{"id":189772,"date":"2021-01-11T18:07:00","date_gmt":"2021-01-11T18:07:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189772"},"modified":"2021-01-11T18:07:00","modified_gmt":"2021-01-11T18:07:00","slug":"razboiul-ascuns-din-spatele-covid-datoria-intregii-lumi-la-banci-si-la-cele-mai-mari-fonduri-a-ajuns-la-277-trilioane-de-dolari-iar-china-a-devenit-cel-mai-mare-creditor-al-lumii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=189772","title":{"rendered":"R\u0103zboiul ascuns din spatele Covid: Datoria \u00eentregii lumi la b\u0103nci \u015fi la cele mai mari fonduri a ajuns la 277 trilioane de dolari, iar China a devenit cel mai mare creditor al lumii"},"content":{"rendered":"

\nNu cu mult timp \u00een urm\u0103 austeritatea \u015fi reducerea cheltuielilor publice erau singura cur\u0103 de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire fiscal\u0103 prescris\u0103 de doctorii \u00een economie. \u201eAm repara acoperi\u015ful \u00een timp ce soarele str\u0103luce\u015fte sus pe cer\u201d \u015fi vom promova cre\u015fterea economic\u0103 prin t\u0103ierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insist\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 datoriile ar fi prea mari, consecin\u0163ele ar fi severe, scrie revista american\u0103 Newsweek \u00eentr-o analiz\u0103 despre cum s-a schimbat mentalitatea lumii fa\u0163\u0103 de datorii de la criza trecut\u0103 la cea actual\u0103.<\/strong><\/p>\n

\n\u201eCele mai recente cercet\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 odat\u0103 ce datoria trece de 90% din PIB, riscurile unui impact negativ mare asupra cre\u015fterii pe termen lung devin extrem de semnificative\u201d, a declarat \u00een 2010 cancelarul britanic George Osborne, preciz\u00e2nd c\u0103 Marea Britanie era \u201eprognozat\u0103 s\u0103 rup\u0103 pragul de 90% din PIB \u00een doar doi ani\u201d.<\/p>\n

\nLumea trece acum prin \u201eimpactul unui tsunami de datorii\u201d, potrivit Institutului Interna\u0163ional de Finan\u0163e (IIF). La nivel global, se a\u015fteapt\u0103 ca datoria s\u0103 ating\u0103 277.000 de miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2020, ajung\u00e2nd la 365% din PIB-ul global. Aceasta este de pu\u0163in peste patru ori valoarea care \u00eei \u00eengrijora pe teoreticienii finan\u0163elor acum un deceniu. Anul acesta au existat deja suficiente evenimente \u201ef\u0103r\u0103 precedent\u201d, iar datoria nu a fost niciodat\u0103 mai mare ca num\u0103r total \u015fi nici ca procent de la instaurarea p\u0103cii dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\nAcum exist\u0103 pu\u0163ine economii occidentale cu datorii sub acest \u201etemut\u201d prag de 90%. Raportul datorie\/PIB al SUA se situeaz\u0103 la pu\u0163in sub 97%, Marea Britanie este la aproximativ 102%, Italia la 158% \u015fi Grecia la 213%.<\/p>\n

\n\u00cen vest exist\u0103 o serie de excep\u0163ii – Germania, Austria \u015fi Olanda fiind cele mai importante.<\/p>\n

\nCancelarul britanic Rishi Sunak efectueaz\u0103 o analiz\u0103 a cheltuielilor \u00een care va sublinia \u00een continuare nevoia de a cre\u015fte cheltuielile guvernamentale, \u00eencerc\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp s\u0103 reduc\u0103 orice consum de resurse considerat ca nefiind vital pentru prosperitatea Marii Britanii. Datoria britanic\u0103 tocmai a trecut peste 2.000 de miliarde de lire sterline pentru prima dat\u0103 \u015fi este probabil s\u0103 creasc\u0103 \u00een timp ce restric\u0163iile anti-COVID sunt men\u0163inute. Cu toate c\u0103 datoriile au crescut de la aproximativ 1.200 miliarde de lire sterline, Sunak nu se va \u00eentoarce la retorica \u201eausterit\u0103\u0163ii\u201d din era Osborne de acum un deceniu. \u015ei nici Marea Britanie nu se va re\u00eentoarce \u00een UE. Brexitul pune presiuni suplimentare pe finan\u0163ele statului. Ca economia britanic\u0103 acum 10 ani erau multe din Europa \u015fi din alte p\u0103r\u0163i ale lumii.<\/p>\n

