{"id":189864,"date":"2021-01-14T16:40:55","date_gmt":"2021-01-14T16:40:55","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189864"},"modified":"2021-01-14T16:40:55","modified_gmt":"2021-01-14T16:40:55","slug":"analiza-necrutatoare-a-presedintelui-ins-aderarea-la-ue-a-accentuat-deficitul-comertului-exterior-cu-produse-agroalimentare-la-850-mil-euro-pe-an-cu-30-mai-mult-ca-inainte-de-2007","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189864","title":{"rendered":"Analiza necru\u0163\u0103toare a pre\u015fedintelui INS. Aderarea la UE a accentuat deficitul comer\u0163ului exterior cu produse agroalimentare la 850 mil. euro pe an, cu 30% mai mult ca \u00eenainte de 2007"},"content":{"rendered":"<p>\n\u00centr-o economie modern\u0103, tot mai integrat\u0103 \u00eentr-un&nbsp; spa\u0163iu economic dinamic, \u00een care concuren\u0163a \u015fi libera circula\u0163ie a m\u0103rfurilor sunt elemente definitorii, produc\u0163ia agricol\u0103 a unei \u0163ari cu poten\u0163ial agricol mare capat\u0103 tot mai mult caracteristicile unei produc\u0163ii industriale. \u00cen aceste condi\u0163ii, pentru cre\u015fterea eficien\u0163ei produc\u0163iei agricole, demn de urm\u0103rit este nu numai cre\u015fterea randamentelor la produc\u0163iile culturilor agricole sau a cre\u015fterii randamentelor \u00een sectorul zootehnic, ci mai ales sporirea cantit\u0103\u0163ilor de produse agricole vegetale \u015fi animale prelucrate \u00een unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie proprii.<\/p>\n<p>\nTrei avantaje \u00een plan economic sunt evidente \u00een situa\u0163ia \u00een care, la produse agroalimentare pentru care exist\u0103 cerere pe pia\u0163a intern\u0103 \u015fi pentru care dispunem \u00een \u0163ar\u0103 de materie prim\u0103 din bel\u015fug, lan\u0163ul valoric definit pentru realizarea fiec\u0103rui produs include agen\u0163i economici care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een interior, indiferent dac\u0103 ace\u015ftia au capital na\u0163ional sau str\u0103in.<\/p>\n<p>\n\u00cen primul r\u00eend, este vorba de posibilitatea reducerii importurilor la aceste produse agroalimentare pentru consumul popula\u0163iei \u015fi implicit eliminarea sau diminuarea deficitelor comerciale la aceste produse. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ob\u0163inerea acestor produse, prin prelucrarea \u00een capacit\u0103\u0163i de produc\u0163ie din \u0163ar\u0103 a materiilor prime din agricultura na\u0163ional\u0103, determin\u0103 sporirea gradului de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 prin angajarea de lucratori \u00een industria agroalimentar\u0103 na\u0163ionala, ceea ce creeaz\u0103 implicit condi\u0163ii propice pentru cre\u015fterea veniturilor acestora. \u00cen al treilea r\u00e2nd, urmare cre\u015fterii num\u0103rului de angaja\u0163i in industria alimentar\u0103 vor spori \u015fi veniturile la bugetul de stat, prin contribu\u0163iile pl\u0103tite de salaria\u0163i pentru veniturile realizate \u015fi prin prelev\u0103ri c\u0103tre bugetul de stat pentru profitul realizat de agen\u0163ii economici.<\/p>\n<p>\n\u00cen conditiile \u00een care nu s-ar beneficia de cele trei avantaje susmen\u0163ionate, rezult\u00e2nd \u00een mod direct din&nbsp; dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de prelucrare \u00een \u0163ar\u0103, impactul economic asupra balan\u0163ei comerciale cu produse agroalimentare ar fi unul limitat, cu implica\u0163ii at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u015fi pe termen mediu sau lung. Este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 \u00een condi\u0163iile dezvolt\u0103rii produc\u0163iei vegetale \u015fi zootehnice, materializat\u0103 preponderent prin exporturi substan\u0163iale de cereale \u015fi de animale vii (produse cu grad sc\u0103zut de