u0163i miliardari ai planetei, de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 izola\u0163i \u00een sta\u0163iile de cercetare din Antarctica sau de culeg\u0103torii de pe planta\u0163iile de orez din Asia. Ceea ce a \u00eenceput ca o criz\u0103 sanitar\u0103 s-a r\u0103sfr\u00e2nt pe nea\u015fteptate \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,7218,512],"tags":[8219,15905,8872,539,14847,8871],"class_list":["post-190261","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-resurse-umane","category-revista-bm","tag-educatie","tag-elevi","tag-invatamant","tag-online","tag-pandemie","tag-scoala"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=190261"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190261\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=190261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=190261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=190261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}