\n\u00cen timp ce austeritatea nu era nimic nou, cifra de 90% a venit de la profesorul Carmen M. Reinhart, acum economist-\u015fef \u015fi vicepre\u015fedinte la Banca Mondial\u0103, \u015fi de la profesorul Kenneth Rogoff, economist de la Universitatea Harvard \u015fi mare maestru la \u015fah. \u00centr-o lucrare celebr\u0103 publicat\u0103  de Harvard \u00een 2010, teoreticienii sus\u0163ineau c\u0103 \u201eratele mediane de cre\u015ftere pentru \u0163\u0103rile cu datorii publice de peste 90% din PIB sunt cu aproximativ un procent mai mici dec\u00e2t dac\u0103 datoriile ar fi mai mici; ratele medii de cre\u015ftere sunt cu c\u00e2teva procente mai mici\u201d. \u00cen esen\u0163\u0103, dac\u0103 datoria unei \u0163\u0103ri este prea mare, \u00eengreuneaz\u0103 cre\u015fterea economic\u0103, au concluzionat ace\u015ftia.<\/p>\n

\n\u201eNumerele din spatele acestei cercet\u0103ri de la Harvard s-au dovedit a nu fi corecte\u201c, a spus pentru Newsweek Ian Stewart, economist-\u015fef la Deloitte UK. \u201eNu prea \u015ftiu care este raportul corect\u201d. \u00cen cazul Japoniei, raportul dep\u0103\u015fe\u015fte 200%. Nu pledez pentru datorii at\u00e2t de mari, dar aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a reu\u015fit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu at\u00e2ta datorie.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u201eDatoria este o problem\u0103 gestionabil\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu putem spune c\u0103 nu exist\u0103 riscuri semnificative asociate cu acumularea de datorii – cele mai evidente fiind guvernele care \u00eencearc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 povara real\u0103 a datoriilor prin infla\u0163ie, defaulturi, o criz\u0103 a datoriei care necesit\u0103 o austeritate semnificativ\u0103 – \u00eens\u0103 costurile de finan\u0163are sunt at\u00e2t de mici c\u0103 aproape nu exist\u0103.\u201c<\/p>\n

\nLucrarea de cercetare de la Harvard a fost analizat\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte de un student absolvent \u00een 2013, \u00eentr-o vreme \u00een care comisarul Uniunii Europene pentru economie de atunci Olli Rehn \u015fi republicanul Paul Ryan citau am\u00e2ndoi limita datoriei de 90% din PIB pentru a-\u015fi justifica strategiile de austeritate. Au existat o serie de omisiuni \u015fi neconcordan\u0163e \u00een cifre pe care Reinhart \u015fi Rogoff le-au abordat \u00eentr-un articol publicat \u00een New York Times, spun\u00e2nd c\u0103 \u201enu exist\u0103 nicio regul\u0103 care s\u0103 se aplice oric\u00e2nd \u015fi oriunde … Nic\u0103ieri nu am afirmat c\u0103 90% este un prag magic care transform\u0103 sor\u0163ii, a\u015fa cum au sugerat politicienii conservatori.\u201c<\/p>\n

\nCercetarea a fost discreditat\u0103, dar viziunea din spatele ei nu era una nou\u0103. \u00cen anii 1970, premierul britanic James Callaghan a \u0163inut un discurs \u00een care a spus c\u0103 \u201ea-\u0163i deschide prin cheltuieli ie\u015firea dintr-o recesiune \u015fi a majora rata de ocupare a locurilor de munc\u0103 prin reducerea impozitelor \u015fi cre\u015fterea cheltuielilor guvernamentale\u201d ar duce la infla\u0163ie ridicat\u0103.<\/p>\n

\nS\u0103 fim \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care aceast\u0103 viziune este discreditat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t o versiune modern\u0103 a keynesianismului, teoria cheltuielilor crescute pentru a promova cre\u015fterea, este acum ceva practicat de majoritatea economiilor dezvoltate, \u00een timp ce acestea suport\u0103 datorii de peste 100% din PIB?<\/p>\n

\nCITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL<\/span><\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu cu mult timp \u00een urm\u0103 austeritatea \u015fi reducerea cheltuielilor publice erau singura cur\u0103 de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire fiscal\u0103 prescris\u0103 de doctorii \u00een economie. \u201eAm repara acoperi\u015ful \u00een timp ce soarele str\u0103luce\u015fte sus pe cer\u201d \u015fi vom promova cre\u015fterea economic\u0103 prin t\u0103ierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insist\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 datoriile ar fi prea mari, consecin\u0163ele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510,512],"tags":[16556,47594,190,47595,7251,7931,528],"class_list":["post-189772","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","category-revista-bm","tag-austeritate","tag-cheltuieli-publice","tag-crestere-economica","tag-m-datorii","tag-marea-britanie","tag-pib","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189772","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=189772"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/189772\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=189772"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=189772"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=189772"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}