prelucrare \u015fi implicit cu o valoare de pia\u0163\u0103 redus\u0103), cu toate c\u0103 s-ar putea asigura o anumit\u0103 echilibrare a balan\u0163ei comerciale pe \u00eentreaga gama de produse agroalimentare, aceasta ar avea efect pozitiv cel mult pe termen scurt \u015fi acesta ar fi unul limitat. In plus, consecin\u0163e negative ar avea loc \u015fi prin faptul c\u0103 determin\u0103 o structur\u0103 irational\u0103 a schimbului propriu de produse, favoriz\u00e2nd exportul unor cantit\u0103\u0163i mari de marfuri neprelucrate si importul, \u00een contrapartida, de produse prelucrate.<\/p>\n<p>\n\u00cen aceste conditii, realiz\u0103m \u015fi ast\u0103zi c\u00e2t de actual\u0103 r\u0103m\u00e2ne afirma\u0163ia marelui economist rom\u00e2n Mihail Manoilescu! <em>\u201cPe drumul agriculturii se \u00eenainteaz\u0103 \u015fi \u2013 cu toat\u0103 lungimea lui mai mic\u0103 \u2013 este nevoie de mult mai mult timp pentru atingerea aceluia\u015fi \u0163el, dec\u00e2t pe mai lungul drum al industriei, care poate fi parcurs cu viteza \u00eenaltei ei productivit\u0103\u0163i a muncii. Agricultura merge spre bog\u0103\u0163ie \u00een carul cu boi, iar industria \u00een automobil.<\/em><em>\u201d<\/em>&nbsp;Chiar daca nu am trage o concluzie definitiv\u0103 cu privire la valabilitatea afirma\u0163iei din opera marelui economit rom\u00e2n, datele statistice ce vor fi prezentate \u00een cele ce urmeaz\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 prin exportul de cereale, semin\u0163e sau animale vii, \u0163ara noastr\u0103 nu si-a putut echilibra balan\u0163a de produse agroalimentare, cu toate c\u0103 produc\u0163ia acestor materii prime a crescut pe parcursul ultimilor treizeci de ani. Din contr\u0103, an de an a crescut \u015fi mai mult deficitul \u00eenregistrat \u00een comer\u0163ul exterior cu produse ob\u0163inute \u00een sectorul de activitate \u00een care, practic, este angajata peste 20% din popula\u0163ia ocupat\u0103 a \u0163\u0103rii.&nbsp;<\/p>\n<p>\nUrm\u0103rind datele statistice privind produc\u0163iile agricole ale Rom\u00e2niei, comparate cu cele \u00eenregistrate de alte \u0163\u0103ri \u015fi cele referitoare la comer\u0163ul exterior cu produse agroalimentare, putem afirma c\u0103 Rom\u00e2nia este un produc\u0103tor important pe plan european, chiar \u015fi mondial, de mai multe produse agricole importante, precum porumb, gr\u00e2u, floarea \u2013 soarelui, orz \u015fi soia. Mai mult, produc\u0163iile la ha sunt, cel pu\u0163in pentru aceste produse, comparabile cu cele din \u0163\u0103rile din regiune, cu profil similar, cum sunt Bulgaria, Ungaria, Polonia, etc. Putem, ca atare, afirma c\u0103 prin aceste produc\u0163ii asigur\u0103m condi\u0163iile necesare acoperirii consumului intern, av\u00e2nd totodat\u0103 suficiente resurse pentru dezvoltarea unor procese complexe de prelucrare a acestor materii prime. \u00cen schimb, \u00een prezent, import\u0103m cantit\u0103\u0163i mari de produse agroalimentare, cu un grad mai mic sau mai mare de prelucrare, precum \u015fi de produse agricole care cer condi\u0163ii speciale de depozitare sau procesare. \u00cen plus, \u00een contrast cu situa\u0163ia din alte \u0163\u0103ri, Rom\u00e2nia prelucreaz\u0103 industrial numai o mic\u0103 parte din materiile prime agricole. Din p\u0103cate, \u00een aceste condi\u0163ii, rezultatele ob\u0163inute de \u0163ara noastr\u0103 \u00een comer\u0163ul exterior cu produse agroalimentare sunt mult sub cele ob\u0163inte de cele trei \u0163\u0103ri din regiune. Oare de ce?<\/p>\n<p>\nPentru a oferi posibile variante de r\u0103spuns la \u00eentrebarea de mai sus, \u00een cele ce urmeaz\u0103 vor fi prezentate c\u00e2teva date statistice, publicate de statistica oficial\u0103, ob\u0163inute prin dou\u0103 tipuri importante de cercet\u0103ri statistice. \u00cen primul r\u00e2nd, este vorba de datele statistice calculate pentru mai multe produse sau categorii de produse agricole pentru caracterizarea unor aspecte importante legate de formarea resurselor \u015fi utilizarea acestora. \u00cen al doilea r\u00e2nd, vom folosi date statistice privind exporturile \u015fi importurile unor produse agricole, calculate, \u00een acest caz, la nivelul unui an.<\/p>\n<p>\n\u00cen acest scop, vom recurge la prelucrarea unor date statistice calculate pentru caracterizarea unor aspecte legate de &nbsp;resurse \u015fi utilizarea acestora pentru produse agricole importante la nivelul perioadei 1995 &#8211; 2019. Datele respective sunt preluate din lucrarea de sintez\u0103 elaborat\u0103 de INS \u201c<em>Bilan\u0163uri alimentare<\/em>\u201d.&nbsp;Pornind de la analiza seriilor de date disponibile cu privire la resurse \u015fi utiliz\u0103ri, pot fi identificate unele caracteristici privind dinamica \u015fi modific\u0103rile structurale intervenite la nivelul resurselor \u015fi utiliz\u0103rilor. Indicatorii prezenta\u0163i \u00een balan\u0163a alimentar\u0103 a fiec\u0103rui an sunt prezenta\u0163i \u00een unit\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103 specifice fiec\u0103rui produs, ceea ce permite analiza, at\u00e2t a structurii elementelor ce compun resursele \u015fi utilizarea, c\u00e2t \u015fi a dinamicii \u00een timp a acestora, f\u0103r\u0103 a ne pune problema elimin\u0103rii influentei varia\u0163iei \u00een timp a pre\u0163urilor acestor produse.<\/p>\n<p>\n\u00cen tabelul 1 sunt prezentate date statistice utile pentru caracterizarea resurselor \u015fi utiliz\u0103rii acestora la c\u00e2teva produse agricole importante, at\u00e2t \u00een produc\u0163ia agricol\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een consumul popula\u0163iei.<\/p>\n<p>\nPrima remarc\u0103 este legat\u0103 de faptul c\u0103, \u00een situa\u0163ia produselor agricole analizat, s-a \u00eenregistrat, \u00een perioada 1995 \u2013 2019, o cre\u015ftere consistent\u0103 a resurselor. Astfel, pe parcursul perioadei 1995 \u2013 2019, ritmurile medii anuale de cre\u015ftere a resurselor pentru produsele agricole considerate au fost la Cereale \u015fi produse din cereale 2,5%, la gr\u00e2u \u015fi secar\u0103 1,6%, porumb 2,5%, legume \u015fi produse din legume 1,1%, fructe \u015fi produse din fructe 1,9%, lapte \u015fi produse din lapte 0,4% \u015fi carne de porcine 1,3%.<\/p>\n<p>\nO alt\u0103 remarc\u0103 cu privire la dinamica resurselor pentru aceste produse este legat\u0103 de evolu\u0163ii diferite la nivelul perioadei 1995 \u2013 2005, respectiv 2005 \u2013 2019. Astfel, resursele au crescut mai mult \u00een a doua period\u0103 la cereale \u015fi produse din cereale (1,0%, respectiv 3,6%), gr\u00e2u \u015fi secar\u0103 (-0,4%, respectiv 3,0%), porumb (0,5%, respectiv 4,0%) \u015fi legume \u015fi produse din legume (1,0%, respectiv 2,4%). \u00cen schimb, la lapte \u015fi produse din lapte, \u00een prima perioad\u0103, ritmul mediu anual de cre\u015ftere a fost 1,4%, pe c\u00e2nd \u00een a doua perioad\u0103, resursele la acest produs s-au redus \u00een medie \u00een fiecare an cu -0,4%. La carnea de porcine, \u00een prima perioad\u0103, s-a \u00eenregistrat un spor mediu anual de 1,9%, pe c\u00e2nd \u00een a doua perioad\u0103, acesta s-a redus la 0,9%.<\/p>\n<p>\n<strong>Tabelul 1. <\/strong>Caracteristici privind formarea resurselor pentru diverse produse agricole<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19866807\/1\/tabel1.png?height=558&#038;width=782\" style=\"width: 782px; height: 558px;\" \/><\/p>\n<p>\nPentru majoritatea produselor considerate se constat\u0103 o cre\u015ftere a ponderii importurilor \u00een asigurarea resurselor.<\/p>\n<p>\nUn exemplu elocvent \u00een acest sens: la carnea de porcine, ca urmare a reducerii produc\u0163iei interne, au sporit considerabil importurile, astfel dac\u0103 \u00een anul 1995, Rom\u00e2nia importa numai 2,4% din resursele acestui produs, \u00een anul 2019 ponderea importurilor a crescut la peste 47%. La acest produs, resursele au crescut cu 37% \u00een 2019 \u00een raport cu 1995, \u00een timp ce importurile au crescut de peste 26 ori.<\/p>\n<p>\nDatele din tabel permit \u015fi formularea urmatoarelor comentarii cu privire la satisfacerea satisfacerea consumului intern al popula\u0163iei prin exportul net (devansarea esportului de c\u0103tre import):<\/p>\n<ul>\n<li>\nCre\u015fterea \u00eentr-un ritm mai mare a importurilor dec\u00e2t ritmul calculat \u00een cazul produc\u0163iei interne utilizabile la majoritatea produselor, dar \u00eentr-o propor\u0163ie mult mai mare la legume \u015fi produse din legume, fructe \u015fi produse din fructe, lapte \u015fi produse din lapte, dar mai ales la carnea de porc, specificat\u0103 anterior;<\/li>\n<li>\nLa fructe \u015fi produse din fructe, s-a modificat radical structura resurselor. Astfel, dac\u0103 \u00een 1995 resursele pentru acest produs se asigurau din import numai \u00een propor\u0163ie de 8,3%, \u00een anul 2019, ponderea resurselor din import a crescut la aproape 35%;<\/li>\n<li>\nO cre\u015ftere important\u0103 a ponderii importurilor \u00een asigurarea resurselor s-a \u00eenregistrat la categoria de legume \u015fi produse din legume. Astfel, dac\u0103 \u00een 1995, ponderea importurilor pentru aceste produse a fost mai mic\u0103 de 2%, aceasta a crescut la peste 20% \u00een 2019.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\nGraficul din figura 1 prezint\u0103 ponderea exportului net (export \u2013 import) \u00een resursele unui numar de \u015fapte produse, la nivelul fiec\u0103ruia din cei opt ani din perioada 1995 \u2013 2019. Rezultatele prezentate \u00een acest grafic permit clasificarea produselor \u00een dou\u0103 categorii. \u00cen prima categorie, sunt incluse produsele pentru care raportul dintre exportul net \u015fi resurse este unul pozitiv (cereale \u015fi produse din cereale, gr\u00e2u \u015fi secar\u0103 \u015fi porumb) , iar \u00een a doua categorie sunt incluse trei produse importante, pentru care acest raport este unul negativ (legume \u015fi produse din legume, fructe \u015fi produse din fructe \u015fi carne de porcine). &nbsp;<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/19866807\/2\/figura1.png?height=411&#038;width=696\" style=\"width: 696px; height: 411px;\" \/><\/p>\n<p>\n<strong>Sursa de date: <\/strong>calculele autorului pe baza datelor statistice din Bilan\u0163urile alimentare din perioada 1996- 2020<\/p>\n<p align=\"center\">\n<strong>Figura 1.<\/strong> Raportul dintre exportul net (export \u2013 import) \u015fi resurse pentru produse agricole, pe ani 1995 \u2013 2019<\/p>\n<p>\nAceste rezultate ne arat\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 suntem exportatori importan\u0163i de cereale, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, importatori pentru alte categorii de produse care au o cerere mare din partea popula\u0163iei, chiar pe parcursul unui an \u00eentreg. Cel pu\u0163in pentru produsele la care facem referire \u00een lucrare, aceste &nbsp;produse sunt nu numai cele ob\u0163inute la termen, dar \u015fi depozitate \u00een condi\u0163ii speciale pentru a fi oferite consumului atat \u00een sezonul de produc\u0163ie, cat si in afara lui (este cazul fructelor \u015fi, \u00een mod special, al m\u0103rului, precum si a legumelor pentru care trebuie asigurate condi\u0163ii speciale de produc\u0163ie pentru a le proteja de alterare).<\/p>\n<p>\nSubliniem situa\u0163ia cu totul aparte a produc\u0163iei de carne de porcine, la care suntem consumatori tradi\u0163ionali \u015fi la produc\u0163ia la care am avut tradi\u0163ie si rezultate pozitive \u00eentr-o perioad\u0103 nu foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103. Astfel, \u00een cazul acestui produs, nu numai \u00eenainte, dar chiar la \u00eenceputul perioadei de tranzi\u0163ie eram exportatori, dar pe parcurs, \u015fi mai ales dup\u0103 anul 2000, pe fondul reducerii efectivelor de porcine \u015fi men\u0163inerii cererii interne, au crescut considerabil importurile. Recurg\u00e2nd la datele din \u201c<em>Bilan\u0163uri alimentare<\/em>\u201d, men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00een timp ce la nivelul anului 1995 exportul net era pozitiv (26,5 mii tone), \u00een anul 2019 acesta a ajuns la un minus de circa 325 mii tone.<\/p>\n<p>\nDac\u0103 ne raport\u0103m la popula\u0163ia rezident\u0103 a Rom\u00e2niei de la 1 ianuarie 2019, atunci pentru c\u00e2teva produse agricole la care Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 export net negativ, balan\u0163a produselor relev\u0103 urmatoarele:<\/p>\n<ul>\n<li>\n&nbsp;La legume \u015fi produse din legume s-a importat \u00een medie pe o persoan\u0103 aproximativ 40,7 kg \u015fi s-a exportat numai 2,9 kg, astfel \u00eenc\u00e2t disponibilul pentru consumul uman de 170 kg\/persoan\u0103 este satisf\u0103cut \u00een propor\u0163ie de 22,2% ca rezultat al schimburilor comerciale externe. Dac\u0103 ne referim la tomate, atunci datele statistice sunt \u015fi mai nefavorabile, \u00eentruc\u00e2t disponibilul pentru consum de 41,4 kg\/persoan\u0103 este acoperit ca rezultat al raportului export- import (exportul net) \u00een propor\u0163ie de 35% (importul mediu pe o persoan\u0103 -14,9 kg, fa\u0163\u0103 de un export mediu pe o persoan\u0103, de numai 0,33 kg);<\/li>\n<li>\nSitua\u0163ia nu este cu mult diferit\u0103 \u00een cazul fructelor \u015fi produselor din fructe, cu referire \u00een special la mere. \u00cen cazul fructelor \u015fi produselor din fructe, disponibilul pentru consum mediu pe o persoan\u0103- circa 111 kg, este satisf\u0103cut \u00een propor\u0163ie de peste 55% prin exceden\u0163a importului (exportul net). \u00cen cazul acestei grupe de produse, import\u0103m \u00een medie 67,7 kg\/persoan\u0103 \u015fi export\u0103m numai 5,8 kg\/persoan\u0103, rezult\u00e2nd o valoare negativ\u0103 a exportului net de aproape 62 kg\/persoan\u0103. Din p\u0103cate, nici \u00een cazul produc\u0163iei de mere nu avem capacitatea de a asigura satisfacerea disponibilului de consum uman din produc\u0163ia proprie. Mai mult, disponibilul (34,4 kg\/persoan\u0103) este asigurat \u00een propor\u0163ie de circa 22% din comer\u0163ul exterior. \u00cen cazul acestui produs, import\u0103m \u00een medie pe o persoan\u0103 9,3 kg, dar export\u0103m o cantitate nesemnificativ\u0103, de numai 1,8 kg\/persoan\u0103;<\/li>\n<li>\nLa carne \u015fi produse din carne, datele statistice, asa cum deja am men\u0163ionat anterior,&nbsp; situa\u0163ia este chiar mai \u00eengrijoratoare. Disponibilul pentru consumul uman mediu pentru o persoan\u0103, de 74,3 kg, este realizat in propor\u0163ie de 27,6% prin exportul net (8,4 (export) \u2013 28,9 (import)= &#8211; 20,5 kg\/persoan\u0103) !. Situa\u0163ia este una total nesatisf\u0103c\u0103toare \u00een cazul c\u0103rnii de porcine. \u00cen mod surprinz\u0103tor, pentru o \u0163ar\u0103 cu tradi\u0163ie \u00een acest sector zootehnic, disponibilul pentru consumul uman mediu pe o persoan\u0103, circa 38 kg, este acoperit \u00eentr-o propor\u0163ie de 45% prin devansarea exporturilor (numai 1,1 kg\/persoan\u0103) de c\u0103tre importuri (18,4 kg\/persoan\u0103).<\/li>\n<\/ul>\n<p>\nCe spun datele de mai sus? Export\u0103m cantit\u0103\u0163i \u00eensemnate de cereale, produse agricole ce sunt ob\u0163inute, \u00een cele mai multe cazuri, prin parcurgerea unor procese de produc\u0163ie, de multe ori nu foarte complexe, dar import\u0103m cantit\u0103\u0163i semnificative de produse agricole ce necesit\u0103, fie un proces de produc\u0163ie mai complex pe parcursul unui an, cum este cazul legumelor, fie o standardizare a procesului de produc\u0163ie \u015fi de depozitare, precum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul fructelor, fie prelucr\u0103ri, mai mult sau mai pu\u0163in avansate, a unor materii prime din agricultur\u0103 \u00een unit\u0103\u0163i de industrializare.<\/p>\n<p>\nConcluzii similare vom putea trage \u015fi \u00een cazul \u00een care recurgem la date statistice referitoare la importurile \u015fi exporturile de produse agroalimentare. Urmare a rezultatelor ob\u0163inute \u00een domeniul produc\u0163iei vegetale, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat \u00een perioada 1990 &#8211; 2019 un excedent din comer\u0163ul exterior cu cereale (codul 10 NC)&nbsp;de peste 14 miliarde euro, iar din exportul de semin\u0163e \u015fi plante industriale (cod 12) de peste 6,6 miliarde euro. Pentru ambele categorii de produse sus men\u0163ionate, excedentul s-a realizat \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een perioada de postaderare la Uniunea European\u0103. Astfel, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, ca urmare a activit\u0103\u0163ii de comer\u0163 exterior cu cereale, Rom\u00e2nia a realizat un excedent de peste 14,8 miliarde euro, iar din comer\u0163ul cu produse identificate cu codul 12 un excedent de peste 6,6 miliarde euro. Pornind de la aceste date statistice, putem afirma c\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 a influen\u0163at pozitiv activitatea de comer\u0163 exterior cu m\u0103rfuri din cele dou\u0103 categorii de produse, at\u00e2t prin cre\u015fterea spectaculoas\u0103 a exporturilor \u015fi a importurilor, dar mai ales a excedentelor anuale.<\/p>\n<p>\n\u00cen perioada de postaderare, a crescut, at\u00e2t volumul exporturilor, importurilor dar \u015fi deficitul &nbsp;din comer\u0163ul exterior la majoritatea categoriile de produse agroalimentare. Aceast\u0103 depreciere a balan\u0163ei comerciale s-a \u00eenregistrat \u00een condi\u0163iile \u00een care la dou\u0103 categorii de produse (cereale \u015fi semin\u0163e) s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere continu\u0103 a excedentelor dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103. Pe fondul acestor evolu\u0163ii, pe parcursul perioadei de postaderare Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat din comer\u0163ul exterior cu produse agroalimentare un deficit de peste 11,3 miliarde euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 un deficit mediu anual mai mare de 870 milioane euro. Pentru o evaluare corect\u0103 a acestei situa\u0163ii men\u0163ion\u0103m c\u0103, pe parcursul celor treizeci de ani s-a \u00eenregistrat un deficit de aproape 22,6 miliarde euro, ceea ce este un echivalentul a 753 milioane euro \u00een fiecare an. La nivelul primilor 17 ani de tranzi\u0163ie deficitul mediu anual a fost de aproape 665 milioane euro.<\/p>\n<p>\nUn alt grup de produse, tot din categoria materiilor prime, a \u00eenregistrat excedent la nivelul \u00eentregii perioade de treizeci de ani. Este vorba de comer\u0163ul exterior cu animale vii (cod 01), situa\u0163ie \u00een are &nbsp;\u00een perioada 1990 \u2013 2019, Rom\u00e2nia a consemnat excedente de peste 3,1 miliarde euro. Mai mult, aceast\u0103 categorie de produse este singura la care Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat un excedent, nu numai cumulat la nivelul \u00eentregii perioade, dar chiar \u00een fiecare an din aceast\u0103 perioad\u0103. P\u00e2n\u0103 la aderare, excedentul la aceast\u0103 categorie de produse a fost de peste 1,1 miliarde euro, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o medie anual\u0103 de 67 milioane euro. \u00cen a doua perioad\u0103, de postaderare, excedentul a fost de aproape 2 miliarde euro, echivalentul a peste 150 milioane euro anual, ceea ce \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t dublul perioadei anterioare.<\/p>\n<p>\nCu toate c\u0103 la trei categorii de produse foarte importante (animale vii (cod 01), cereale (cod 10) \u015fi semin\u0163e (cod 12)) \u00een perioada 2007 \u2013 2019, s-au acumulat excedente importante, de peste 23,4 miliarde euro, \u00een medie, anual, 1,8 miliarde, \u0163ara noastr\u0103 a importat cu mult mai mult dec\u00e2t a exportat produse de origine animal\u0103 care au fost supuse unui proces de prelucrare, mai mult sau mai pu\u0163in avansat, \u00een unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie din str\u0103in\u0103tate. C\u00e2teva exemple sunt elocvente \u00een acest sens:<\/p>\n<ul>\n<li>\nla carne \u015fi organe comestibile (cod 02) deficitul a fost de 7,56 miliarde euro la nivelul perioadei de treizeci de ani (media anual\u0103 de peste 250 milioane euro), din care 5,7 miliarde \u00een perioada de postaderare, 2007 \u2013 2019 (media anual\u0103 de 438 milioane euro);<\/li>\n<li>\nla lapte \u015fi produse lactate, ou\u0103 \u015fi miere &nbsp;natural\u0103 (cod 04) s-a \u00eenregistrat un deficit de 2,80 miliarde euro la nivelul \u00eentregii perioade (94 milioane euro\/an), din care mai mult de 90% s-a acumulat \u00een perioada de postaderare (medie anual\u0103, peste 200 milioane euro);<\/li>\n<li>\nla pozitia \u201e<em>alte produse de origine animal\u0103<\/em>\u201d s-a acumulat un deficit de peste 387 milioane euro; preparatele din carne \u015fi pe\u015fte (cod 16) au contribuit la deficitul comer\u0163ului exterior cu produse agroalimentare cu suma de 382 milioane euro.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\nAstfel, se poate spune c\u0103 toate aceste produse de origine animal\u0103, cu excep\u0163ia comer\u0163ului cu animale vii, au contribuit la deficitul comer\u0163ului exterior total cu produse agroalimentare cu peste 11,1 miliarde euro, din care mai mult de 8,8 miliarde euro reprezentand deficitul acumulat \u00een perioada de postaderare. Mai mult, cu excep\u0163ia a trei sau patru categorii de produse, la celelalte categorii de produse dintre cele 24 prev\u0103zute \u00een NC, s-a \u00eenregistrat un deficit considerabil care s-a acumulat la nivelul perioadei prin deficite anuale semnificative. Pentru cele mai multe dintre aceste categorii de produse, odat\u0103 cu aderarea la Uniunea European\u0103, din p\u0103cate, deficitele comerciale au crescut an de an.<\/p>\n<p>\nSe pune, \u00een mod firesc, intrebarea: care sunt cauzele unei asemenea situa\u0163ii cu totul nefavorabile Rom\u00e2niei? F\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare randamentele la care producem materiile prime din domeniul vegetal \u015fi animal, se constat\u0103 \u00een fiecare an&nbsp; exporturi de cantit\u0103\u0163i enorme de materii prime (cereale, semin\u0163e \u015fi animale vii), \u00eenso\u0163ite de&nbsp; importuri de produse agricole prelucrate, \u00een cantit\u0103\u0163i mai mari, dep\u0103\u015find cu mult valoarea produselor agroalimentare exportate. Putem spune c\u0103, \u00een majoritatea cazurilor, realiz\u0103m excedente din comer\u0163ul cu materii prime agricole, dar pl\u0103tim un pre\u0163 cu mult mai mare prin importurile de produse agricole prelucrate, din p\u0103cate, majoritar, \u00een unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie din alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n<p>\nSe presupune cu destul temei c\u0103, \u00een cele mai multe cazuri, agen\u0163ii economici din Rom\u00e2nia, sunt inclu\u015fi \u00een lan\u0163ul de valori \u00een faza de ob\u0163inere a materiilor prime agricole, de cele mai multe ori a celor de origine vegetal\u0103, precum \u015fi \u00een faza de desfacere a produselor agroalimentare. \u00cen aceste condi\u0163ii, rezult\u0103 c\u0103 suntem relativ pasivi \u00een fazele intermediare de prelucrare a materiilor prime din agricultur\u0103, generand, \u00een ceea ce ne prive\u015fte, o participare redus\u0103 a noastra \u00een fazele \u00een care se creeaz\u0103 plusvaloare.<\/p>\n<p>\nPentru completarea acestui tablou este interesant de analizat structura capitalului, dup\u0103 originea &nbsp;agen\u0163ilor economici ce \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een faza de produc\u0163ie, precum \u015fi \u00een faza de desfacere a produselor agroalimentare, at\u00e2t pe pia\u0163a intern\u0103 \u015fi extern\u0103. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, este interesant de realizat un studiu similar pentru agen\u0163ii economici ce realizeaz\u0103 activit\u0103\u0163ii de import sau de export.<\/p>\n<p>\nCum \u00eentr-o economie competitiv\u0103, sursele de finan\u0163are sunt cruciale, \u00eentrebarea esen\u0163ial\u0103 care se pune este legat\u0103 de g\u0103sirea celor mai bune criterii care s\u0103 discearn\u0103 \u00eentre urm\u0103toarele alternative: fie stimul\u0103m cre\u015fterea produc\u0163iei vegetale ob\u0163inute \u00een prezent \u015fi cu largul concurs al naturii, dezvoltarea produc\u0163iei zootehnice, fie stimul\u0103m dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor de prelucrare a materiilor prime agricole de origine vegetal\u0103 \u015fi animala?<\/p>\n<p>\n\u00cen mod firesc, aceast\u0103 \u00eentrebare poate fi completat\u0103 cu urm\u0103toarea: oare resursele financiare pe care le putem aloca, \u00een prezent \u015fi \u00een viitor, at\u00e2t \u00een zona public\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een cea privat\u0103, vor permite asigurarea, at\u00e2t a cre\u015fterii randamentelor \u00een produc\u0163ia agricol\u0103 vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103, dar, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u015fi dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de prelucrare a materiilor prime, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure \u00eentr-o perioad\u0103 rezonabil\u0103 echilibrarea balan\u0163ei comerciale de produse agroalimentare \u015fi dezvoltarea mediului economic din Rom\u00e2nia. Oare \u00een ce m\u0103sur\u0103 actualele dezechilibre care exist\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 medii, urban \u015fi rural, sunt \u015fi un efect imediat al structurii exporturilor de produse agroalimentare?<\/p>\n<p>\n<strong>NA: <\/strong>Con\u0163inutul acestui articol reprezint\u0103 punctul de vedere al autorului \u015fi nu al unei institu\u0163ii<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centr-o economie modern\u0103, tot mai integrat\u0103 \u00eentr-un&nbsp; spa\u0163iu economic dinamic, \u00een care concuren\u0163a \u015fi libera circula\u0163ie a m\u0103rfurilor sunt elemente definitorii, produc\u0163ia agricol\u0103 a unei \u0163ari cu poten\u0163ial agricol mare capat\u0103 tot mai mult caracteristicile unei produc\u0163ii industriale. \u00cen aceste condi\u0163ii, pentru cre\u015fterea eficien\u0163ei produc\u0163iei agricole, demn de urm\u0103rit este nu numai cre\u015fterea randamentelor la [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[8379,27047,8225,240,7541],"class_list":["post-189864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-aderare","tag-agroalimentare","tag-analiza","tag-comert","tag-produse"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=189864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=189864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=189864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=189864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}